Rolul alimentelor i

buturilor n apariia
procesului carios
Curs 6

Introducere

Dieta uman const n 5 grupuri de baz

de nutrieni- carbonai, grsimi, proteine,
vitamine i minerale.
Acestea, mpreun cu apa, sunt eseniale
vieii. n plus,fibrele alimentare sunt
considerate importante pentru o
sntate optim.
Bacteria implicat n producerea cariilor
se hrnete cu aceeai carbohidrai
alimentari pe care noi i consumm.

Carbohidraii

1.
2.

Carbohidraii sunt o surs de enrgie

pentru oraganism i n general sunt
clasificai n dou grupuri separate:
Zaharuri;
Amidon.
Carbohidraii fermentabili se refer
la orice form de zaharuri sau
amidon preparat, care pot fi digerai
de bacteriile orale.

Carbohidraii

Cele mai cunoscute zaharuri sunt:

Zaharoza (zahr alb sau brun din

trestie de zahr i sfecl de zahr);
Fructoza (care se gsete n miere i
fructe);
Glucoza (o ntlnim n mici cantiti n
fructe i legume, dar i n miere);
Lactoza (care se gsete n lapte).

Carbohidraii

Amidonul este o combinaie complex

format din molecule de glucoz.
Se gsete n pine, cartofi, orez i alte
produse alimentare e baz de cereale.
Digestia amidonului preparat ncepe din
cavitatea oral.
Amilaza- o enzim a salivei- ncepe s
descompun amidonul n zaharuri
simple, elibernd glucoza n cavitatea
oral. Amidonul rmas este descompus
n zaharuri simple n intestin.

Carbohidraii

Fiindc toate zaharurile simple sunt

repede trasformate n acid de ctre
bacteriile orale, aproape toate alimentele
i buturile care conin carbohidrai
fermentabili- zaharuri i amidon gtit sau
preparat- ofer hranirea bacteriei, de unde
rezult producerea acidul pe suprafaa
dintelui. Acest acid este cel care duce la
eventuala apariie a cariilor dentare.

Carbohidraii

Dei produsele zilnice conin lactoz,

conin deasemeni proteine, calciu i
fosfor care ajut la neutralizarea
efectului acid.
n condiii normale laptele nu este
implicat n procesul carios. n orice ce
caz, expunerea n exces n copilrie
poate duce la apariia cariilor dentare;
o afeciune cunoscut sub numele de
carii de biberon.

Carbohidraii

Carbohidraii

Carbohidraii

Studiile recente asupra populaiei care

consum cantiti mari de zaharuri i au
nivel ridicat de risc cariogen ia condus pe
cercettori s presupun ca doar simpla
zaharoz a fost legat de apariia cariilor.
Recent cercettorii au dezvoltat teste
pentru a estima n ce msur anumite
alimente duc la apariia procesului carios.

Carbohidraii

Dou teste principale au fost folosite.

Tipul 1 compar cantitatea de acid produs n
plac dup ingestia diferitelor alimente (la om).
Tipul 2 compar n ce msur diferite alimente
duc la apariia cariilor, la oareci.
Dei nici o metod nu este suficent de precis
pentru a permite clasificarea alimentelor
individual pentru cariile produse- ambele metode
sunt suficente pentru a demonstra un principiu de
baz: ntr-o anumit msur toi carbohidraii
alimentari fermentabili sunt implicai n apariia
cariilor.

Tipul 1-Studii pe om

Aceste teste sunt realizate prin

introducerea unui electrod n gur-fie pe
suprafaa dintelui, ntre dini, fie fixate pe
un aparat ortodontic (cum ar fi o protez).
Atunci cnd alimentele sunt consumate,
iar bacteriile ncep s le digeste, acidul
este produs. Unii acizi sunt mai puternici
dect ali i electrodul indic tria acidului
produs.

Tipul 1

Unitatea de msur pentru tria

acidului este pH-ul. Cu ct pH-ul este
mai scazut cu att mai mare este
valoarea acidului.
Cnd pH-ul scade sub cifra 6.0 smalul
est considerat c este supus riscului.
Odat ce pH-ul scade sub valoarea de
5.5, smalul ncepe s se dizolve.

Tipul 1

Clasica curb Stephan

arat nivelurile pHului care sunt sigure,
ndoielnice sau
riscante i cum peste
30 de minute
cantitatea de acid
produs este afectat
de o cltire de
glucoz.

Tipul 1

Testarea formrii acidului direct pe suprafaa

dintelui a risipit mai multe convingeri despre
alimentele care au fost considerate n mod
tradiional ca fiind sigure pentru dinti dect
altele.
S-a dovedit c batonul Snickers nu este nici mai
duntor nici mai benefic ca pinea alb, n
timp ce un alt set de experimente a dovedit c
batonul Mars nu este mai benefic sau mai
duntor dect un mr (datorit faptului ca
ambele alimente au aproximativ aceeai
cantitate de carbohidrai fermentabili).

Tipul 1

Tipul 1

Tipul 2- Studii pe animale

Aceste teste masoara cantitatea de carii

dupa ce au fost hraniti cu anumite
alimente. Sudiile arata ca mancarurile
care de obicei sunt considerate "sanatoase
pentru dintii tai"- precum fulgii de grau si
stafidele- pot produce cantitati
semnificante de acid care poate contribui
la formarea cariilor.
Mundorff a evaluat cariile la obolani
hrnii cu o gama variata de produse
alimentare. Doar anumite alimente au fost
permise in testele asupra dintilor. Apoi
numarul cavitatilor produse dupa ingerarea
fiecarui aliment testat poate fi comparat.

Tipul 2

Fiecare dintre alimentele testate

au rezultat un numar de cavitati.
Rezultatele exprimate in Figura 7
arata ca multe produse alimentare
( cartofi prajiti, paine, prajituri,
stafide si banane) precum si
zaharoza si produsele de cofetarie,
toate pot contribui la procesul de
formare a carilor.

Tipul 2

Tipul 2

In ultimii 10 ani, in urma experimentelor

indelungate in care au fost comparate
diferite alimente, desi toate alimentele
care contin carbohidrati fermentabili pot
contribui la formarea cariilor,
cariogenicitatea relativa a alimentelor nu
se leaga doar de continutul carbohidratilor.
Alti factori, precum frecventa cu care
alimentele sunt mancate, durata de timp
in care raman in gura, factori cariostatici si
cat de multa saliva este produsa, si
acestia trebuie luati in considerare.

Modul de a manca

In culturile vestice, in ultimii ani modul

de a manca s-a schimbat radical. O
crestere a numarului de femei care
lucreaza in afara casei, a dus la o
schimbare a meselor in familie.
Marea diversitate a mancarurilor a facut
sa fie mai usor pentru membrii familii sa
isi prepare si sa manance atunci cand
vor.

Modul de a manca

Majoritatea meselor sunt consumate in

afara casei. In general oamenii
mananca mai frecvent gustari care sunt
acceptate ca niste mese.
Aici este o concordanta intre oamenii de
stiinta ca frecventa consumarii
carbohidratilor fermentabili si a
bauturilor contribuie la dezvoltarea
cariilor.

Studiile pe animale

Munca cu animalele arata clar ca exista o

relatie intre frecventa consumarii meselor
si gustarilor si incidenta cariilor. Dupa cum
vedem in tabelul de mai jos, rezultatele
arata o medie a incidentei cariilor o data
cu cresterea frecventei meselor.

Studiile pe oameni

Experimentul clasic la oameni

pentru a examina rolul frecventei
meselor in formarea cariilor a fost
studiul Vipeholm.
Studiul Vipeholm a fost efectuat
intr-o institutie mentala din Suedia
in anul 1954 dar astazi nu va fi
repetatdin motive etice.

Studiul pe oameni

Pacientii erau nutriti cu zahar sub

diferite forme in timpulmeselor si intre
mese. A fost aratat ca atunci cand
zaharul din caramele era consumat
intre mese, dintii erau mai afectati
decat daca aceeasi cantitate de zahar
ar fi fost consumata sub aceeasi forma
doar ca in timpul meselor.

Studiiul pe oameni

Cu cat consumi mai des mancaruri si

bauturi cu atat mai mare este riscul
pentru dinti.
Este dificil sa determini de cate ori pe zi
este sigur sa mananci avand in vedere
ca sunt implicati o serie de factori
corelati.
Suma timpului cat stau alimentele in
cavitatea bucala dar si pauzele intre
mese si bauturi

Studiul pe oameni

Daca dintii sunt sau nu curatati si expusi

fluorizarii regulare (numarulmeselor in care
poti consuma sigur carbohidrati
fermentabili va creste daca folosirea
fluorului va fi la nivele optime).
Totusi, evidenta curenta arata ca oamenii
pot consuma mese si bauturi sigur cam de
sase ori pe zi atata timp cat este mentinuta
igiena orala prin fluorizarea dintilor.

Retentia alimentelor si
bauturilor

Viteza cu care un aliment sau o bautura

este eliminata din cavitatea bucala este
asociata cu potentialul de carie:
mancarurile care sunt eliminate incet din
cavitatea bucala au un risc cariogenic mai
mare.
Testele au aratat,ca in ciuda opiniei
populatiei, alimentele care sunt crezute a fi
lipicioase, precum caramelele si torturile,
au tendinta de a fi eliminate din cavitatea
bucala mai repede decat alte alimente care
nu sunt crezute a fi lipicioase, cum ar fi
painea sau stafidele.

Retentia alimentelor si
bauturilor

Ceea ce este lipicios in cavitatea

bucala este diferit fata de ceea ce
pare a fi lipicios inainte de a fi
consumat.
Bacteria din placa are nevoie doar
de o cantitate mica de carbohidrati
fermentabili pentru a produce acid.

Retentia alimentelor si
bauturilor

Tabelul trei arata ca

alimentele precum
stafidele, biscuitii si
chiar si painea alba,
stau in cavitatea
bucala in cantitati
suficiente pentru a
produce acid poate
atata timp sau chiar
mai mult decat
ciocolata cu lapte
sau caramelul.

Retentia alimentelor si
bauturilor

Asta pentru ca ciocolata cu lapte si caramelul

contin zaharuri solubile si sunt eliminate mai
rapid de catre saliva decat alte alimente, ca
si painea, care nu se va dispersa rapid in
saliva si va adera mai mult dintilor.
Desi majoritatea dulciurilor sunt percepute
ca si lipicioase, asta nu inseamna ca
potentialul lor de a cauza carii este mai mare
decat alimentele care par mai putin
lipicioase. Sfatuirea oamenilor sa nu
consume alimente lipicioase poate fi
derutant.

Retentia alimentelor si
bauturilor

In plus studiile care masoara efectul

asupra pH ului placii dentare au aratat
ca bauturile care sunt crezute ca au
rolul de a curata cavitatea bucala, de
fapt mentin un nivel scazut al pH ului
ca si alte alimente solide(fig 6).
Asta pentru ca doar o mica cantitate de
carbohidrati (mai putin de 0,5% ) este
mnecesara pentru a crea o reactie. O
data ce a inceput evolueaza rapid.