Sunteți pe pagina 1din 22

LP 8.

ALCALOIZI- generaliti

Alcaloizi - Generalitati

Compusi ai metabolismului secundar vegetal/animal ce au in comun


prezenta atomului de azot in molecula -alkali = alcalin, eidos = asemntor (Gr);

Caracter bazic, precipita anumiti reactivi (ioduri, saruri metale grele,


taninuri,acizi minerali; exc. cafeina derivat purinic nu pp)

Au proprietati farmacodinamice remarcabile , dar si potential toxic ridicat

N este inclus fie in structuri heterociclice, fie in grupari functionale

Clasificare:
alcaloizi propriu-zisi: deriva de la AA, N in heterociclu
protoalcaloizi: deriva de la AA amine, amide, N neinclus n Hcy, (amine efedrina; amidecolchicina)
colchicina)

pseudoalcaloizi: nu deriva de la AA, N in heterociclu (ex. alcaloizii terpenici-aconitina;


alcaloizii steroidici-protoveratrina
steroidici-protoveratrina

Obs: Exista si compusi ce prezinta N in molecula dar nu fac parte din clasa alcaloizilor: AA,
peptide, proteine, enzime, lectine
2

Localizare
Alcaloizii se gsesc n vacuolele plantelor, sub form de sruri solubile (ca benzoai, citrai, maleai, tartrai
etc.) sau n combinaii tanice , mai rar ca baze teriare sau cuaternare
Sunt localizai n esuturi periferice (scoare de pe tulpini i rdcini, tegument seminal etc) sau n laticifere
Biosinteza lor are loc n celule specializate din cloroplaste sau din rdcinile n cretere
De aici sunt transportai apoi n organele n care se depoziteaz

Denumire

Sufixul ina + radicalul genului (atropina)


/speciei(beladonina) / actiunii farmacologice(emetina)/
mitologie(morfina)/cercetator( Pelletier-peletierina)
Alcaloizii secundari primesc prefixe(pseudo-, neo-, izo-)
sau sufixe(-idina, -inina)
Alcaloizii demetilati: nor-, deshidratati : apo-

Raspandire
In regnul animal (castori, fluturi, miriapode, broaste)
In regnul vegetal:
Bacterii: piocianina - P. aeruginosa
Ciuperci: psilocina halucinogena, ergolin a Claviceps,
roquefortine
Gymnospermae: taxol Taxaceae
Monocotiledonate: Amarylidaceae, Liliaceae
Dicotiledonate: Apocynaceae, Papaveraceae
Ranunculaceae, Solaneceae
Unii alcal pot fi prezenti in specii diferite (cafeina)
Cei mai multi se regasesc intr-o singura specie/specii
inrudite/in aceeasi familie
Plantele contin rar mai multe tipuri de alcaloizi
5

Proprietati

majoritatea sunt solide, gust amar, M=100-900


Alcaloizii oxigenai (majoritatea) solide,
cristalizate(exc.lichide : scopolamina), incolore, inodore;

Bazele - solubile n solv org nepolari (eter,benzen..), puin sol n cei


polari(alcool), insol apa
Sarurile -solubile in apa, alcool
Bazele cuaternare (berberina, tubocurarina), protoalcaloizii,
pseudoalcaloizii solubile in apa, alcool, insol in solv org nepolari

Alcal neoxigenai(coniina, nicotina, sparteina)


lichide uleioase la t cam, volatile, miros puternic
dezagreabil, antrenabile cu vapori de apa
6

Proprietati
Fiind subst. bazice, cu acizii formeaza sruri hidrosolubile,
insolubile in solv org. nepolari

In plante, pot exista sub forma:

Saruri (cea mai frecventa forma)


Baze libere
N-oxizi

Caracterul bazic este variabil datorita perechii de electroni


neparticipanti de la at de N, i influenei gruprilor
funcionale/sist heterociclic, nvecinate atomului de N

gr resping de el (rad alchil) cresc bazicit


gr atrgt de el (carbonil, carboxil) - scad /neutralizeaz bazicit
7

Extractia
n funcie de natura i structura lor (alcaloizi baze teriare sau
cuaternare, oxigenate sau nu, alcaloizi sruri), se poate
practica una din urmtoarele metode de extracie:
-antrenarea sau distilarea cu vapori de ap a alcaloizilor volatili
-extracia cu solveni organici apolari (benzen, cloroform,
diclormetan, dicloretan, eter etc.) pentru alcaloizii baze
teriare nevolatile
- extracia cu solveni organici polari (alcool de obicei acidulat 12%) pentru alcaloizii sruri sau baze cuaternare

Extractia

- antrenarea sau distilarea cu vapori de ap se practic pe


produsele vegetale alcalinizate cu hidroxid de sodiu sau cu
carbonat de sodiu. Metoda se aplic la obinerea coniinei,
nicotinei, sparteinei
-

extracia alcaloizilor baze teriare cu solveni apolari presupune


parcurgerea urmtoarelor etape:
-deplasarea alcaloizilor sub form de baze-se realizeaz
cu ajutorul unor hidroxizi (hidroxid de amoniu, de magneziu)

-extracia propriu-zis-se efectueaz la rece prin agitare i


extracie repetat n aparate Soxhlet sau prin percolare

-purificarea (reacii de precipitare, reinerea pe rini


schimbtoare de ioni, urmat de eluia de pe acestea cu acizi tari,
CSS,HPLC)
9

Reactii generale

Identificare

de precipitare

pe sarurile alcaline, mediu acid; formeaza pp albe, galbene, portocalii,


brune cu reactivii generali de pp ai alcaloizilor (ioduri complexe,
combinatii anorganice, sar met grele, combinatii organice)

R.Mayer (tetraiodo mercuriat de potasiu) pp alb-galbui


R.Dragendorff (tetraiodo bismutat de potasiu) pp oranj
R.Bouchardat (iod iodurat) pp rosu-brun
R. Bertrand (ac silico-wolframic) pp alb
R.Hager (acid picric) pp galben
Acid tanic pp slab brun
10

Reactii generale

Identificare

de culoare pt bazele alcal. diverse coloratii:

R.Erdman (HNO3 conc)


H2SO4 conc
R.Wasicky (pDMBA in H2SO4)
R.Marquis (formaldehida in H2SO4)

Reactii specifice de culoare

Tropanici: R. Vitalli Morin violet


Morfinanici: R. Radulescu, Denigesalbastru
Indolici: R. Van Urk Luchini albastru-gri
Purinici: Murexiduluirosu-violet

11

re in fc. de originea
OrnitinaClasifica
:
biosintetic:
derivati ai unor AA

alcal pirolidinici: higrina, cuschigrina (secundari n


A belladonna, E. Coca)
alcal pirolizidinici: senecionina (n sp de Senecio,
Compositae)
alcal tropanici: atropina, scopolamina

12

Clasificare in fc. de originea


His:
biosintetic:
imidazolici: pilocarpina
derivati ai unor AA

Lizina :
piridinici : nicotina, anabasina, arecolina
piperidinici : coniina, lobelina, peletierina
chinolizidinici: citizina, sparteina,

13

Clasificare in fc. de originea


Phe-Ala:
biosintetic:

izochinolinici, benzilizochinolici: morfina,


codeina, papaverina, colchicina, chelidonina,
berberina, emetina, tubocurarina

14

Trp:

Clasificare in fc. de originea


biosintetic:

indolici: fizostigmina, ergometrina, iohimbina,


rezerpina, iohimbina, stricnina, vincamina,
vinblastina, vincristina
chinolinici: chinina, chinidina

15

Clasificare in fc. de originea


Diverse structuri:biosintetic:
alcal purinici: cafeina, teofilina, teobromina
nucleu diterpenic: aconitina
nucleu steroidic: solanina, protoveratrina

16

Actiune farmacologica
SN
SN (este responsabil pt m eninerea echilibrului intern al organismului )
SN=SNC +SNP
SNC - central (encefal +m duva spinrii)
-este partea principal a sist nervos i se ocup cu prelucrarea informaiei venit
de la receptori si generarea de rspunsuri
SNP - periferic (nervi+neuroni)
1.SNP SOMATIC (asociat cu controlul voluntar al mi crii)
SNP SENZORIAL (rec vizuali, olfactivi, tactili, de durere etc.)
2.SNP AUTONOM (VEGETATIV, VISCERAL)-gestioneaz aciuni care nu se afl
sub control contient
SNP SIMPATIC
SNP PARASIMPATIC
17

SN
SNV - SIMPATC
Sistemul nervos simpatic face parte din sistemul nervos vegetativ. El
este responsabil de aa numita reacie fight or flight adic reactia de
fug sau lupt n cazul unui pericol
Reacia de fug sau lupt mai este cunoscut i sub numele de rspunsul
simpato-adrenal. In cazul activrii se secret acetilcolin care
activeaz secreia de adrenalin(epinefrin) i noradrenalin
(norepinefrin ) ce actioneaza asupra receptorilor adrenergici
Acestea sunt eliberate in snge. Sistemul nervos simpatic ac ioneaza
autonom, far control contient, i pregtete corpul pentru aciuni n
situaii periculoase:

18

SN
SNV - SIMPATIC

creterea ritmului cardiac


constricia vaselor sanguine
dilatarea pupilelor
piloerecia (pielea ginii)
dilatarea bronhiilor
scderea motilitii intestinului gros
creterea transpiraiei
creterea presiunii sanguine

19

SNV - PARASIMPATC

SN

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ mpreuna cu sistemul
nervos simpatic. Se mai nume te si sistemul nervos pentru odihn i digestive (rest and
digest). Se poate spune, ntr-un mod foarte simplificat, c sistemul nervos parasimpatic
funcioneaz invers fa de sistemul simpatic. Totu i, n unele esuturi func ioneaz mai
degraba mpreuna
Sistemul nervos parasimpatic folose te doar acetilcolin(ACh) ca mediator. ACh ac ioneaza
pe dou tipuri de receptori: muscarinici i nicotinici.
Aciuni:

conservarea energiei
ncetinirea ritmului card iac
creterea activitii intestinale
creterea activitii glandelor
relaxarea muchilor din tractul intestinal

20

21

Actiune farmacologica
SNC : stimulante (cafeina) sau deprimante (morfina)
SNV:
simpatomimetice (efedrina) sau simpatolitice
(iohimbina, ergotamina)
parasimpatomimetice (pilocarpina), parasimpatolitice
(atropina), ganglioplegice (nicotina).
Altele: anestezice locale(cocaina), antiaritmice
(chinidina), antitumorale(vinblastina), antimalarice
(chinina), antibacteriene (berberina),
amoebicide(emetina).

22