Sunteți pe pagina 1din 31

PROTEZA TOTAL

CMPUL PROTETIC AL
EDENTATULUI TOTALANATOMIE

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


1.Frenul buzei superioara
Deobicei acesta nu
contine fibre musculare.
Uneori frenul buzei sup.
este hipertrofic si se
insera aproape de papila
incisiva. In acest caz se
recurge la corectia sa
chirurgicala.
2.Zona vestibulara centrala
Este situata de o parte si
alta a frenului buzei
sup., intre cele 2 frenuri
bucale.
3.Bride bucale

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC


SUPERIOR
4.Spatiul vestibular lateral
Se intinde de la nivelul frenului
bucal pana in zona distala a
crestei zigomato-alveolare.
Inchiderea marginala de la
nivelul crestei zigomatoalveolare se realizeaza greu,
deoarece mucoasa de la acest
nivel este foarte subtire.
5.Creasta zigomato-alveolara
(procesul zigomatic, apofiza
zigomatoalveolara)
In cazul atrofiei marcate a
crestei alveolare, aceasta
creasta zigomato-alveolara
poate interfera cu structurile
campului protetic. Aceasta se
situeaza aproape de coama
crestei. Aici, mucoasa bucala
este foarte subtire.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC


SUPERIOR
6.Punga lui Eisenring
Este situata intre apofiza zigomatoalveolara si spatiul paratuberozitar.
Aceasta zona este mai larga decat cea
din zona vestibulara laterala. Pe
masura ce creasta reziduala se
resoarbe, latimea acestui spatiu creste.
Aceasta zona ia nastere datorita
incrucisarii fibrelor musculare ale
maseterului cu cele ale buccinatorului.
In miscarile de deschidere a gurii
procesul coronoid coboara si
ingusteaza zona pungii lui Eisenring si
zona paratuberozitara. Amprentarea
acestei zone poate prezenta erori de
reproducere a acesteia.
De aceea se recomanda in amprentarea
preliminara sa se introduca in aceasta
zona cu ajutorul aratatorului cate o
cantitate de alginat, dupa care se aplica
lingura pe campul protetic. In timpul
amprentarii pacientul va deschide si
inchide gura, pt. ca procesul coronoid
sa modeleze marginea amprentei din
aceasta zona.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


7.Tuberozitate maxilara
Se afla in prelungirea crestelor
edentate, la nivelul molarului 3 sup.
Daca acest dinte exista inca pe arcada,
tuberozotatea este mai putin palpabila.
Aceasta tuberozitate devine mult mai
evidenta in lipsa molarului 3 sup.
Fiecare tuberozitate are 3 poli:
vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii
vestibulari si distali pot fi uneori
retentivi, fapt ce ingreuneaza
efectuarea si adaptarea protezei
mobile. In astfel de cazuri se recurge la
corectarea chirurgicala a acestora.
Polul inf. poate fi uneori f. apropiat de
creasta edentata mandibulara, astfel
spatiul protetic devenind insuficient. Si
in aceste cazuri se recurge la
corectarea chirurgicala, care va realiza
un spatiu protetic minim de 4 mm.
Tuberozitatile maxilare, (la fel ca
tuberculii piriformi de la mandib.), sunt
zone biostatice. Resorbtia si atrofia la
acest nivel sunt scazute.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


8.Spatiul paratuberozitar
9.Santul pterigomaxilar
Intre carligul apofizei
pterigoide (hamulus
pterygoideus) si polul post.
al tuberozitatii se afla
santul pterigomaxilar.
Acesta este un reper
important in realizarea
inchiderii marginale a
protezei totale. Prezenta in
aceasta zona a ligamentului
pterigomaxilar poate
disloca proteza superioara,
datorita mobilitatii sale la
deschiderea gurii.
10.Ligamentul pterigomaxilar

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


11.Linia AH sau linia de vibratie
(in desen linia AH cu dublu
arc)
Aceasta delimiteaza palatul dur de
cel moale. Ca puncte de reper se
pot evidentia santurile
pterigomaxilare si foveele palatine.
Linia AH poate fi de 3 forme:
- linie dreapta
- cu concavitate distala
- cu dublu arc, cu concavitati
distale
12.Valul palatin (palatul moale)
Palatul moale este format din
muschii palatofaringian si
palatoglos, tensorul si ridicatorul
palatului moale, muschiul uvulei.
Palatul moale participa la
deglutitie, fonatie, respiratie,
cascat si voma.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


13.Spina nazala posterioara
Se afla pe marginea post. a
palatului dur. Este formata prin
unirea pe linia mediana a
marginilor post. ale lamelor
orizontale ale oaselor palatine.
14.Foveele palatine
Sunt 2 depresiuni localizate de
o parte si alta a liniei
mediosagitale. In 75% din
cazuri acestea sunt plasate
anterior de linia AH si doar in
25% din cazuri se afla chiar la
nivelul ei.
15.Glande salivare accesorii
palatinale

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


16.Gaura palatina posterioara
Localizare: medial de molarul 3
sup. si la 0,5 cm. ant. de
marginea post. a palatului dur
(post. de sutura transversa, la
baza proceselor alveolare).
Prin acest orificiu trec nervii
palatini ant. si pachetul
vascular aferent.
17.Nervul palatin mare
18.Papila incisiva
Este indicata folierea acestei
zone. In resorbtiile accentuate
ale crestelor edentate, gaura
incisiva poate ajunge pana pe
muchia crestei.
Presiunile pe care o proteza le
exercita pe papila incisiva, pot
provoca durere, chiar
parestezie.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


19.Rugile palatine (plicile palatine)
Se afla paramedian in treimea ant. a
palatului dur. Acestea au un rol
important in fonatie. Uneori se
impune transpunerea lor pe fata
lustruita a bazelor, protezelor totale.
In regiunea treimii ant. a boltii
palatine, tesutul submucos este
bogat in celule adipoase.
20.Torusul palatin
Foarte des de-a lungul suturii
medio-sagitale se poate evidentia
prezenta torusului palatin. Acesta
este o formatiune osoasa, fara
semnificatie patologica. Prezenta
torusului paltin poate determina
bascularea protezei, de aceea se
indica folierea acestei zone. In
cazurile torusului palatin accentuat
se corecteaza chirurgical, cu riscul
aparitiei recidivelor. Mucoasa care
acopera torusurile este mai subtire.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


21.Rafeul palatin
Rafeul palatin este o
banda de fibromucoasa
care acopera sutura
mediosagitala. Rezilienta
acestei fibromucoase
este minima, de 0,1mm.
De aceea daca aceasta
zona este sensibila la
palapare, se realizeaza
folierea modelului.
22.Sutura mediosagitala
Sutura medio-sagitala se
continua sup. si ant. cu
sutura intermaxilara si
post. cu creasta inf. a
vomerului.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


23.Creasta alveolara
reziduala (creasta
edentata)
Procesul de resorbtie al
crestei edentate este
centripet. Resorbtia este
mai lenta la nivelul
frenului labial sup. si la
nivelul frenurilor bucale.
Este si mai lenta la nivelul
zonelor biostatice (bolta
palatina, tuberozitatile
maxilare).
Foarte rar poate aparea
creasta in muchie de cutit,
aceasta fiind mai
frecventa la mandibula.
24.Muschiul buccinator

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


25.Bolta palatina (palatul dur)
Este o zona biostatica. Exista bolta
palatina adanca (ogivala), medie si plata.
Continutul de tesut adipos este mai mare
la un palat plat decat la cel ogival. Bolta
ogivala implica dificultati de amprentare.
Aceasta nu duce la sporirea retentiei
protezei si poate duce la dificultati de
inchidere marginala distala a protezei.
Forma medie a boltii palatine este cea mai
benefica protezarii. Forma plata a boltii
palatine poate aparea in urma resorbtiei
accentuate a crestelor reziduale (dat.
purtarii protezelor necorespunzatoare, dat.
pierderii unitatilor dentoparodontale de
mult timp, sau dat. bolii parodontale).
Bolta plata contribuie la mentinerea
protezei totale prin fenomenul de
adeziune.
Lungimea medie a boltii palatine este de
4,8cm (de la papila incisiva la linia
interhamulara). Adancimea medie este de
12-17mm. Latimea medie in treimea
mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar
de ca. 4,5cm.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR

Palatul dur este format din palatul primar si


cel secundar. Palatul primar este format din
oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul
secundar din procesele palatine ale oaselor
maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale
ale oaselor palatine (in nr. de 2).
Sutura incisiva se afla la unirea oaselor
incisive cu procesele palatine. Aceasta se
afla in treimea ant. a palatului dur.
Sutura palatina transversa se afla la unirea
dintre procesele palatine si lamele
orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul
fetelor distale ale molarilor secunzi
superiori. Post. de sutura transversa se afla
gaura palatina post. (sau gaura palatina
mare), la baza proceselor alveolare. Prin
acest orificiu trec nervii palatini ant. si
pachetul vascular aferent. Localizarea
gaurii palatine post.: medial de molarul 3
sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a
palatului dur.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC SUPERIOR


26.Zona glandulara a lui
Schrder.
Rezilienta acestei zone
este crescuta. In grosimea
mucoasei exista o
multime de glande
salivare. La acest nivel se
gasesc aproximativ 250
de orificii de deschidere
ale glandelor salivare
mici. Acestea secreta
mucina, fapt benefic in
protezarea totala,
deoarece mucina
favorizeaza mentinerea
protezei pe camp.
27.Gaura incisiva

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


1.Marginea ant. a
ramurei ascendente
Se afla in prelungirea
liniei oblice externe.
2.Trigonul retromolar
Marginea ant. a ramurii
ascendente a mandibulei
formeaza impreuna cu
partea posterioara a
liniei milohioidiene
trigonul retromolar.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


3.Rafeul
pterigomandibular
(plica
pterigomandibulara,
ligamentul
pterigomandibular)

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


4.Tuberculul piriform (sin.
tuberculul mandibular, sin.
tuberculul alveolar mandibular)
In constituirea lui intra:
ligamentul pterigomandibular,
fibre tendinoase ale muschiului
temporal, fibre ale
buccinatorului, milohioidianului
si constrictorului sup. al
faringelui, formatiuni
glandulare. Tuberculul piriform
apare dupa pierderea ultimului
molar. La dentat, distal de
ultimul molar (molarul 2 sau 3),
se afla papila retromolara.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


.

Aceasta nu trebuie confundata cu


tuberculul piriform (care exista doar la
edentat). Distal de papila retromolara
se afla o mucoasa sub care se gaseste
zona glandulara retromolara.Tuberculul
piriform este o zona complexa cu
insertii multiple si glande retromolare.
Tuberculii piriformi sunt zone
biostatice. Procesul de resorbtie si
atrofie de la acest nivel se desfasoara
mai lent decat la nivelul crestelor
reziduale. Vestibular de tuberculul
piriform pot apare fibre musculare ale
maseterului. Tuberculii piriformi
prezinta zone de consistente diferite.
Treimea ant. este acoperita de o
fibromucoasa fixa.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


Intre treimea mijlocie si cea
post. incepe insertia ligamen
tului pterigomandibular. De
aceea, inchiderea marginala in
zona distala se realizeaza
intre treimea mijlocie si cea
post. a tubercului piriform. Pe
ultimul centimetru al bazei
protezei totale mandibulare
nu se monteaza dinti, pentru a
prelungi "viata" tubercului
piriform.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


5.Muschiul maseter
6.Punga lui Fisch
Dispozitia muschiului
buccinator in regiunea
distala a zonei vestibulare
lat. determina formarea
fundului de sac, numita
punga lui Fisch.
7.Muschiul buccinator
Deasupra liniei oblice
externe, in dreptul
alveolelor celor 3 molari, se
insera muschiul buccinator.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


8.Frenul bucal
9.Frenul buzei inf.
Este prezent doar la 50%
din pacienti. Are o
mobilitate mai scazuta
decat frenul labial sup.
Uneori se recurge la
corectia sa chirurgicala.
10.Spatiul
retromilohioidian
Este situat sub linia
oblica interna.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


11.Linia milohioidiana (sin. linia
oblica interna)
Se intinde de la apofizele genii
pana la nivelul ultimului molar.
Anterior pe aceasta linie se insera
muschiul milohioidian, iar
posterior se insera fasciculul
milohioidian al constrictorului
superior al faringelui si partial
ligamentul pterigoman
dibular.Marginile protezei se
realizeaza astfel incat sa nu
depaseasca linia milohioidiana.
Uneori creasta se resoarbe pana
devine negativa, linia oblica
interna apropiindu-se de coama,
iar planseul bucal herniind peste
aceasta.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


12.Zona linguala laterala
(zona paralinguala)
Se intinde de la limita ant.
a tubercului piriform la
spatiul dintre canin si
premolar. Lateral este
delimitata de versantul
lingual al crestei. Spre int.
este delimitata de limba si
uneori de glanda
sublinguala. Spre inf. este
delimitata de linia oblica
interna, planseul bucal cu
glanda sublinguala, sub
care se afla muschiul
milohioidian.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


13.Torusul mandibular
Deasupra liniei oblice
interne, in dreptul
premolarilor, pot fi
prezente torusurile
mandibulare. Torusurile
mandibulare pot fi unice
sau multiple. Spre
deosebire de cele
palatinale pot fi depistate
si prin radiografii
retroalveolare sau
ocluzale, cand apar ca
zone de opacitate intensa,
bine circumscrise.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


14.Zona linguala centrala
(spatiul sublingual)
Schreinemakers descrie
aceasta zona ca se
intinde 1,5 cm la dreapta
si 1,5 cm la stanga de
frenul lingual.
15.Frenul lingual
Frenul lingual este
compus din muschii
genioglosi.
16.Caranculele sublinguale

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


17.Linia oblica externa
Se afla pe fata externa a
mandibulei. Porneste de
la nivelul eminentei
mentoniere si se continua
cu marginea ant. a
ramurii ascendente.
Deoarece resorbtia la
mandibula este
centrifuga, crestele
reziduale mandibulare pot
sa ajunga in decursul
anilor pana la nivelul liniei
oblice externe.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


18.Gaura mentoniera
Cand resorbtia este
accentuata, gaura
mentoniera se apropie
tot mai mult de coama
crestei, manunchiul
vasculonervos mentonier
ajungand uneori sa fie
strivit de saua protezei.
Folierea acestei zone nu
rezolva mereu situatia,
fiind uneori nevoie de o
corectie chirurgicala a
pozitiei orificiului
mentonier.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


19.Apofizele genii
Acestea sunt cele 4
proeminente pe fata interna a
mandibulei, situate median.
Apofizele genii formeaza
impreuna spina mentoniera
(spina mentala). De la apofizele
genii porneste de o parte si de
alta linia milohioidiana (sau
linia oblica interna) care se
termina la nivelul ultimului
molar.
Pe apofizele genii superioare se
insera muschiul genioglos, iar
pe cele inf. geniohioidianul.
Cu cat resorbtia crestei se
accentueaza, cu atat mai mult
cele apofize genii sup. se
aproprie de creasta.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


20.Plica sublinguala
21.Zona vestibulara centrala
(zona labiala)
Se intinde intre cele 2 frenuri
bucale. In aceasta zona se afla
muschii: orbicularul buzelor,
patratul barbiei si muschiul
mentonier. Orbicularul buzelor
are fibre orizontale si ajuta la
stabilizarea protezei si la
actiunea de ventil extern.
Ceilalti 2 muschi se insera
perpendicular pe periferia
campului protetic, influentand
mobilitatea fundului de sac. Cu
cat atrofia crestei este mai
accentuata, cu atat insertia lor
se apropie mai mult de creasta.

ANATOMIE -CMPUL PROTETIC INFERIOR


22.Zona vestibulra laterala
Se intinde de la frenurile
bucale la tuberculii piriformi,
si de la coama crestei pana
la linia oblica externa. In
aceasta zona, actiunea de
ventil interna se obtine mai
greu decat actiunea de ventil
externa. Cu cat atrofia
crestei este mai accentuata,
cu atata insertia muschiului
mentonier se apropie mai
mult de creasta. Dispozitia
muschiului buccinator in
regiunea distala a zonei
vestibulare lat. determina
formarea fundului de sac,
numita punga lui Fisch.

S-ar putea să vă placă și