Secolul al XIX-lea a fost numit secolul revolutiilor pentru ca ,

prin actiunea revolutiilor agrara, si industriala, din transporturi si

comunicatii, precum si a celor social-politice, Europa si lumea intreaga
si-au inoit structura si aspectul. Progresele stiintei si ale tehnicii au
facut ca , in industrie, era carbunelui si a fierului sa fie urmata de
cea a petrolului si a otelului.
Vechea ordine sociala intemeiata pe prilegii a fost treptat
inlocuita prin alte categorii, ordonate dupa un criteriu:averea.
Transformarile inoitoare produse de capitalism s-au extins in
toate tarile Europei si , prin expansiunea coloniala a marilor state, au
cuprins si celelalte continente.In cadul pietei mondiale ,contactele si
relatiile sintre popoare si civilizatii s-au largit si diversificat.
Regimurile politice absolutiste au fost treptat inlocuite de
regimuri liberalecare au permis o mia mare participare a cetatenilor la
viata politica locala si centrala, au dezvoltat spiritul civic si
sentimentul responsabilitatii fata de comunitate.

Activitatea industriala si cea agrara au devenit in

cursul secolului al XIX-lea cele mai importante sectoare in
economia marilor state.
Policultura asigura fiecarei gospodarii sau regiuni
produsele vegetale sau animale necesare consumului propriu.
In aceste conditii numai o mica parte a produselor era
destinata schimbului.
Factorii care au stimulat transformarile capitaliste din
agricultura au fost:
-explozia demografica
-cresterea preturilor
-dezvoltarea industriei
-extinderea si diversificarea transporturilor
-largirea pietei ca urmare a expansiunii europenilor
in lume.

Prin revolutia agrara, adica transformarea proprietatii feudale

asupra pamantului in proprietate capitalista, agricultura s-a
adaptat cerintelor moderne.

n Anglia
La sfarsitul secolului al XVIII-lea taranii sunt deposedati de pamant, domeniul
feudal fiind transformat in ferma unde activau fermieri,lucratori salariati si
arendasi.

n Franta.
In cursul revolutiei politice de la sfarsitul secolului ai XVIII-lea, 4/5 din pamantul
nobilimii au trecut in proprietatea taranimii si burgheziei.

n S.U.A.
Prin reformele din anii 1862-1863, s-a asigurat accesul neingradit la pamant
tuturor fermierilor.

La rasarit de Elba, marii proprietari s-au transformat in comercianti pe piata

internationala; taranii au fost eliberati de iobagie prin rascumpararea
obligatiilor lor fata de stapani

Economisti, agronomi, mari proprietari au urmarit cresterea

productiei prin crearea pasunilor artificiale care sa contribuie la
refacerea solului, extinderea culturilor de plante furajere,
introducerea sau extinderea unor noi culturi (in, canepa, cartofi,
sfecla de zahar).
Progresele mecanicii au facut posibila inventarea primelor
masini agricole care au usurat munca oamenilor
masina de egrenat bumbacul si seceratorile mecanice.
Producerea ingrasamintelor chimice a permis fertilizarea
artificiala a solului. Au aparut elemente noi care tulburau
ordinea existentei si anticipau progresul (specializarea
productiei de: ceai, indigo, opiu, bumbac in India; crearea
unei retele de irigatii in Egipt).

REVOLUTIA INDUSTRIALA
Revolutia industriala reprezinta, de fapt, procesul istoric de
inlocuire a manufacturilor (locul unde muncitori specializati care cu
ajutorul uneltelor, executau manual diferite operatii) cu fabricile
(operatiile executate de masini, dirijate de lucratori industriali). In
cursul acestui proces, energia musculara a oamenilor si a
animalelor a fost inlocuita de energia mecanica.

Anglia este tara unde erau intrunite ( 1780) toate premisele

revolutiei industriale. In 1830 devine atelierul lumii prin
inventarea, construirea si folosirea unor masini necunoscute in
alte parti, beneficiind astfel de o crestere a economiei
superioara celorlalte tari.Din industria textila a bumbacului (
industria cheie), masinismul s-a extins in exploatarile miniere,
in industria siderurgica si in constructii.Inventiile dintr-un
domeniu produceau o adevarata reactie in lant, antrenand si
alte domenii.
Dupa 1815 state precum Franta, S.U.A. si unele state
germane si-au intensificat la randul lor eforturile de
industrializare.

Cresterea productiei a fost insotita de cresterea vanzarilor

pentru realizarea profitului.Folosirea masinilor a permis obtinerea
unor cantitati mai mari de produse la un pret mai mic.Scaderea
preturilor a sporit numarul cumparatorilor.Cerea de produse pentru
piata a crescut, iar cresterea cererii a accentuat si extins concurenta
intre indivizi, intre regiuni, intre state.
Revolutia industriala a atras dupa sine revolutia
transporturilor: se extinde constructia soselelor, apar caile ferate si
primele vapoare.
Revolutia industriala a schimbat caracterul economiilor tarilor
in care s-a desfasurat si a transformat structura societatii,
simplificand-o. Productia nu mai depinde de talentul si indemanarea
omului, ci de modul in care pune in functiune, supraveghea si
intretinea masinile.Centrul de greutate al
activitatii economice s-a mutat de la sat la
oras.

Transformarile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc

in conditiile cresterii generale a populatiei. Evolutia demografica a fost
marcata de doua fenomene. Suprapopularea relativa care a provocat
emigrarea unui numar mare de muncitori, tarani si mestesugari europeni
si cresterea populatiei industriale si celei urbane.
Criza agrara din anii 20 provocata de cativa ani de recolte bune
care au scazut mult preturile la produsele agricole.
Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte in Anglia intre
1780 si 1830. Pentru a se impotrivii organizarii fabricilor lucratorii
specializati au infiintat sindicate. Au aparut interesele muncitorilor in
relatiile cu patronii, inclusiv prin organizarea unor manifestatii si greve.
In occident vechile orase s-au transformat treptat, aparand
orasul mecanizat. Muncitorii locuiau in aglomerarile mizere din
apropierea fabricilor, constransi sa traiasca din salarii insuficiente, expusi
foametei si epidemiilor.
Folosirea masinilor a devalorizat forta de munca, numarul
saracilor fiind in continua crestere la orase. La sfarsitul secolului al XVIIlea, in Anglia, 14% din populatia oraselor traia din mila publica.

PROIECT REALIZAT DE
SFIRLEA
MARINA
CLASA A
VII-A B