Patologia

gastrointestinala si
hepatica la copil
Simona Dumitra

Stomatite
Procese inflamatorii infectioase sau
neinfectioase localizate la nivelul
mucoasei bucale

Cauze infectioase virale,

bacteriene , micotice
Cauze neinfectioase arsuri,
microtraumatisme

Stomatita acuta herpetica

Produsa de virusul Herpes Simplex tip I
Clinic
Febra, varsaturi, hipersalivatie, cefalee
Obiectiv
Eritem difuz al mucoasei bucale cu
vezicule dispuse in buchete care se
sparg, lasand o zona exulcerata cu
margini zdrentuite.

Tratament
Alimente lichide si semisolide
Administrate cu paiul, in extremis prin
sonda de gavaj la sugar
Toaleta locala riguroasa
Mixturi cu anestezina
Administrare de Acyclovir 5-7 zile

Stomatita micotica
Infectie acuta a mucoasei bucale
determinata de Candida albicans

mucoasa bucala rosie

cu mici depozite albicioase,
aderente,
tentativa de indepartare e urmata
de sangerari

Tratament
Stamicin
4*100000 UI/zi la sugar
4*500000 UI la copilul mare in asociere
cu anestezina 1 %
Alcalinizarea mediului bucal cu
bicarbonat de sodiu 5%

Stomatita ulceronecrotica
Apare la copiii cu deficite imune
Determinata de fuzospirili

Ulceratii care se acopera de false membrane

Halena fetida
Adenopatie laterocervicala si
subangulomandibulara

Tratament
Indepartarea tesuturilor necrozante
Toaleta locala riguroasa apa
oxigenata 3%, glicerina boraxata
10%, anestezina 1%
Antibiotice - Penicilina G,
Metronidazol

Gastrite
DEFINITIE
Gastritele sunt afectiuni acute sau cronice
caracterizate prin leziuni inflamatorii
induse de factori etiologici si patogenetici
multipli care pot fi din punct de vedere
clinic asimptomatice sau insotite de
simptome clinice nespecifice.

ETIOLOGIA GASTRITELOR

Factori de risc

A. Exogeni

agresiuni mecanice: abuz de celulozice dure , masticatie

insuficienta.
agresiuni fizice: termice (cald, rece)
agresiuni chimice:
toxice (Pb, Hg),
substante corozive (baze, acizi), medicamente, alcool, fumat,
Condimente
Infectii: H.p., gastrospirilum homini, gastroenterite infectioase (virale
si bacteriene), infectii cu tropism gastrointestinal, micoze, paraziti.
abateri igieno-alimentare
Stres

ETIOLOGIA GASTRITELOR
B. Endogen
teren imunogen (gastrita autoimuna tip A)
teren atopic (gastrita alergica)

fenotip ulceros (gastroduodenita acidopeptica)

reflux duodeno-gastric (gastrita de reflux)

MANIFESTARI CLINICE
forme de gastrita:

forma dispeptica
forma dureroasa
forma caectica
forma hemoragica

Intre simptomele cele mai

frecvente apar:

dureri epigastrice
arsuri
greturi
gust acru
inapetenta
satietate precoce
slabire
anorexie
varsaturi alimentare
cefalee sau migrena

Infectia cu Helicobacter
Pylorii

Diagnostic
Endoscopia digestiva superioara
Se efectueaza cu endoscoape adaptate varstei.
Se observa culoarea tesuturilor, aspectul
vaselor submucoase, fragilitatea mucoasei
gastrice, prezenta unor eventuale leziuni,
prezenta unor elemente patologice (corpi
straini inghititi, bila, mucus si secretie in exces)
Normal mucoasa gastrica la copil este subtire,
de culoare rosu portocalie.

Eroziune esofagiana

Gastrita HP

Gastrita HP

Diferenta eroziune /ulcer

Tratamentul dietetic
.

recomandarea evitarii

alimentelor care provoaca

simptome.

evitarea condimentelor si a
dulciurilor superconcentrate.
protejarea mecanica vizeaza
excluderea alimentelor dure,
abrazive care traumatizeaza
mucoasa, sau a fragmentelor
mari datorate unei masticatii
deficitare sau a tahifagiei.
protejarea termica se refera
la evitarea ingestiei alimentelor
la temperaturi extreme.

Regimul alimentar
DA
carnea slaba rasol, branzeturile
proaspete, iaurtul, pastele
fainoase si legumele fierte.
Laptele s-a dovedit a stimula
secretia acida datorita
calciului si proteinelor.
NU
pranzurile bogate,
grasimile, condimentele,
rantasurile, dulciurile
concentrate, bulionul,
bauturile alcoolice, ceaiul
concentrat, cafeaua si
bauturile fierbinti
.

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Schemele de terapie dubl au o eficacitate
mai mare, att la copil, ct i la adult. Se
folosesc:
diverse preparate de bismut (subcitrat
coloidal, salicilat)
Amoxicilin
Metronidazol/Tinidazol
Claritromicin/Eritromicin
Omeprazol

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Controlul secretiei

Inhibitorii pompei de protoni

-omeprazol
-esomeprazol.
-pantoprazol.
-lansoprazol.

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Inhibitorii receptorilor H2
Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi
Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi
Famotidina 1-1,5 mg/kgc/zi
Controlul secretiei acide si cresterea apararii
mucoasei
-Tamponarea aciditatii
Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg
30ml/1,73m2sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa
mincare si inainte de culcare.

TERAPIA MEDICAMENTOASA
Citoprotectie:
Misoprostol, Emprostil, Sucralfat
Stimularea barierei protectoare:
Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe
zi la copilul peste 10 ani;480 mg
bismut/1,73 m2/zi.

TRATAMENTUL INFECIEI CU
HELICOBACTER PYLORI
Scoala europeana
IPP+ 2 AB 7 zile
IPP + alte 2 AB, 14 zile
Tulpini
claritrorezistente!
Rifabutin+ Amoxicilina
+ IPP,10 zile
Levofloxacin +
Rifabutin +IPP,10 zile

Scoala americana
IPP+ 2 AB , 14 zile
IPP + 2 AB + BI,14 zile
Terapia secventiala
5zile IPP +
Amoxicilina
5 zile
IPP+Claritromicina+
Metronidazol

Prezentare de caz
SA, 16 ani,sex masculin
Epigastralgii intense, intensificate de
alimentatie
Scadere ponderala
Anamnestic-tatal cu UG perforat

Prezentare de caz
Paraclinic
Anemie hipocroma hiposideremica
Ex.coproparazitologic negativ
Gregersen negativ
Ba pasaj

Aspect radiologic
Mucoasa gastrica mai ingrosata,
stomac hipersecretor

Aspect endoscopic
Aspect nodular al regiunii antrale

Aspect histopatologic
Prezenta de limfocite, PMN si HP

Gastrita cronica acutizata

antrala Helicobacter Pylori

Terapie

Metronidazol+Amoxicilina+IPP,14 zile
Sucralfat

ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Definitie ntrerupere circumscris, unic sau multipl, a

continuitii peretelui gastric sau duodenal, nsoit de o
reacie fibroas, ncepnd de la mucoas i putnd penetra
pn la seroas
Etiologie
Helicobacter Pylori

Rolul infeciei cu HP este covritor

Teoria clasic a dezechilibrului
ntre:
Factorii agresivi (crescui)
Factorii defensivi (sczui) sub
influena:
Factorilor de mediu
Factorilor individuali, genetici

Date clinice
Anamnestice istoric de suferinta gastrica in familie,
caracterul durerii, mica si marea periodicitate

Obiective
Durerea simptomul cardinal n ulcer
Localizare predominant epigastric
Ritmicitate foamea dureroas n UD
Periodicitate
Marea periodicitate mai ales toamna i primvara
Mica periodicitate n cursul zilei legata de
alimentaie
Iradierea
Modificarea caracterelor durerii
Vrsturi n general acide
Modificri ale apetitului
Simptome dispeptice: eructaii, meteorism, saietate
precoce
Rar, debut dramatic prin HDS (hematemez i/sau
melen)

Date paraclinice
snge : Hemoleucograma completa ,
sideremie, uree, creatinina, glicemie, GOT,
GPT,
scaun- ex coproparazitologic, test hemoragiilor
oculte
1.Endoscopia - este obligatorie pentru
diagnostic
evaluarea corect a ulcerului
biopsierea (UG)
evaluarea vindecrii ulcerului
evaluarea unei hemoragii
2. Examen radiologic bariu pasaj
Ca metod adjuvant (cnd se suspicioneaz
o tulburare de
evacuare gastric)
3. Teste de depistare a infeciei cu HP
-

Metode directe

Metode
indirecte:

Endoscopie cu Determinarea
biopsii
Ac antiHP n
ser
Cultur
Testul ureazei Test
respirator cu
Examen
microscopic
uree marcat
din biopsiat
cu C13 sau

C14

Determinarea
Ac anti HP n
saliv
Determinarea
Ag HP fecal

Ulcer gastric

 Simptomatologia ulcerului gastric la copil,

cu ct vrsta este mai mic cu att este mai
atipic.

La copilul de vrst colar i la

adolescent : durerea este de tip foame
dureroas, este postprandial i calmat de
alimentaie.

Ea evolueaz pe o perioad de mai multe

sptmni
toamna.

predomin

primvara

Durerile pot ceda la poziii antalgice i la

COMPLICAIILE ULCERULUI GASTRO-DUODENAL

Complicaia hemoragic acut

Perforaia
Stenoza

Tratament
Igienodietetic

Dieta alimentar mult mai lax dup introducerea antisectetoriilor moderne

protejarea mecanica vizeaza excluderea alimentelor dure, abrazive

care traumatizeaza mucoasa, sau a fragmentelor mari datorate unei

masticatii deficitare sau a tahifagiei.
protejarea termica se refera la evitarea ingestiei alimentelor la

temperaturi extreme
DA-carnea slaba rasol, branzeturile proaspete, iaurtul, pastele fainoase si
legumele fierte.
NU- pranzurile bogate, grasimile, condimentele, rantasurile, dulciurile
concentrate, bulionul, bauturile alcoolice, ceaiul concentrat, cafeaua si
bauturile fierbinti .
Interzicerea consumului de:
Aspirin
Antiinflamatorii nesteroidiene
Corticoizi

Tratament
Etiologic
Amoxicilina si Claritromicina 7 zile. Esec- alte 2 antibiotice 14 zile.
In caz de tulpini claritrorezistente!Rifabutin+ Amoxicilina + IPP,10 zile sau
Levofloxacin + Rifabutin +IPP,10 zile Sau Terapia secventiala
5zile Amoxicilina
zile Claritromicina+Metronidazol
5
Patogen
Blocantii pompei de protoni
-omeprazol 0,7-3,3 mg/kg c/zi,esomeprazol.,pantoprazol.lansoprazol.
Inhibitorii receptorilor H2
Cimetidina 20-40 mg/kgc/zi

Ranitidina 2-4 mg/kgc/zi

Famotidina 1-1,5 mg/kgc/zi

Controlul secretiei acide si cresterea apararii mucoasei

Tamponarea aciditatii- Antiacide- Hidroxid de aluminiu si Mg
30ml/1,73m2sau1-2 ml/kgc/doza,la 1 ora dupa mincare si inainte de culcare.

Citoprotectie-Sucralfat 250 mg de 4 ori /zi la sugar,0,5-1 g de 4 ori pe zi la copilul

mare
Stimularea barierei protectoare- Bismut coloidal 30 ml de 4 ori pe zi la copilul peste
10 ani;480 mg bismut/1,73 m2/zi.

Boala diareica acuta

Debut acut
Febra,agitatie,refuz alimentar
Scaune initial apoase, ulterior

mucoase, grunjoase,
mucopiosangvinolente
Varsaturi, dureri abdominale, eritem
fesier, meteorism abdominal, semne
de deshidratare

BDA

Diagnostic pozitiv

Anamneza= nivel socioeconomic, calatorii in zone endemice,

colectivitati, obiceiuri culinare, focar familial, anotimpul
internarii
Simptomatologia=manifestari digestive = diaree, varsaturi,
dureri abdominale, stabilirea gradului deshidratarii,
diferentierea diareei bacteriene de cea virala
Laborator

coprocitograma

examen coproparazitologic

coprocultura

examinarea directa la ME

teste serologice

teste imunoenzimatice din scaun

determinarea lactoferinei fecale

PCR in scaun

Tratamentul
Dieta

Sugarii sub 6 luni

RHE cu SRE 10 ml/kg, 4/6 ore
Administrare de lapte dietetic in

asociatie cu SM,MO,arobon in dilutii

de 50 % Z1, 66% Z2, 75% Z3, 100% Z4
Sugarii alimentati natural vor primi
in continuare lapte de mama si 50 ml
SRE pt. fiecare scaun diareic emis

Sugar sub 6 luni

Alimentat natural

Alimentat
artificial
Greutate normal

Continuarea alimentaia la
sn!

Introducerea laptelui dinaintea

diareei

Distrofie

Introducerea
Unui lapte delactozat
ziua 1 - 50%
ziua 2 75%
ziua 3 - integral

Sugar peste 6 luni

Brnz de vaci cu orez pasat +5% glucoz
Carne fiart mixat de pui +morcovi fieri+5%
glucoz
Mr ras
Banan pasirat
Cereale fr gluten
Introducerea laptelui
ziua 4 50%
ziua 5 75%
ziua 6 - integral

Copii peste 1 an
Grisine
Srtele
Orez fiert cu sare
Morcovi fierti
Sup de legume
Sup de carne de pui
Carne fiart de pui
Mr ras, Banane
Brnz proaspt de vaci
Iaurt
Ceai cu glucoz
Ap plat
Dieta BRAT banane orez
sos de mere pine prajit

Evitai

Smantana
Laptele gras
Apele carbogazoase
Dulciurile
Prjiturile
Mazrea, fasolea,
conopida, broccoli, ceapa,
usturoiul

Tratament etiologic
Antibioterapie
Febra persistenta
Diaree invaziva
Hemoragii oculte in scaun
PMN in scaun
Copil sub 3 luni
Copil din colectivitati
Scaune>8/ zi
Forme extradigestive
Simptome care persista > 7 zile

Tratament etiologicpreparate
Antibiotice folosite
Ampicilina
Amoxicilina
Acid Nalidixic
Colimicina
Cotrimoxazol
Gentamicina
Florchinolone
Cefalosporine
Ercefuryl
Eritromicina- Campylobacter
Bacitracina, Metronidazol Clostridium difficille

Tratament patogenic
Antisecretorii racecadotril - Hidrasec
Probiotice/prebiotice/simbiotice
Adsorbante diosmectita Smecta
Zinc
Tasectan

Tratament profilactic

Vaccinuri Rotarix, pentru BDA cu

rotavirus

Hepatitele cronice

Boli inflamatorii ale ficatului cu

evolutie prelungita, peste 6 luni

Etiologie
Infectioase-B,C,D,G, V. rubeolic,CMV,
Epstein Barr,bacteriene, parazitare,
Toxice si medicamentoase
Afectiuni biliare cronice
Boli metabolice ereditaregalactozemia congenitala, boala
Wilson

Morfopatologie
Hepatita cronica persistenta
Hepatita cronica activa
Hepatita cronica lobulara
Hepatita cronica septala

Clasificarea morfologica tine cont de gradul

lezional si intensitatea fibrozei
IAH
HC minimala
HC usoara
HC severa

Intensitatea fibrozei
HC fara fibroza
HC cu fibroza usoara
HC cu fibroza moderata
periportala
HC cu fibroza severa
Ciroza- noduli de
regenerare

Clinic
Semne generale- astenie, adinamie,
Semne digestive -inapetenta, greturi, balonare,
varsaturi
Hepatalgia de efort
Clinic obiectiv
paloare cutaneomucoasa,
stelute vasculare,
petesii,
icter
hepatomegalie,
splenomegalie

Paraclinic
Hepatocitoliza transaminaze
Hepatopriv albumine scazute, indicele de protrombina scazut
Colestaza- FAL, Bil D, gama GT, Lipoproteina X
Inflamator Ty, Ku-Zn
Imunologic
AgHBs, Ac anti HBs, AgHBe, Ac anti HBe, Ac anti HBc, ADN viral
AAc anti HVC
Ac anti HVD
ARN VHG

Tratament
Curativ
Repaus la pat 6-8 luni
HC stabilizata -14 ore repaus
Dieta
Hipercalorica, hiperproteica,
hiperglucicica,hipolipidica

NU!
Conserve, branzeturi fermentate, fasole uscata,
alcool, condimente

Tratament etiologic
Interferonul 300000/ m2/doza, 3 doze pe saptamana,
3-6 luni, sc
Criterii de introducere
HCA
Ag HBe +
AND VHB +
Transaminaze crescute de cel putin 2-3 ori
Se pot asocia
Antivirale ribavirin, acyclovir, amantadina
Hepatoprotectoare- silimarina, Liv 52, Sargenor,
vitamine grup B

Profilaxia HVB
Vaccin antihepatita B adm in 3 doze
la nastere, 2 si 6 luni

Va multumesc!