Cateva boli comune persoanelor varstnicesimptome, prevenire, tratament

Parkinson
-survine n urma distrugerii lente i
progresive a neuronilor
- pacienii prezint gesturi rigide,
sacadate i incontrolabile, tremur,
instabilitate corporala
- alte semne: bradikinezie (miscari
lente), clipit rar, hipofonie (voce
diminuata), pasi mici si rari
-vrsta medie de apariie a bolii este
de 57 ani
-boala Parkinson este tratabila,
medicamentos i chirugical dar poate
consta i n implantarea unui
dispozitiv pentru stimularea creierului
Se recomanda: stil de viata activ,
prevenirea depresiilor,
kinetoterapie, gimnastica zilnica
cu exercitii de echilibru, exercitii
de vorbire

Cardiopatia ischiemica
-este boala coronariana
ischemica cea mai frecventa si
cea mai importanta cauza de
deces pe plan mondial
-suferinta cardiaca generata de
ischemie, adica mai simplu de
scaderea irigatiei, a fluxului de
sange in miocard (muschiul inimii
-se produce din cauza stenozarii,
a micsorarii calibrului arterelor
coronare mari, prin formarea in
interiorul peretilor lor a placii
aterosclerotice
-simptomul clinic principal al
cardiopatiei ischemice este
durerea, care poate aparea in
crize repetate, cu caracter tipic si
care dureaza cateva minute in
angina pectorala sau peste 15
minute in infarctul miocardic.
- durerea este de tip gheara,
apasare, arsura- iradiaza in
bratul stang sau ambele brate,
gat si mandibula
-Angina poate evolua spre infarct
(daca dureaza 20- 30 min)

Frigul agraveaza starea acestor bolnavi si

creste incidenta complicatiilor. Se apreciaza
ca, la fiecare scadere a temperaturii externe
cu un grad Celsius, riscul de infarct creste cu
2%
-Alte cauze de risc: fumul, supraalimentatia,
alcoolul, inactivitate urmata de activitate
intensa, emotii puternice
-Tratamentul anginei: nitroglicerina; in caz de
infarct, durerea nu cedeaza la nitroglicerina
Trebuie evitate: efortul, frigul, poluarea,
emotiile bruste, perioade de lipsa de
activitate urmate de implicare in multe
activitati

Artroza si coxartroza
-Artroza este o afeciune n care
cartilagiul se deterioreaz i
devine mai moale i mai subire.
Acest proces poate avea loc mai
cu seam la nivelul articulaiilor
gtului, spatelui, genunchilor,
oldurilor, degetelor de la mini
i de la picioare
-Este o afeciune reumatic
cronic, cu evoluie nceat, dar
progresiv
-- Simptome: durerea in
articulatiile afectate, intepenirea
articulatiilor, limitarea miscarii,
umflarea si deformarea
articulatiilor, chiar modificarea
pozitiei oaselor
-- forme frecvente: artroza
soldului- coxartroza, artroza

Terapie: medicamente
contra durerii,
antiinflamatoare (in special
paracetamol)
exercitii fizice,
kinetoterapie
In cazuri grave- operatie
pentru inlocuirea
articulatiei cu una
artificiala
Contraindicatii: obezitate,
infectii frecvente

Prezbitism
-fenomenul de diminuare a
puterii de acomodare a
ochiului datorat mbtrnirii
-dificultatea citirii literelor
mrunte, n special cnd
lumina este de slab
intensitate
-O persoana atinsa de
prezbitie, denumita prezbit,
vede prost obiectele de
aproape si citeste cu greutate
un text prea apropiat de ochi.
Persoanele prezbite resimt
dureri de cap sau senzatii de
arsuri oculare, mai ales seara.
Dupa o perioada de timp, ele
nu mai pot citi fara ochelari
-corecia se poate face
folosind fie lentile bi- sau
trifocale, fie lentile progresive,
care se schimba o data cu
varsta

Accident Vascular
Cerebral AVC
-un vas de sange (o artera) care
furnizeaza sange la nivelul unei zone
a creierului se sparge sau este blocat
de un cheag sangvin.
- In cateva minute, celulele nervoase
din acea zona sunt afectate si ele pot
muri in cateva ore. Ca rezultat, acea
parte a corpului care este controlata
de zona afectata a creierului nu mai
poate functiona adecvat.
- cauze: hipertensiune,
ateroscleroza, diabet, aritmii
cardiace, defecte ale valvelor,
endocardita, tulburari de coagulare a
Tratament
(la domiciliu)
sangelui, ambulator
infarct, leziuni
ale capului
Poate
fi
nevoie
de
dispozitive
care
sa usureze
- Folosirea unor medicamente
creste
activitatea
cotidiana:
riscul de AVC:
anticonceptionalele
- alimentarea: daca mana este slabita, se pot
orale, anticoagulantele,
folosi dispozitive de agatat, din metal prin a
corticosteroizii
caror
manevrare cu usurinta, se pot apuca si
utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte
- imbracarea: dispozitive denumite "reachers"
pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor
daca mana sau bratul este slabit
- mersul, plimbarea: pot fi folosite carje
pentru a se preveni caderile.

Simptomele generale ale AVC includ debutul

brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei,
bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a
corpului
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum
vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla
sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a
cuvintelor celorlalti
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului
sau a coordonarii
- dureri de cap severe
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag
ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei in
jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier
in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea
dreapta a creierului da simptome in partea stanga a
corpului.
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o
sangerare in creier) pot fi similare celor produse de
AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome
legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi
dureri de cap severe, greturi si varsaturi,
"intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate,
confuzie si posibil inconstienta
- simptomele unui AVC pot progresa in curs de
cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat.
De exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o

Atacul de panica
-Este o stare de mare disconfort, care
apare din senin, creeaz spaim i
poate duce la pierderea controlului,
la senzaia de deces iminent. Din
fericire, aceast manifestare
nceteaz n majoritatea cazurilor n
10-20 de minute sau n cteva zeci
de secunde, i nu reprezint un
pericol vital
-Simptomele i manifestrile pot aprea
repede, cu o accentuare gradual
maximal, n 5-10 minute. Team
exagerat, cu nelinite nervoas, psihomotorie, tipic anxioas, chiar halucinaii,
percepia c inima bate puternic, iar
respiraiile sunt mult accelerate, pn la o
stare de sufocare. Nu lipsesc durerea
toracic, transpiraiile reci, durerile la
stomac, greaa, ameelile, zgomotele n
urechi, frisoane sau chiar pierderea cuno
tinei. Atenie: aceste manifestri sunt
foarte asemntoare cu cele ale atacului
de inim (infarct). Dac se cunosc
antecedente de suferin cardiac,
hipertensiune arterial, diabet sau o
vizibil obezitate, persoana trebuie dus
grabnic la spital, pentru tratament
intensiv

Abordare si preventie
-Consiliere psihologica
-Ceaiuri si relaxante
usoare
-Evitare alcool, fumat,
consum de cafea, mese
abundente seara
-Somn suficient

Cateva medicamente contraindicate la persoanele varstnice:

-In general batranii consuma excesiv hipnotice, psihotrope, laxative si antibiotice.

- Diazepamul, fenilbutazona, propranololul, morfina etc, sunt stocate la batrani, in sange, prin
diminuarea fluxului sanguin hepatic. Deci se va reduce administrarea lnr tulburari psihomotorii,
de 36 de ori mai frecvente decat la tineri

-Medicamentele administrate oral sunt mai putin absorbite la batrani. Proteinele, fiind scazute la
batrani, drogurile care se unesc cu ele precum: dicumarinicile si fenitoina, au concentratia
crescuta in sange. Digoxinul, prin alt mecanism, isi va mari de asemenea concentratia. Pentru
toate medicamemtele se recomanda, la batrani, reducerea dozei.
-La varstnici, eliminarea renala a medicamentelor scade. Aceasta este valabil pentru digoxin,
care in doza obisnuita, poate deveni toxic. Prin acelasi mecanism de eliminare renala scazuta,
alte medicamente au efect benefic (penicilina si ampicilina). Gentamicina si streptomicina
pot atinge in schimb concentratii toxice.
- Creierul varstnicului este mai sensibil la barbiturice si la opiacee. In general se constata o
sensibilitate net crescuta la batrani, fata de medicamente digitalice, parasimpaticolitice,
sedative, hipnotice, sulfamide si Indometacin. In concluzie, este prudenta scaderea dozelor
medicamentelor la batrani, la un procent de 30 - 50% fata de adult.

Reactii adverse si efecte secundare.

Batranii reactioneaza advers la medicamente, mai frecvent decat bolnavii tineri.

-Un risc crescut apare la cei care iau anti-parkinsoniene, antihipertensive,
psihotrope, digitalice, antibiotice si antiinflamatoare
-- Se intalnesc, adeseori, hemoragii dupa anticoagulante, coma hipoglicemica
dupa antidiabetice orale.
-Se descriu numeroase interactiuni medicamentoase, de exemplu, intre
betablocante si antidiabetice
- Se intalnesc si interactiuni medicament - bolnav. Astfel Rezerpina mareste
depresia, iar androgenii, corticosteroizii, diureticele, estrogenii, Fenilbutazona,
Propranolonul, preparatele de sodiu, agraveaza insuficienta cardiaca. La fel
actioneaza psihotropele.
- In ce priveste relatia medicament - nutritie, absenta vitaminelor si sarurilor
minerale, agraveaza suferintele bolnavului. Lipsa de fructe, legume si ficat, in
prezenta anti-convulsivantelor determina slabiciune, oboseala si anemie.
- Lipsa de lapte si derivate, in prezenta anticonvulsivantelor, da dureri osoase,
deficienta in mers si slabiciune musculara, prin deficit de vitamina D.
Avitaminoze pot aparea si dupa consumul cronic al unor medicamente.
-. Hidralazina, fenitoina, triamterenul si aspirina consuma acidul folie,
biguanidele si colchicina scad vitamina B |2; drogurile antituberculoase produc
acelasi efect.
- Se va acorda atentie tonicardiacelor si anti aritmicelor, dar mai ales
antibioticelor.
- Cloramfenicolul va fi evitat in insuficienta hepatica.
- Cantitatile administrate de ampicilina si rifampicina vor fi reduse la cei cu

-In general se va evita poliantibioterapia sistematica, precum si

administrarea prelungita si dozele administrate in mare cantitate.
- Multe reactii secundare apar dupa substantele psihotrope (somnolenta,
stari depresive, confuzie, uneori stari co-matoase).
-Antidepresivele determina uscaciunea gurii, atonie vizicala, constipatie si
aritmii. Se prefera imipraminele (tofranil si haloperidol).
-Neurolepticele dau sindroame extrapiramidale. Barbituricele trebuie evitate
in masura posibilitatilor.
- Adrogenii favorizeaza cancerul de prostata.
-Corticoizii vor fi administrati cu multa grija, in doze de preferat mai mici si
daca este posibil sub protectie (alcaline).
- Se va acorda atentie si diureticelor, deoarece scad tensiunea arteriala si
produc tulburari electrolitice.
-Laxativele in exces pot conduce la casexie, edem, hipocalcemie si carente
vitamino-minerale. in concluzie trebuie bine cunoscute, la varstnici, reactiile
adverse. Dozele vor fi reduse la jumatate fata de adult, vor fi administrate
pe perioade scurte si se va controla respectarea indicatiilor, intotdeauna.