C 1 Radio 2014

ISTORIA RADIO-IMAGISTICII
MEDICALE DIN ROMANIA
PROF.DR. MIRCEA BURUIAN
MOTTO :
Este mai bine s aprinzi o lumini dect s

protestezi mpotriva ntunericului .
CONFUCIUS
iar noi radiologii o aprindem zilnic pentru toti CEI CARE AU

NEVOIE DE NOI.!!!
Istoric
8 noiembrie 1895
Wilhelm Conrad Roentgen
(1845-1923)
Descoperirea razelor X
8 noiembrie 1895: C.W.Rontgen
27.III.1845
Lennep-Ruhr
coala tehnic din Utrecht 1863
Inginer mecanic coala Politehnic ZURICH
(1866).
1867 Teza de doctorat: Studii asupra gazelor angajat preparator la institutul de fizic din
Wurzburg
1872 cstoria cu Bertha Ludwig din Zurich
1879-1888:
eful Institutuluide Fizic de la

Universitatea din GIESEN, apoi profesor la Facultatea
de Fizic din WURZBURG studiul gazelor catodice
28.dec.1895
Despre un nou gen de radiaii

Societatea Fizico-Medical din WURZBURG
23.ian.1896
Comunicare la WURZBURG, Societatea

Fizico-Medical -> efectuarea radiografiei minii prof.
Koelliker - n timul edinei propune ca razele
necunoscute s poarte numele descoperitorului:
razele Rontgen
Tiprirea
lucrrii
Revista Nature 23 ian.1896

Revista Science 14 feb.1896
1900
Director al Institutului de Fizic al

Universitii din Munchen
1901 Primul Premiu NOBEL pentru fizic
1910 Construirea primului tub de 60.000 V
SEDINTA SOCIETATII FIZICO-MEDICALE
Descoperirea razelor X puternic rsunet n

Romnia
D.
Hurmuzescu studierea efectelor razelor X la o lun

dup descoperirea lor.
Prof.
dr. Gh. Marinescu printre primii n lume cu

radiografii n acromegalie, polidactilie, etc.
1896
martie Prof. Many demonstraii la coala de

Poduri i osele Bucureti n laboratorul de fizic
1896
Prof. Severeanu radiografii la Spitalul Colea;

serviciul de radiologie condus de dr. Gerota
Descoperirea razelor X puternic

rsunet n Romnia
1896
Institutul de tiine Naturale de Cluj radiografii
Monitorul
muzeului ardelean secia de tiine

naturale -> articol cu dou imagini radiologice scris de dr.
Anton Abt, prof. de fizic la Universitatea de Cluj 1896
Anuarul
Universitii din Cluj existena serviciilor de

radiologie la Clinica Medical i Chirurgie din anul 1900
Pe plan internaional, la 8 ani dup descoperirea razelor

X apar primele observaii de radiodiagnostic i
radioterapie
Rezolvarea
unor probleme de tehnic i de msurare a

energiei radiante:
Dozimetrie: Sabouraud-Noire, Holznecht
Sisteme de filtrare: Perthes
Aparate protejate: 1920 -> limitarea efectelor nocive
1896
Stevens modificri tegumentare

1896 Freud radiosensibilitatea diferit a pielii i a
foliculului pilos -> radioterapia micozelor pielii proase a
capului i feei
1897 Richter leziunile unghiilor la radiologi ->
radionecroza
1898
: Sokoloff radioterapia are efecte

favorabile n afeciuni reumatice
1900
: Sjogren i Sederholm -> radioterapia n

procese inflamatorii
1903
: Senn scderea leucocitelor n leucemii

sub influena razelor X
1903
: Linser i Hellman descriu efectele razelor

X asupra globulelor sanguine
Albers
Schonberg tratat de radiotehnic (insist

asupra nocivitii)
1920
apariia aparatelor protejate
1930
dispariia efectelor nocive grave
1936
Monumentul martirilor radiologi din

HAMBURG (169 victime)
Introducerea substanelor de
contrast
1898 W.B. Cannon opacefierea
stomacului de broasc cu
bismut
1898
Rieder opacefierea stomacului la om cu bismut
1898
Thoraude i Bensaude gel de bariu
1918
Chevalier i Jackson utilizarea pulberii de bismut n

bronhografie
1921
Sicard bronhograma lipiodolat
1945
Donner prepar lipiodol-sulfanilamina
La aproximativ o luna dupa prezentarea comunicarii lui

Roentgen, savantul roman fizicianul doctor Dragomir
Hurmuzescu, care lucra la Paris in loboratorul de cercetari
fizice de la Sorbona, impreuna cu profesorul Benoit, a
inceput sa studieze proprietatile si efectele razelor X, cu
ajutorul unei instalatii improvizate de ei, descriind 3 din
acestea.
Tot in acelasi timp, profesorul Gheorghe Marinescu s-a

folosit de aceeasi instalatie pentru a efectua radiografierea
unor cazuri interesante (acromegalie) printre primii din
lume !
Fizicianul doctor
Dragomir
Hurmuzescu,
Intors in tara in aprilie 1896, profesorul Hurmuzescu

tine la data de 10 iunie 1896 o conferinta despre
razele Roentgen.
La spitalul Coltea, in serviciul de chirurgie al

profesorului C. Severeanu au inceput din anul
1896 sa se faca primele radiografii in tara
noastra(106 radiografii).
Rezultatele
obtinute au fost comunicate la

Congresul International de Medicina de la Moscova
din anul 1897.
Din 1899, Laboratorul de Radiologoie care
functiona ca o anexa a Clinicii Chirurgicale Coltea,
este condus de doctorul D. Gerotta, care in afara de
activitatea practica din spital, a popularizat inventia
lui Roentgen prin numeroase conferinte.
La
Spitalul Brancovenesc, in 1901 se realizeaza o

alta instalatie de producere a razelor X.
La
Iasi, profesorul Hurmuzescu in calitate de

director al Liceului Internat iesean reuseste sa-l
doteze cu o instalatie de raze X.
In acelasi timp, invatamantul de radiologie s-a
extins si s-a organizat tot mai puternic.
Prof.EMIL RADU
In
drumul sau glorios, radiologia romaneasca a

strabatut in general aceleasi perioade, aceleasi
caracteristici ca si in alte tari, nivelul radiologiei
romanesti fiind pe aceeasi treapta ca in toate tarile
avansate.
Catedrele si bazele de invatamant radiologic sau extins nu numai in Bucuresti, ci si la Timisoara,
Targu-Mures, Craiova, Constanta etc.
tara noastra, primele stiri privind senza ionala

descoperire, au aparut abia n 8 ianuarie 1896,
adica la 2 luni de la miracolul savrit de Rntgen si
la 3 zile de la oficializarea sa n ziarul Die Presse din
Viena.
Dintre acetia s-au remarcat ndeosebi profesorul de fizica

Ioan Karoly Iozsef si medicul Layos Korntejeni, care au
realizat n 1896 la Oradea o instalaie cu raze x, la care au
examinat si bolnavi.
FRANTZ HERB, proprietar al unui Panopticum
fotografic se pare ca a fost printre primii care si-a procurat
un aparat de la Berlin, cu ajutorul caruia facea
demonstratii n mai multe orae din Transilvania n 1896.
Profesorul ANTON ABT la Cluj, a facut mai

multe cercetari si experimente n domeniu pe
care le-a publicat n 1900, n Monitorul
Muzeului Ardelean, sectia medicina si stiinte
naturale.
BALASZ HERYERES alturi de Anton Abt, s-a
remarcat ca si profesor de la Catedra de
Medicina Legala din Cluj, care, a subliniat
importana radiologiei n precizarea fracturilor,
a corpilor straini, a vrstei osoase, n mai
multe articole publicate ntre anii 1901-1908.
Doctorul CORNELIU MLLER, face primele

investigatii n 1910 diagnosticind n decurs de 4 ani
aproape 70 de ulcere gastroduodenale care au fost
confirmate intra-operator.
SAMUIL KONYA, farmacist si doctor n chimie a pus

bazele radiologiei la Brasov, apoi s-a mutat la Iasi ca
profesor de chimie al Universitatii din Iasi, nsa
continua si face cercetari n domeniul radiologiei.
n 1896 Konya public n revista Pharmaceutische

Post din Viena un articol Despre fotografia dup
Roentgen care este prima lucrare tiinific de
radiologie din Romnia.
n 1915, la Spitalul Militar din Braov

exist o secie de radiologie folosit n special
pentru stabilirea diagnosticului rniilor de
rzboi.
Aici au lucrat i au fcut radiografii doctorii

Tschudi i Hantz originari din Braov, doctorul
Fenyves din Sf. Gheorghe, ct i doctorul chirurg
braovean Wilhelm Depner.
n anul 1915 a existat la Spitalul Militar

din Braov o secie de radiologie.
Cam n aceast perioad un medic originar

din Braov, Balazs Kenyers, lucreaz ca
radiolog n Cluj.
Anul 1896 l gsete ca profesor titular de

medicin legal la Facultatea din Cluj.
Preocupat de noutatea evident pe care o

aducea descoperirea lui Roentgen, el scrie i
public n 1901 o lucrare despre importana
razelor Roentgen:
n medicina judiciar,
despre facilitatea constatrii traumatismelor,
despre localizarea corpilor strini,
despre semnele automutilrii pe radiografii,
despre aspectul radiologic al malformaiilor
congenitale,
despre evidenierea semnelor morii prin
radiografii,
n determinarea vrstei.
La 1 ianuarie 1926, Ministerul Sntii

a nfiinat prima Secie de radiologie la Braov.
La conducerea seciei a fost numit doctorul Ioan

Popp care lucrase cu profesorii Haudek i
Holzknecht la Viena, cu profesorul Negru de la
Cluj i apoi cu profesorii Warnekros i Bumm la
Berlin.
nc de la nfiinare secia a beneficiat de

2 aparate pentru diagnostic i terapie marca
Siemens & Halske ct i de un aparat pentru
radioscopie, de provenien franceza.
La
conducerea Seciei de radiologie din

Spitalul Militar din Braov se va afla doctorul
Constantin Iliescu din 1927 pn n 1949.
Doctorul
Iliescu, unul dintre specialiti a
lucrat
n Bucureti la Spitalul Colea cu doctorul
tefnescu, La Viena cu profesorii Holzknecht
i Porges, apoi la Berlin cu profesorul
Gudzent.
Specializarea
n radiologie a obinut-o n
1930
n Spitalul Vaugirard la profesorul Beclere.
Din
1938 Asigurrile sociale din Braov

vor beneficia de un serviciu de radiologie
modern, ntr-o organizare de excepie sub
indrumarea unui om de excepie, doctorul Virgil Rdule.

n
1941 se nfiineaz la Dispensarul policlinic al

Municipiului Braov, un serviciu special de radiologie, care a
fost condus pn n 1945 de doctorul Dumitru Garlau.
La Sighioara se nfiineaz cu ajutorul

doctorului Julius Oberth o secie de radiologie
condus de doctorul Cornelius Muller.
n 1914 acesta public o lucrare n care descrie
70 decazuri de ulcer piloric - in lucrare sunt
prezentate :
13 radiografii ale stomacului;
persistena reziduului stomacal dup ase ore, n
stabilirea diagnosticului ulcerului,
facilitarea stabilirii diagnosticului stenozei
pilorice cu ajutorul razelor
X.
Profesorul DIMITRIE NEGRU

(1883-1955).
unul
dintre cei mai merituosi profesori

de radiologie din Romania,
primul profesor de radiologie la

Facultatea de Medicina din Cluj,
parintele radiologiei din Romnia,
Prof.Dr.DIMITRIE NEGRU
nascut la 20 decembrie 1883 la Tecuci,
a absolvit liceul V. Alecsandri din Galati
a urmat Facultatea de Medicina la

Universitatea din Bucuresti, pe care a
absolvit-o n 1911 cu teza: Contributii la
studiul circulatiei parenchimului hepatic.
in 1912 devine secundar prin concurs la

Spitalul Filantropia.
Sub ndrumarea profesorului NANU-MUSCEL,

ajunge sa aprecieze faptul ca diagnosticul unei
boli se face numai n strinsa legatura cu
contextul clinic de evolutie - va sublinia acest
lucru de cte ori va avea prilejul:
,,Un bun radiolog nu poate fi dect
medicul care este n acelasi timp un bun

clinician.
si alege ca specialitate radiologia, pe care o
va studia n strainatate timp de aproape doi ani,
avndu-l ca mentor pe renumitul profesor
Holknecht.
1914 se duce la Paris unde si ntregeste studiile

fiind coordonat de profesorii Bordet si Beclard.
Participa la primul razboi mondial, n 1916,
dovedindu-se a fi un umanist de exceptie.
Dupa primul razboi mondial, revine la vechea sa

pasiune radiologia, care se oficializeaza n momentul
n care devine profesor si sef al Catedrei de
Radiologie, dar si decan al Universitatii de Medicina si
Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj Napoca.
Acest nou statut i ofera posibilitatea de a nfiinta

Institutul de Radiologie atasat catedrei omonime cu
sediul n strada Pasteur(1920).
In
anul 1919 se infiinteaza Clinica de Radiologie

din cadrul Facultatii de Medicina a Universitatii
Romanesti din Ardeal. La conducerea clinicii este numit
Prof. Dr. Dimitrie Negru, o mare personalitate a
medicinii clujene si a radiologiei din Romania.
Institutul
de Radiologie a fost creat de prof. Dr. D.

Negru in acelasi timp cu Disciplina de Radiologie din
cadrul Facultatii de Medicina. Sediul a fost la Institutul
Pasteur.
Din
anul 1921 se muta intr-o cladire bine amenajata,

in care functioneaza si astazi.
Institutul
paturi.
avea sectie de diagnostic, terapie si sectie cu
Prof.
Dr. Dimitrie Negru tipareste in anul 1944

tratatul de Radiologie Clinica, un tratat complex
de diagnostic radiologic, unicat in tara noastra.
In
anul 1946 editeaza manualul de Radioterapie

Clinica, in care prezinta tratamentul radiologic in
principalele boli care necesita astfel de tratamente.
Prof.
Dr. Negru este primul in literatura

universala care face impreuna cu Prof. Dr. Goia
radioterapie in limfogranulomatoza maligna.
In
anul 1947 Prof. Dr. Negru este scos din

invatamant, mari oameni de stiinta si personalitati ale
medicinei clujene: I.Hatieganu, I. Moldovan, V.
Papilian, I. Iacobovici
Doi ani mai trziu Institutul se muta pe strada

Clinicilor n acelasi corp de cladire cu Institutul de
Radiologie Profesor I. Niescu, unde se afla si astazi.
Profesorul D.Niescu a dotat institutul cu 3 aparate

moderne de radiologie ntre anii 1922-1923 si a
pregatit tehnicieni specializati n reconditionarea
acestor aparate.
Profesorul D. Negru a avut un cuvnt greu de spus si

n domeniul radioterapiei tumorale si netumorale.
n colaborare cu G.Giurea alcatuieste un raport

asupra radioterapiei cancerului pe care l prezinta n
cadrul Congresului National de Ginecologie si
Obstetrica n 1925.
Tot n cadrul congresului mentioneaza faptul ca

exista 3 centre specializate n tratamentului
cancerului : Iasi, Bucuresti si Cluj.
n acest context, profesorul Iuliu

Moldovan nfiinteaza n 1929
Institutul Oncologic din Cluj.
Profesorul
D.Negru expune ntreaga sa experienta

radiologica n 3 tratate:
Vol.I - Radiologie medicala (1931) - fenomene de
radiofizica si tehnica radiologica.
Vol. II - Radiodiagnostic clinic
Vol. III - Radioterapie clinica.
Activitatea
sa didactica a mai cuprins si o multime de

articole si referate privind noutatile radiologice
internationale.
Acestea au fost efectuate n cadrul Societatii Stiintelor
Medicale din Cluj si a Societatii de Radiologie(1937).
Cel de-al doilea razboi mondial il face sa se

refugieze la Sibiu.
La Sibiu, dat fiind cunoscuta capacitatea sa

organizatorica si administrativa pune bazele unei
institutii de radiologie cu activitate didactica,
spitaliceasca si stiintifica corespunztoare.
1945 se rentoarce la Cluj si si reia

activitatea, nu pentru mult timp, deoarece
este desemnat profesor de radiologie si
director al Institutului de Radiologie din Iasi.
n 1955 moare de pneumopatie, ncheinduse astfel o importanta etapa n evolutia
radiologiei romnesti.
Intre
anii 1948-1970 Catedra de Radiologie a fost

condusa de Prof. Dr. Traian Vasculescu.
In
acest timp se dezvolta sectia de Radioterapie.
Prof.
Dr. Vasculescu este printre primii cercetatori

care a urmarit actiunea razelor X cu doze mici asupra
diencefalului.
In
anul 1970 este numit Prof Dr. Dumitru Radulescu, care

a functionat pana in anul1992.
In
acesta perioada se infiinteaza sectia clinica de Radio si

Chimioterapie cu 50 de paturi.
Se infiinteaza serviciul de Angiografie si cateterism cardiac.
Mentionam ca in Cluj primele angiografii s-au facut in anul 1957
la Clinica Medicala I.
Se infiinteaza de asemenea pe rand serviciile de mamografie si

ecografie.
In
anul 1976 se infiinteaza serviciul de Informatica

Medicala, in care pe langa sistemele de baze de date se
efectueaza programe medicale de diagnostic, programe de
preluari si prelucrari de imagini.
Se infiinteaza de asemenea un laborator de Genetica axat pe
studiul bolii de iradiere.
Din
anul 1964 pana in prezent este asigurat si invatamantul

postuniversitar (secundariat, numit in prezent rezidentiat).
Invatamantul
radiologic s-a modernizat permanent utilizand metode

vizuale moderne, un diagnostic stiintific radiologic bazat pe elemente
obiective.
Cercetarea stiintifica s-a dezvoltat mult, axata in general pe probleme
generale de radiodiagnostic si in special diagnosticul si terapia cancerului
mamar.
Termenul de imagistica a fost precizat la Conferinta

Nationala de la Cluj-Napoca din 1986.
Din
1996 functioneaza la Cluj-Napoca primul Colegiu de

Radiologie si Imagistica Medicala, care pregateste tehnicieni
superiori capabili sa deserveasca aparatura imagistica de inalta
performanta ( Imagistica prin Rezonanta Magnetica, Computer
Tomografie, Ecografie, Angiografie, Medicina Nucleara etc.) si aparatura
de radioterapie.
Numeroi medici formai n marile institute

de medicin din Europa erau la curent cu
descoperirile i lucrrile de cercetare ale colegilor
lor strini.
Vestea e prezent n ziarele locale din

Transilvania - in anul 1896 se pot gsi peste 30 de
articole n gazetele din Sibiu i Braov referitoare
la Rontgen i la experimentele sale.
n Transilvania de Nord, primul laborator de

radiologie a fost nfiinat la Oradea, de profesorul
Iron Jozsef Karoly, asistat fiind de medicul Lajos
Kornsyein.
Din
Ziarul Siebenburgisch-Deutsches
Tageblatt, din 14 martie 1896, putem a afla c
profesorul Karl Albrich junior reproducea
experimentele profesorului Roentgen, cu succes.
La
Conferina care a avut loc n cadrul Societii

tiinelor Naturii din Sibiu profesorul Albrich
prezint cteva radiografii, printre care imaginea
unei mini.
RELAIILE ROMNO-FRANCEZE
I RADIOLOGIA MEDICAL DIN
ROMNIA
Prof. Dr. Mircea Buruian
RELATIILE ROMANO-FRANCEZE IN RADIOLOGIA MEDICALA
Bibilografia
franceza modesta in
relatarea legaturilor de colaborare
romano-franceze
Structurare
pe mai multe momente
MOMENTUL 1
Aparatul
deosebit al fizicianului roman Dragomir

Hurmuzescu (1865-1954) atat in Franta cat si in Romania,
la studierea cu prioritate pe plan mondial a unor noi
trasaturi ale razelor X si a radioactivitatii, cu aplicatii largi
in stiinta si medicina.
Prof.
Dr. Dragomir Hurmuzescu = decanul fizicienilor

romani
1894:
inventarea de catre Hurmuzesu a dielectrinei si a

electroscopului dielectric Hurmuzescu.
MOMENTUL 1
Brevetat
de catre Societatea Franceza de

Fizica la 09.04.1894 si fabricat apoi de catre
firma constructoare de aparate de laborator
ALVERGNAT CHABAUD.
Utilizat
de catre A. H. Bequerel si Marie Curie

la descoperirea radioactivitatii naturale si a
primelor elemente radioactive (radiu 1898,
poloniu 1902).
MOMENTUL 1
Hurmuzescu si Benoist descopera in 31 ianuarie 1896 (la

mai putin de o saptamana de la ultima comunicare a lui
Rntgen) proprietatea razelor X de a descarca corpurile
electrizate prin ionizarea mediului inconjurator, fiind prima
in ordine cronologica dupa cele enuntate de Rntgen.
Descoperirea noii proprietati a facut obiectul a 3

comunicari la Academina de Stiinte din Paris:
Nouvelles proprietes de rayons X la 1.02.1896
Nouvelles recherches sur les rayons X la 17.2.1896
Action des rayons X sur les corps electrises la 30.03 si
27.04.1896.
MOMENTUL 1
Hurmuzescu
si Benoist descopera inca 4

proprietati fundamentale ale razelor X :
Propagarea in linie dreapta a razelor X
Scaderea intensitatii invers proportional cu patratul
distantei
Natura complexa a razelor X
Absorbtia diferita a razelor X cand traverseaza medii
diferite.
MOMENTUL 1
Hurmuzescu
si V. Chabaud construiesc un tub nou

cu calitati superioare tuburilor Crookes, care a fost
obiectul unei noi comunicari la Academia de
Stiinte din Paris la 4 mai 1896:
Sur la relation entre le maximum de production

des rayons X, le degree de vids et le format des
tubes.
MOMENTUL 1
Prof Dr. Gheorhe Marinescu (1863 - 1938) aflat in serviciul

lui Jean Marie CHARCHOT la Spitalul Salpetriere din
Paris, impreuna cu Prof. Dr. Neculai KALINDERU,
efectueaza radiografii in premiera mondiala:
Etudie des mains dacromegaliques au moyen de rayons X
de Rntgen 13.VII.1896 Academia de Stiinte Paris.

Des reports de la lepre avec la syringomielie et la maladie
du Morvan in colaborare cu N.Kalinderu, prezentata la
16.VII.1897 la Academia de Stiinte Paris.
Mains suculente et atrophie musculaire dans syringomielie
Ed. Masson, Paris, 1897.
Radiotherapie de la paralisie generale la Societatea de
Biologie a Academiei de Stiinte Paris 15.VIII.1910.
MOMENTUL 1
Prof.
Dr. Gheorghe Marinescu in iulie 1898 face

primul film medical stiintific din lume privind
studiul mersului patologic.
Dr. Serbanescu
Ioan trimis in 1892 de catre Spitalul

Militar Bucuresti pentru specializare publica:
Radiographies des extremites chez les sujets Affecte de
goutte du de rhumatisme cronique 18.01.1897

Recherches sur les causes des troubles de la croissance a
laide de rayons Rntgen mai 1897
PROF.DR.GHEORGHE MARINESCU
MOMENTUL 1
Prof. Dr. Dragomir Hurmuzescu se reintoarce in tara imediat

dupa sustinerea tezei de doctorat din 28.04.1986.
Director al liceului internat si profesor la Universitatea din Iasi
Redacteaza Les Annales Scientifique de lUniversite de Iassy
In 1905 participa la Congresul de la Liege unde are doua
comunicari stiintifice asupra radioactivitatii si transformarii

razelor X in raze secundare
In 1907 incepe un studiu asupra radioactivitatii petrolului la
Cimpina si Moinesti
In 1908 incepe un studiu asupra radioactivitatii apelor din
Romania
In 1910 invitat la Congresul International de Radiologie de la
Bruxelles facand parte din prezidiu, impreuna cu Marie Curie, E.
Rutherford, Arrhenius, etc.
MOMENTUL 1
Aplicarea
Romania:
experimentala si medicala a razelor Rntgen in
La Bucuresti, martie 1896, in laboratorul de fizica a scolii de Poduri
si Sosele (actuala Politehnica) sub conducerea prof. Dr. Dionisie

MANY (fost coleg de studii cu Hurmuzescu la Sorbona) se
construieste o instalatie de raze X, care are si un tehnician francez
Charles Eisenecker
Radiografia mainii sotiei romance a lui Ch. Eisenecker Emilia
Eisenecker prima radiografie efectuata in Romania la Scoala
de Poduri si Sosele in martie 1896
Radiografia mainii suveranului, regele Carol I si a reginei
Elisabeta la 10 iunie 1896.
Instalarea si punerea in functie de catre prof dr. Constantin
Severeanu a unei instalatii de raze X in Clinica de Chirurgie a
Spitalului Coltea din Bucuresti
MOMENTUL 1
Efectuarea
de radiografii la bolnavi pentru stabilirea diagnosticului

clinic pe 9 luni 106 radiografii lucrare prezentata la al XII-lea
Congres International de Medicina de la Moscova din 7-11 august
1897 prima lucrare stiintifica internationala a radiologiei romanesti:
Utilite des rayons X dans le diagnostic chirurgical
Dr GEROTA pune in functie la 27 august 1899 instalatia de
radiologie la Spitalul Militar Central din Bucuresti
Dr. Dimitrie GEROTA (1867 - 1939) preia si conducerea
Laboratorului de Radiologie de la Spitalul Coltea din Bucuresti
Dr GEROTA organizeaza doua cicluri de cursuri de initiere in
Radiologie cu medicii secundari si farmacisti militari si civili =
ESTE INITIATORUL INVATAMANTULUI MEDICAL
RADIOLOGIC DIN ROMANIA.
Prof. Dr. Gh. C. SEVEREANU (1879-1939) onoreaza trei decenii
Scoala de Radiologie din Bucuresti, fiind un demn urmas al Prof. Dr.
Gerota.
MOMENTUL 1
Primele
teze de doctorat in medicina cu

subiecte de radiologie:
In 1897: Razele X in chirurgie efectuata de
absolventul Dumitru Minculescu la Bucuresti

In 1900: Aplicatiunile razelor Rntgen in Medicina si
Chirurgie a absolventului C-tin Marci la Iasi

In 1904: Contributiuni la studiul razelor Rntgen
aplicate in clinica a absolventului C-tin N. Vasiliu
MOMENTUL 2
Prezenta
in Romania in timpul primului razboi

mondial a misiunii militate franceze sub conducerea
generalului Henri BERTHELOT
Aparate protative de radiodiagnostic ale companiei franceze
marca ROPIQUET
36 de medici in total, din care 3-4 radiologi
Sprijinul total al lui Gh. HARET( nepot de frate al lui
SPIRU HARET)
Echipa franceza
inalta conduita morala

competenta profestionala
remarcabila activitate stiintifica
colaborare frateasca
MOMENTUL 2
Cpt.
Dr. Ernest Victor Wiliam VIGNAL (1882-1952) de la

facultatea de Medicina din Paris
Initiatorul invatamantului radiologic medical la facultatea de
medicina din Iasi
Numit in 1917 seful Laboratorului de Radiologie din Clinica
Prof. Dr. Amza Jianu
Dupa obtinerea aprobarii forurilor universitare competente, cpt.
Dr. Ernest Victor Wiliam VIGNAL va preda timp de 3 ani si 4

luni in limba franceza si apoi romana CURSUL OFICIAL
LIBER SI GRATUIT DE RADIOLOGIE MEDICALA pentru
studentii de anul IV si V de la facultatea de Medicina din Iasi
DR.WILLIAM VIGNAL
MOMENTUL 2
Cursuri cu notiuni generale de radiologie intr-un ciclu de 9 10 lectii:
Informatii de radiofizica
Radiodiagnostic
Radioterapie
Auditoriu select:
Prof. dr. upa Alexandru histologie
Prof. dr. Marius Nasta cl. Medicala
Prof. dr. Grigore T. Popa anatomie
Prof. Hurmuzachi Emil pediatrie
Prof. dr. Baliff Leon psihiatrie
Prof. dr. Caraman Cretescu Zoe - neurologie
Preocupari pentru indrumarea profesionala a tinerilor medici si tehnicieni
Casatorit
cu Alina Miclescu
Sprijin total pentru medicii romani plecati pentru specializare la Paris: Emil
RADU, Amilcar GEORGESCU, Gheorghe COSTIN
MOMENTUL 3:
INFIINTAREA SOCIETATII
NATIONALE
DE RADIOLOGIE SI ELECTROLOGIE
MEDICALA DIN BUCURESTI pe 12
octombrie 1924
Membri fondari:
Prof. dr. Petru NICULESCU
Col. dr. N. GIUREA
Prof. dr. Gh. SEVEREANU
Dr. N. BUIL
AL TREILEA MOMENT:
Transformarea
in SOCIETATEA DE RADIOLOGIE SI
ELECTROLOGIE DIN ROMANIA la data de 28 februarie 1928
1946:
Sectia de Radiologie a Societatii Stiintelor Medicale (SSM)

1962: Societatea de Radiologie a USSM
1973: Societatea de Radiologie, Radiobiologie si Medicina Nucleara
1992: Societatea de Radiologie si Imagistica Medicala
DERULAREA A 7 CONGRESE NATIONALE CU PARTICIPARE
INTERNATIONALA
REVISTA:
1932: Buletin
1939: Revista de Radiologie
CONGRESELE
1992
1996
FRANCOFONE
MOMENTUL 4:
FURNIZAREA DE
CATRE ROMANIA A
UNOR CADRE DE VALOARE PENTRU
RADIOLOGIA FRANCEZA
Dr. Gh. HARET
Dr. N.Vasile
Prof. Dr. Hary FISHGOLD
Dr. Stefania MARACINEANU
Doctoranda la Marie Curie
Declansarea de ploi artificiale prin ionizarea atmosferei cu
ajutorul radiatiilor radioactive
ISTORIA RADIOLOGIEI DIN

ROMNIA
Prof. Dr. Mircea Buruian
ISTORIA RADIOLOGIEI DIN ROMNIA

Aparitia
si dezvoltarea radiologiei in contextul

stiintelor medicale este strans legata de momentul
descoperirii razelor X in seara zilei de 8 spre 9
noiembrie 1895 de catre W.C.Rntgen.
Ziarele
franceze de epoca: datorita razelor X

medicina a iesit dintr-o veritabila stare de
obscurantisma evadat dim empirism.spre
folosul omenirii.

In
acelasi an:
La Villeneuve l Etang langa Paris se stingea din viata
Louis Pasteur, parintele bacteriologiei moderne

Fridrik Enges era inmormantat la Londra
Alfred Bernard NOBEL isi definitiva testamentul
devenit celebru, lasandu-si intreaga avere pentru
fondarea premiului ce-i va purta numele,
In Romania se termina podul de la Cernavoda proiectat
de Ing. Anghel Saligny (1854-1925)
La
ISTORIA RADIOLOGIEI DIN

ROMNIA
fel ca mitul romanesc al mesterului Manole(care

pentru finalizarea manastirii a sacrificat-o pe Ana intre
zidurile acesteia), tot in aceeasi idee, Rntgen pentru a
lasa posteritatii senzationala sa descoperire, a
radiografiat pentru prima data in lume, pe 22 decembrie
1895, mana sotiei sale Bertha, imortalizand-o pentru
posteritate.

Romania
printe primele tari din lume cu o

contributie substantiala la dezvoltarea radiologiei, prin
fizicianul Dragomir Hurmuzescu si apoi colegul sau
Louis Benoist, care in laboratorulde fizica al Prof. Gabriel
Lippmann de la Sorbona, descopera primul in ordine
cronologica, dupa Rntgen, proprietatea razelor X de a
descarca corpurile electrizate prin ionizarea mediului
inconjurator, prezentata la Academiade Stiinte din Paris
sub forma a 3 comunicari:
Nouvelles proprietes des rayon X la 01.02.1896
Nouvelles recherches sur le rayon X la 17.02.1896
Action des rayon X sur le corps electrisee la 30.03 si
27.04 1896.

Electroscopul
cu dielectrina inventat de
Hurmuzescu in 1894, brevetat de Societatea
Franceza de Fizica in 1894 folosit de A. H.
Bequerell si Marie Curie la descoperirea
radioactivitatii naturale si a primelor doua
elemente radioactive (radiu si poloniu).
Prof.
Hurmuzescu impreuna cu tehnicianul

electromecanic Charles Eisennecker de la Scoala
de Poduri si Sosele (vechea denumire a
Politehnicii) efectueaza experimente de laborator.
Prof. D.Hurmuzescu
n biroul i
laboratorul de lucru

Prof.
Hurmuzescu efectueaza demonstratii

la Liceul Internat si Universitatea din Iasi
Experimente si demonstratii:
Karl Albrich Sibiu
Karoly Iren Iofes Oradea
Aurel Ciortea -Brasov

Aparitia
primelor aparate/instalatii de radiologie

Spitalicesti:
1896 la Spitalul Coltea prof. . Severeanu
1897 la Oradea - cu dr. Kornstein Lajos
1898 la Spitalul Militar Central Bucuresti dr.
Constantinescu
1899-1905 la Sibiu - dr. Fritz Fuss si dr. Fridrik Justinian
1901 la Spitalul Brancovenesc - Oswald Pink
1901- 1913 la Cluj - cu dr. Balazs Kenyeres
1902-1915 la Brasov dr. Aurel Ciortea
1905 la Timisoara

Aparitia

Spitalicesti:
1908 la Targu Mures- un aparat de radiologie
1910 la Tarnaveni - cu dr. Szocs Moise
1910: la Sighisoara - cu dr. Khin medic chirurg (tatal savantului
Herman Obert fondatorul astronauticii moderne si al motoarelor

de rachete cosmice) urmat de dr. Iulius Orbert si dr. Cornelius
Muller
1910 la Suceava dr. Teofil Lupu
1910 la Arad - Spitalul de Copii
1911 la Barlad - dr. I.Constantinescu

Aparitia

Spitalicesti:
1912 la Radauti dr. Nicu Bucinschi
1914 la Roman cu dr. Gh. Niculescu
1916 la Galati dr. Liveanu, dr. Aexandrescu
1916 la Braila dr. Iovitz, dr. Rossmann
1916 la Craiova, Spitalul Militar dr. Eskenazy Leon, dr.
Baculescu Marin, dr. Becherescu Nicolae

1917 La Arad cu dr. MOGA CORNELIA - PRIMA FEMEIE
MEDIC RADIOLOG DIN EUROPA
1919 la Bistrita - cu dr. Appel Leon din 1921 cu dr. Fridrik Muller
1923 la Pitesti dr. Elinescu Mihail
1924 la Targu Mures - cu dr. Grigore Ursace - cabinet privat
1929 la Giurgiu - cu dr. Borici Horia, dr. Jugureanu Anton

Sustinerea
primelor teze de doctorat cu tematica radiologica

(vezi dia cu misiuniea mil Franceza)
Initierea invatamantului radiologic medical
Prof dr. D. Gerota: la 27 aug. 1899 pune in functie instalatia de
radiologie
Prof. Dr. D. Gerota organizeaza doua cicluri de cursuri de initiere in
radiologie cu medici militari si civili
1910 curs liber de Radiologie la Facultatea de medicina Bucuresti
sub conducerea prof. Dr. Gh. C.Severeanu seful radiologiei de la
Coltea care devine obligatoriu din 1913, concomitent cu
recunoasterea necesitatii radiologiei in urma razboiului balcanic.
1916-1923 la Iasi Cpt. Dr. Ernest Wiliam VIGNAL initiatorul
invatamantului radiologic medical.
1923-1932:
Cursurile continuate de prof. Dr. Emil Radu.

1939: Conf. Dr. Emil Lazareanu continua activitatea prof. Dr.
Gh.C.Severeanu
Conf. Dr. Ermil Lazareanu reorganizeaza invatamantul
radiologic pentru studenti si medici si infiinteaza
INSTITUTUL DE RADIOLOGIE cu 50 de paturi de la
Spitalul COLTEA.
Dupa reforma invatamantului din 1948 Conferintele de
Radiologie de la Spitalul Coltea se transforma in CATEDRA DE
RADIOLOGIE condusa de prof. Dr. Gheorghe Schmitzer
1945:
Infiintarea Institutului de Medicina si

Farmacie Targu Mures, ca sectie a
Universitatii Babes Balyai cu limba de predare
maghiara prof. Dr. FESZT GHEORGHE,
urmat apoi de prof. Dr. KREPSZ IVAN, prof.
Dr. STANCIU GHEORGHE si prof. Dr.
BURUIAN MIRCEA in prezent.
Organizarea
invatamantului medical radiologic si dotarea

bazei materiale cele 6 centre universitare traditionale:
Bucuresti
Cluj
Iasi
Craiova
Timisoara
Targu Mures
Aparitia a 3 centre noi create dupa 1990 : Oradea

Sibiu
Constanta
Infiintarea
in 1928 a Societatii de Radiologie si

Electrologie Medicala din Romania
Infiintarea Societatii Romane de Radiologie,
Imagistica Medicala si Medicina Nucleara
condusa de prof. Dr. Butnaru, prof. Dr. Pana, prof.
Dr. Georgescu, prof. Dr. Zaharia, prof. Dr. Negru.

Organizarea
congreselor:
Primul congres de radiologie cu participare internationala 26-
28 oct.1934 la Bucuresti, sub presedentia prof. Dr. Gh. C.

Severeanu cu 244 participanti
Al doilea congres, la Cluj intre 21-23 mai 1937, sub
presedentia prof. Dr. Dimitrie Negru
Al treilea congres la Iasi, intre 28-30 mai 1939 sub presedentia
prof. Dr. Emil Radu
Intre cele 3 congrese nationale s-au mai organizat doua
congrese profesionale
Chisinau 7-8 oct 1929
Timisoara 6-8 iuni 1935

Dupa
al doilea razboi mondial au avut loc urmatoarele

congrese:
Al IV-lea Congres la Bucuresti, intre 31 mai -2 iunie 1973, sub
presedintia prof. Dr. Gh. Chisleag

Al V-lea Congres la Bucuresti intre 10-12 oct 1979 sub
presedentia prof. Dr. I. Barzu
Al VI-lea Congres la Bucuresti intre 3 -5 septembrie 1987 sub
presedentia prof. Dr. I. Pana
Al VII-lea Congres la Bucuresti, intre 29-31 mai 1992 sub
presedentia prof. Dr. C. Butnaru
Al VIII-lea Congres jubiliar, intre 23 -25septembrie 1995 la
Pitesti sub presedentia prof. Dr. S. Georgescu

Al
IX-lea congres
Al X lea Congres, la Cluj sub presedentia prof. Dr. Covalciuc
Mihai, 1998
Al XI-lea Congres Millenium, la Iasi in 2000, sub presedentia
prof. Dr. D. Cezar
Al XII lea Congres la Craiova, 2002, sub presedentia prof. Dr.
A. Bondari
Al XIII lea Congres la Targu Mures, 2004, intre 23 -25
septembrie, sub presedentia prof. Dr. M. Buruian.
Al XIV- lea Congres la Iasi, 2006, sub presedentia prod. Dr. D.
Negru
Al XV-lea Congres la Bucuresti, 4 9 mai, sub presedentia prof.
Dr. C. Zaharia
Publicatiile
de Radiologie si Imagistica Medicala

Reorganizarea bazei materiale pe centre de
rezidentiat
Legea Organizarii Ministerului Sanatatii din 1924
ministru dr. N. N. Saveanu recunoaasterea radiologiei

in mod oficial ca specialitate medicala inclusa in
Nomenclatorul Ministerului Sanatatii.
MEDICI FEMEI RADIOLOGI CARE AU PROFESAT

RADIOLOGIA N ROMANIA
FEMEI
MEDICI RADIOLOGI in Europa

la Congresul de Radiologie din 1912 de la
Berlin, 4 au fost femei dintre participanti.
Anuarul ADRESSER
KALENDER, intre
1912 1914 sut mentionate 5 femei:
MEDICI FEMEI CARE AU PROFESAT

RADIOLOGIA IN EUROPA
Germania : 3
Dr. Alice Classen din Charlotenburg
Dr. Krause din Schonberg
Dr. Frida Schuller din Berlin
Elvetia : 2
Dr. Emma Dubendorfer din Zurich
Dr. Scwenter din Berna
MEDICI FEMEI CARE AU PROFESAT

RADIOLOGIA IN ROMNIA
In perioada 1914-1923 in Romania 3
femei au profesat in radiologie :

Dr. TEREZA SAVINI la Iasi;
Dr. CORNELIA MOGA la Arad;
Dr. RIPSIME PAPAZIAN la
Chisinau/Bucuresti.
DR.TEREZA SAVINI
(1880-1965?)
Absolventa
a facultatii de medicina Iasi

promotia 1905;
Prima
femeie radiolog din Romania la Clinica

chirurgicala a prof.dr.Amza Jianu
Teza
de doctorat: Contributiuni la studiul

clinic si anatomo-patologic al bolii Little
DR.CORNELIA MOGA
(1885-1962)
Intre
1905-1910 studiaza medicina la Budapesta.
Devine
apoi asistenta universitara la Universitatea

din Budapesta cu specializare in medicina interna,
fiind sefa serviciului de radiologie.
Revine
in tara la Arad in 1918 dechizind un

cabinet particular de medicina interna, laborator
si radiologie.
A fost
printre primii din Romania care a aplicat

radioterapia de contact Chaoul.
A lucrat
peste 40 de ani in radiologie si radioterapie.
Cea
mai renumita femeie medic radiolog in tara si in

lume.
Datorita
radioprotectiei insuficiente si volumului

mare de lucru fece un epiteliom al mainii stingi,
urmat de amputari repetate si dezarticulare a
umarului sting.
Pensionata
in 1957, decedeaza in 1962 la Sibiu.
DR. RIPSIME PAPAZIAN

(1896-1985)
Absolventa
1921.
a Facultatii de Medicina Iasi - promotia
Primele
notiuni de radiologie de la dr. Vignal, apoi

autodidacta.
Pina
in 1928 este medic radiolog la Spitalul Central

din Chisinau, fiind singura femeie radiolog din
Basarabia.
In
1928 transferata la Casa Centrala a Asigurarilor

Sociale din Bucuresti.
Noiuni generale despre radiaii

Dup lungimea de und radiaiile se mpart n:
razele cosmice
razele gamma
razele Rontgen
razele ultraviolete
razele luminoase
Spectrul radiaiilor
electromagnetice
razele infraroii
undele scurte i
ultrascurte
undele hertziene
undele electrice
-2-
Mecanismul de producere al
razelor X
Razele Rontgen - apar prin frnarea brusc a electronilor
aflai n micare accelerat n generatorul de radiaii; au
lungimea de und ntre 0,06 5 A (n medie de 10000 ori
mai mic dect cea a luminii.
Proprietile razelor X
Se
rspndesc sferic din sursa care le eman, sub form

de fascicol divergent;
Se propag n linie dreapt, cu o vitez de 300.000
km/sec;
Au o penetrabilitate invers proporional cu lungimea
de und;
Intensitatea lor scade cu ptratul distanei;
Sunt absorbite de corpurile prin care trec;
Determin fenomenul de luminescen;
Determin efecte de fotosensibilitate;
Produc ionizare;
Au efecte biologice asupra esuturilor vii.
Schi reprezentnd tubul de

raze X i sursa de alimentare
1.
2.
3.
4.
5.
Schi reprezentnd detalii cu

focarul termic i optic al tubului de
raze X
Anod
Catod
Filament de nclzire
Bobina primar
Bobina secundar
SIRESCOP - 5
RGR PULMONAR
MAMOGRAF
ANGIOGRAF
APARAT DE RADIOTERAPIE
CT
GAMMA CAMERA
Noiuni generale de dozimetrie

Dozimetria disciplina care se ocup cu studiul tehnicii
i posibilitilor de msurare a dozelor de radiaii.
Uniti de msur n sistemul rontgenologic:
n sistemul radiobiologic:
Rontgen
Rad
Rem
doza absorbit (D)

doza biologic (B)
Sistemul internaional de uniti:
bequerelul (Bq)
gray-ul (Gy)
sievert-ul (Sv)
coulomb-ul (C)
Protecia n radiologie
Protecia
mpotriva curentului electric

Protecia mpotriva radiaiilor X
Formarea imaginii radiologice

Are
la baz absorbia razelor X;
Imaginea
radioscopic este o imagine
pozitiv, format dintr-un complex de

opaciti i transparene;
Dac aceast imagine radioscopic este
pus pe un film radiografic, vorbim de
formarea imaginii radiografice.
Se bazeaz pe proprietatea razelor X de a impresiona emulsia

fotosensibil a filmului radiografic medical;
Filmele radiografice au urmtoarele dimensiuni: 13/18, 18/24,
24/30, 30/40, 15/40 i 35/35;
Developare prin trecere succesiv prin revelator i fixator;
Splare, uscare, inteterpretare la negatoscop.
Aprecierea unui film se face dup urmtoarele elemente:
Contrast: raportul ntre negru i alb;

Netitate: vizibilitatea ct mai clar a contururilor;
Detaliu: evidenierea a ct mai multe elemente de finee
pe o anumit unitate de suprafa.

Legile formrii imaginii radiologice:
Proiecia
conic
Legea sumaiei planurilor
Legea substraciei planurilor
Legea incidenelor tangeniale
Legea incidentei ortograde
Dependena efectului
de mrire de distana
obiect-surs i obiectfilm
Mrirea imaginii
radiologice n
raport cu
distana obiectplan de proiecie
Imaginea obiectului este de
mrime apropiat de mrimea
real, prin creterea distanei
focar-obiect i micorarea
distanei obiect-plan de proiecie
LEGEA SUMATIEI
Legea substractiei
LEGEA INCIDENTELOR TANGENTIALE
Legea incidentei ortograde

Proprietile razelor X pe care se bazeaz folosirea lor n
medicin:
1. Se rspndesc sferic n jurul
punctului din care eman;
2. Se propag n linie dreapt,
radiar din acel punct;
3. Se propag cu vitez foarte
mare;
4. Intensitatea lor scade invers
proporional cu ptratul distanei.

Absorbtia razelor X depinde de:
puterea a 4-a a nr.atomic (Z)
puterea a 3-a lungimii de unda ()
densitate ()
grosime (d)
Cele 5 tipuri de densitati
Radiografie supraexpusa
Radiografie subexpusa
Mediile de contrast radiologice

substanele de contrast radiologice
Sulfatul de bariu (tub digestiv)
Compusii
iodati (intravascular
angiografie, CT, tub digestiv sugari,
postoperator)
Clasificarea substanelor de contrast radiologice:

Na+
COO
- produse cu osmolaritate nalt

(HOCM)
R1
R2
monomer ionic
(3 atomi de
iod/2 particole)
- produse cu osmolaritate joas

(LOCM)
Na+
COO
I
R1
I
R2
R
I
diomer ionic
(6 atomi de
iod/2 particole)
Compus ionic triiodat

hiperosmolar
Compus ionic hexaiodat

hipoosmolar
Compus triiodat neionic

hipoosmolar
-4-
Reaciile de intoleran:
Tipuri
de reacii de intoleran
Prevenirea accidentelor de intoleran
Tratamentul accidentelor de intoleran:
accidentul respirator
accidentul circulator
indispoziia vagal
alte reacii: edemul pulmonar acut,
convulsiile, angorul, extravazrile;
OCUL ANAFILACTIC.
Efecte adverse
HOCA-CM hiperosmolare
LOCA- CM hipoosmolare
Tratarea reactiilor adverse
Tomografia axial
computerizat
Metod
de investigaie densitometric axat pe

msurarea densitilor esuturilor care compun
structura organelor studiate
Realizeaz o reprezentare bidimensional a
realitii tridimensionale
Opereaz cu coeficientul de atenuare/absorbie a
diferitelor esuturi cnd acestea sunt traversate de
fluxul fotonic
Formarea imaginii CT
Corelaia dintre pixel i

voxel
Terminologia in CT
Hiperdensitate
alba (atenuare mare)

Hipodensitate gri inchis, negru (atenuare
redusa)
Izodensitate nuante de gri asemanatoare
cu tesutul din vecinatate
Scara densitometric
Hounsfield
Doza maxima admisa (DMA) = 20 mSv/an

mA/s :
KV :
33 mA/s - 0,1 mSv

1075 mA/s 3,5 mSv
90 KV 140 KV -
0,47 mSV
1,4 mSv
Iradierea in functie de examinare:

craniu:
2,8 mSv
torace, abdomen: 6 -27 mSv
CT STANDARD - parametri de scanare

CT SPIRAL
CT MULTISLICE
CT: tipuri de achizitie
CT secvential (standard)
CT spiral
CT multislice
Foloseste CT de generatia III-a
- Tub (emisie din focar unic)

+detector se rotesc simultan
- segmentul cu detectori
acopera toata deschiderea
fasciculului de raze X
- are doua sau mai multe

randuri paralele de detectori
CT multislice
Imagistica prin Rezonan

Magnetic
Transferul
de energie magnetic a
protonilor de H care este receptionata de
antena si convertita in semnale electrice
Cu cat intensitatea campului magnetic
rezultant este mai mare cu atat semnalul va
fi mai intens
Cmpul magnetic individual
Cmpul magnetic extern
REZONAN
TRANSFERUL DE
ENERGIE NTRE DOU
SISTEME OSCILANTE
CARE AU ACEEAI
FRECVEN
Semnalul IRM
Analiza
comportamentului protonilor
coninui ntr-un esut introdui ntr-un
cmp magnetic i asupra crora s-a
aplicat o und de RF
excitare ---- acumulare de energie

---- revenirea la starea de echilibru ----
cedarea energiei sub form de SEMNAL.
Parametrii tisulari
T1, T2, DP sunt constante pentru un esut dat.
Pentru fiecare grup de secvene, aceste caracteristici tisulare se vor

exprima printr-un semnal mai intens sau mai puin intens (mai alb sau
mai negru).
Timpul de relaxare longitudinala T1 - timpul in care componenta

longitudinala a vectorului magnetic revine la valoarea maxima. Exist
esuturi care se magnetizeaz rapid (T1 scurt): grsimea i esuturi cu
magnetizare lent (T1 lung) : apa.
Timpul de relaxare transversala T2 - timpul in care componenta

transversala a vectorului magnetic se anuleaza .Exist esuturi care emit
timp ndelungat (T2 lung): apa i esuturi ce emit scurt timp (T2 scurt):
muchiul.
DP - intensitatea semnalului depinde de bogia de H+ a unui esut :

esuturi foarte bogate n H+ (apa) i esuturi foarte srace n H+
(corticala osoas).
Parametrii de lucru
TR
timpul de repetiie a impulsului de

radiofrecven
TE
timpul de echo de achiziie a

semnalului
Variaia TR i TE determin ponderaia
Alegerea secventei
TR
scurt permite aprecierea diferentelor

intre T1
TE lung permite aprecierea diferentelor
intre T2
TR scurt si TE scurt (deponderare in
T2)=ponderatie in T1
TR lung(deponderare in T1) si TE lung =
ponderatie in T2
TR lung (deponderare T1) si TE scurt
(deponderare T2) = densitate de protoni
Terminologia IRM
Hipersemnal
alb
Izosemnal gri
Hiposemnal gri inchis , negru
Principiul scintigrafiei
Terminologia in scintigrafie
Zone
hipercaptante (calde)
Zone hipocaptante (reci)
Principiul ultrasonografiei
Utilizeaz
efectul piezo-electric
Producerea de unde sonore cu frecvene
mari (2-11 MHz) ultrasunete
Recepionarea ecourilor provenite din
interiorul esuturilor convertite n semnale
electrice puncte luminoase sau ntunecate
Necesit un mediu de propagare
Terminologia ultrasonografic
Hiperecogenitate
alb
Izoecogenitate gri deschis
Hipoecogenitate - gri nchis
Transsonic negru, lipsit de ecouri
Tehnica Doppler
Calcularea
frecvenei difereniale (FD)

dintre frecvena de emisie a transductorului
(FE) i frecvena reflectat (FR)de
particulele n micare (elementele figurate
ale sngelui)
FD
= FE FR ( FE e constant)
Ecografia Doppler
V MULUMESC PENTRU
ATENIE I RBDARE !

C 1 Radio 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C 1 Radio 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISTORIA RADIO-IMAGISTICII

MEDICALE DIN ROMANIA

PROF.DR. MIRCEA BURUIAN

Este mai bine s aprinzi o lumini dect s

iar noi radiologii o aprindem zilnic pentru toti CEI CARE AU

Wilhelm Conrad Roentgen

eful Institutuluide Fizic de la

Despre un nou gen de radiaii

Comunicare la WURZBURG, Societatea

Revista Nature 23 ian.1896

Director al Institutului de Fizic al

SEDINTA SOCIETATII FIZICO-MEDICALE

Descoperirea razelor X puternic rsunet n

Hurmuzescu studierea efectelor razelor X la o lun

dr. Gh. Marinescu printre primii n lume cu

martie Prof. Many demonstraii la coala de

Prof. Severeanu radiografii la Spitalul Colea;

Descoperirea razelor X puternic

Institutul de tiine Naturale de Cluj radiografii

muzeului ardelean secia de tiine

Universitii din Cluj existena serviciilor de

Pe plan internaional, la 8 ani dup descoperirea razelor

unor probleme de tehnic i de msurare a

Stevens modificri tegumentare

: Sokoloff radioterapia are efecte

: Sjogren i Sederholm -> radioterapia n

: Senn scderea leucocitelor n leucemii

: Linser i Hellman descriu efectele razelor

Schonberg tratat de radiotehnic (insist

apariia aparatelor protejate

dispariia efectelor nocive grave

Monumentul martirilor radiologi din

Rieder opacefierea stomacului la om cu bismut

Thoraude i Bensaude gel de bariu

Chevalier i Jackson utilizarea pulberii de bismut n

Sicard bronhograma lipiodolat

Donner prepar lipiodol-sulfanilamina

La aproximativ o luna dupa prezentarea comunicarii lui

Tot in acelasi timp, profesorul Gheorghe Marinescu s-a

Intors in tara in aprilie 1896, profesorul Hurmuzescu

La spitalul Coltea, in serviciul de chirurgie al

obtinute au fost comunicate la

Spitalul Brancovenesc, in 1901 se realizeaza o

Iasi, profesorul Hurmuzescu in calitate de

drumul sau glorios, radiologia romaneasca a

tara noastra, primele stiri privind senza ionala

Dintre acetia s-au remarcat ndeosebi profesorul de fizica

Profesorul ANTON ABT la Cluj, a facut mai

Doctorul CORNELIU MLLER, face primele

SAMUIL KONYA, farmacist si doctor n chimie a pus

n 1896 Konya public n revista Pharmaceutische

n 1915, la Spitalul Militar din Braov

Aici au lucrat i au fcut radiografii doctorii

n anul 1915 a existat la Spitalul Militar

Cam n aceast perioad un medic originar

Anul 1896 l gsete ca profesor titular de

Preocupat de noutatea evident pe care o

La 1 ianuarie 1926, Ministerul Sntii

La conducerea seciei a fost numit doctorul Ioan

nc de la nfiinare secia a beneficiat de

conducerea Seciei de radiologie din

Iliescu, unul dintre specialiti a

1938 Asigurrile sociale din Braov