Sunteți pe pagina 1din 39

EKG

Ce este?
Electrocardiograma

reprezinta
o tehnica de masurare si
reprezentare
grafica
a
potentialelor electrice generate
de
cord
si
transmise
la
suprafata corpului cu ajutorul
electrozilor plasati pe tegument.

Potenialele electrice sunt produse n


inim ca suma potenialelor generate de
celulele musculare cardiace n timpul
depolarizrii i repolarizrii.
La nivel celular:
Depolarizarea = modificarea potenialului
transmembranar,
determinat
de
deplasarea sarcinilor electrice (electroni
sau ioni);
Repolarizarea = refacerea potenialului
transmembranar de repaus, indus de
deplasarea sarcinilor electrice n sens opus,
care compenseaz depolarizarea.
Depolarizarea i repolarizarea se propag
sub forma unor unde prin muchiul cardiac.

Scop
EKG-ul

se efectueaza pentru
evidentierea ischemiei miocardice
in infarct, pentru evidentierea
tulburarilor de ritm sau de
conducere electrica, dezechilibrele
hidro-electrolitice
(ex:
hiperpotasemie) sau toxicitatea
medicamentoasa (ex: supradozaj
digitalic).

Rolul asistentului medical in efectuarea EKG-ului

Asistentul

medical
va
efectua
electrocardiograma
la
indicatia
medicului, va nota pe acesta numele si
prenumele pacientului, data, ora la care
a efectuat EKG-ul, tensiunea arteriala
(TA) si saturatia de oxigen (SpO2).
Interpretarea
EKG-ului
este
responsabilitatea medicului.

Materiale necesare
manusi de unica folosinta
aparatul EKG cu electrozii conectati
hartie pentru tiparit
comprese
gel pentru electrozi

Pregatirea echipamentului se va face plasand


aparatul
EKG
in
apropierea
patului
pacientului, pe o suprafata plana, dura, si se
va verifica daca exista hartie pentru tiparirea
traseului in aparat.

Efectuarea electrocardiogramei
Se

verifica indicatia medicului in foaia de observatie a


pacientului;
Se confirma identitatea pacientului;
Se explica pacientului procedura si faptul ca nu va trebui sa
vorbeasca sau sa se miste in timpul inregistrarii traseului;
Se asaza pacientul in decubit dorsal pe pat, cu mainile pe langa
el;
Se vor expune extremitatile mainilor si picioarelor pentru a atasa
electrozii;
Electrozii se vor plasa pe zone plate, nu pe muschi, pentru a nu
interfera cu activitatea aparatului;
Daca anumite zone prezinta pilorzitate excesiva, aceasta va
trebui indepartata prin radere;
Se va aplica gel special pe electrozi dupa ce au fost verificati ca
acestia sa fie curati.
Atentie!!! Nu se va aplica alcool pe electrozi pentru a nu
distruge conductivitatea acestora!

Electrozii se vor plasa conform urmatoarelor


indicatii:
Mana dreapta: electodul de culoare rosie;
Mana stanga: electrodul de culoare galbena;
Piciorul drept: electrodul de culoare neagra;
Piciorul stang: electrodul de culoare verde;

Derivaii periferice bipolare, numite


derivaii standard:
I : R (-) - L (+)
II : R (-) - F (+)
III : L (-) - F (+)

II

III

Derivaii unipolare ale membrelor, n


care electrodul explorator (+) este unul
din cei trei electrozi periferici, iar
electrodul de referin (-) rezult prin
nsumarea potenialelor celorlali doi
(metoda Goldberger): aVR, aVL i aVF

aVR

aVL

aVF

Efectuarea EKG-ului:
Se deschide aparatul si se asteapta cateva

secunde pentru incarcarea programului si afisarea


pe ecran a traseului ce va fi inregistrat;
Se verifica daca traseul inregistrat indica o
pozitionare corecta a electrozilor;
I se va cere pacientului sa stea cat mai relaxat, sa
nu se miste, sa nu vorbeasca, si sa respire
normal;
Se printeaza traseul;
Se indeparteaza electrozii, se sterge pacientul de
gel, se ajuta sa se acopere;
Se curata electrozii si se strange aparatul EKG;

EKG standard normal

Electrofiziologia inimii
Conducerea impulsului electric la nivelul
cordului este realizata cu ajutorul tesutului
nodal format din:
Nodul Sino-Atrial (SA)
Nodul Atrio-Ventricular (AV)
Fasciculul Hiss
Ramuri
Reteaua Purkinje

Traseul impulsului electric va fi afisat pe EKG sub


forma unor unde specifice si a unor segmente, si
anume:

Unda P reprezinta depolarizarea atriala.


Rotunjita, simetrica;
Pozitiva in derivatiile: DII, DIII, aVF;
Negativa in derivatia aVR;
Durata normala: 0,08 0,12 secunde;
Aplitudine maxima in DII (0,25 mV);
Defineste ritmul sinusal (RS).

Intervalul PR reprezinta depolarizarea atriala si


conducerea intraatriala si atrioventriculara.
Durata normala: 0,12 0,20 secunde;
Se scurteaza cu cresterea Frecventei Cardiace (FC);
Creste odata cu tonusul vagal;

Complexul QRS reprezinta depolarizarea ventriculara si


este format din:
Unda Q prima unda negativa, reprezinta depolarizarea
Septului Interventricular (SIV);
Unda R prima unda pozitiva, reprezinta depolarizarea
simultana a VD si apexului VS;
Unda S a doua unda negativa, reprezinta depolarizarea
regiunii posterobazale a VS;
* In cazul prezentei mai multor unde pozitive, prima
dintre ele se noteaza cu R, iar urmatoarele se vor nota
R' , R'' , etc.
Durata normala a complexului QRS este de 0,08 0,10
secunde.
Amplitudinea normala este de minimum 5 mm in
derivatiile periferice si minimum 10 mm in derivatiile
precordiale.
Deflexiunile peste 3 mm se noteaza cu litere mari (ex: Q,
R, S), iar cele sub 3 mm cu litere mici (ex: q,r,s).

Segmentul ST reprezinta portiunea initiala, lenta a repolarizarii


ventriculare.
Incepe in punctul J ("Jonction"), situat la limita dintre unda S si
segmentul ST;
Situat pe linia izoelectrica sau la 1 mm
deasupra sau dedesubt de aceasta; Pozitie orizontala si
izoelectrica.

Unda T reprezinta portiunea


repolarizarii ventriculare.

terminala,

rapida

Rotunjita, asimetrica;
Concordanta ca sens cu complexul QRS;
Amplitudine normala: 1/3 din complexul QRS;
Durata: 0,13-0,30 sec

Unda U Corespunde cu repolarizarea muschilor papilari sau


postdepolarizarea n fibrele Purkinje; Aspect: mica,
rotunjita;
Este evidenta la hipopotasemie, bradicardie sinusala, hipotermie,

hipertiroidism.

Intervalul QT defineste durata totala a depolarizarii si


repolarizarii ventriculare;
Variatie invers proportionala cu FC;
Limita superioara a intervalului este de 0,45 sec.

Hipokalemia

Determinarea rapida a FC
Se poate face pe baza urmatoarelor principii:
Hartia EKG se deruleaza cu viteza de 25
mm/secunda.
Se cauta pe EKG un complex QRS suprapus
pe una din liniile hartiei si se numara liniile
pana la urmatorul complex QRS pentru a
aprecia FC astfel: 300, 150, 100, 75, 60, 50.

Desi interpretarea EKGului este de competenta


medicului,
asistentul
medical, in unele situatii
va trebui sa recunoasca
anumite modificari ce apar
pe traseul inregistrat in
caz de urgenta.

Fibrilatia Atriala (FiA)


reprezinta un ritm neregulat, cu absenta

undelor P care sunt inlocuite de unde " f ".


In aceasta aritmie, impulsul electric nu mai
provine din Nodul SA, ci din alte focare
ectopice.
Pacientul de multe ori descrie palpitatii cu
ritm rapid si neregulat.

Flutterul Atrial
reprezinta

un ritm regulat, cu absenta


undelor P care sunt inlocuite de unde " f " ,
regulate, in "dinti de fierastrau".
Este o disaritmie produsa de depolarizari
repetate, regulate si rapide ale atriilor. Ca si
in cazul FiA, pacientul acuza palpitatii cu
ritm rapid si regulat.

Tahicardia ventriculara (TV)


monomorfa
reprezinta o tulburare de ritm cu FC rapida de

aproximativ 200 bpm. In aceasta aritmie,


impulsul electric provinde dintr-un focar ectopic
situat la nivelul ventriculului.
In cazul acestei aritmii, pacientul poate sau nu
sa fie in SCR.
Interventia de urgenta in cazul pacientului
constient, fara afectare hemodinamica este
sedarea acestuia si defibrilarea cardiaca.
In cazul pacientului aflat in SCR, defibrilarea va
fi prima interventie acordata acestuia.

Tahicardia ventriculara (TV)


polimorfa / Torsada de Varfuri
reprezinta

o aritmie in care impulsul


electric provine tot din ventricul, dar din
mai multe focare ectopice.
Pacientul este practic in SCR si are nevoie
de masaj cardiac extern si bolusuri de
sulfat de magneziu pentru convertirea
acestui ritm la unul normal.

Tahicardia paroxistica
supraventriculara (TPSV)
reprezinta un ritm cardiac rapid, regulat cu originea

impulsului electric in nodul SA sau in nodul AV.


Reprezinta o urgenta majora, pentru ca aceasta
tahiaritmie poate usor degenera intr-o fibrilatie
ventriculara. Conversia la RS se poate face fie spontan,
fie prin manevre vagale (Manevra Valsalva, compresie
de globi oculari, compresie de artera carotida, etc).
De asemenea se poate efectua si conversie chimica prin
administrare de bolusuri de Adenozina sau Verapamil.
Daca niciuna din aceste metode nu readuce ritmul la
normal, se va aplica cardioversia prin soc electric.
De mentionat ca este foarte usor de confundat cu
Flutterul Atrial.

Fibrilatia ventriculara (FiV)


reprezinta cea mai severa tulburare de ritm

si cauza cea mai frecventa de Stop CardioRespirator (SCR).


Este o afectiune in care cordul nu se
contracta, ci mai degraba tremura.
Pacientul necesita interventie de urgenta
cu defibrilare cardiaca.

Asistola
reprezinta lipsa totala a activitatii mecanice cardiace si a

activitatii electrice.
Rata de supravietuire a pacientilor aflati in SCR prin
asistola este de 1-3 %.
Pe EKG, asistola va fi reprezentata de o linie sinusoidala
sau de undele P care nu conduc niciun stimul.
Pacientul necesita interventie de urgenta prin masaj
cardiac extern (MCE) si bolusuri de Adrenalina
si
Atropina.

Blocul Atrio-Ventricular (BAV)


BAV gradul I reprezinta conducerea lenta

a impulsului electric din nodul SA, cu


alungirea intervalului PR, fara afectarea
Alurii Ventriculare (AV).
De obicei, pacientul este asimptomatic.

BAV

gradul II reprezinta blocajul


impulsurilor electrice undeva pe traiect.
Pe EKG vor aparea doua unde P, una care
nu va conduce niciun complex QRS, iar
abea cea de-a doua va activa depolarizarea
ventriculara.
Pacientul este simptomatic prin palpitatii cu
ritm lent si neregulat, senzatie iminenta de
pauza cardiaca.

BAV

gradul III (complet) reprezinta


disociatia completa a atriilor si ventriculilor.
Atriile
se contracta intr-un ritm, iar
ventriculii in altul.
De multe ori, pacientii au nevoie de
cardiostimulator.

Blocul de Ramura Dreapta


(BRD)
reprezinta

blocajul
sau
incetinirea
impulsului electric in ramura dreapta a
fasciculului Hiss, asociata VD.

BRD

Blocul de Ramura Stanga


(BRS)
reprezinta

blocajul
sau
incetinirea
impulsului electric in ramura stanga a
fasciculului Hiss, asociata VS.

BRS

Infarctul acut de miocard


Infarctul

acut
de
miocard
cu
supradenivelare segment ST (STEMI)
reprezinta o afectiune a arterelor coronare
ale inimii in care una sau mai multe
coronare s-au obstruat datorita unui tromb
si nu se mai permite irigarea miocardului.
De cele mai multe ori, tratamentul folosit
pentru
a
dezobstrua
vasul
este
trombaspiratia si implantarea percutana a
unui stent (PCI). Alta metoda, in cazul in
care PCI se dovedeste ineficienta, este bypass-ul aorto-coronarian.