Sunteți pe pagina 1din 91

PATOLOGIA TUMORAL

INTRACRANIAN
PROF. DR. MIRCEA GORGAN
CLINICA I NEUROCHIRURGIE
SPITALUL CLINIC DE URGENTA BAGDASAR - ARSENI BUCURESTI

EPIDEMIOLOGIE

ADULT:

10-15/100.000 de locuitori/an dupa ultimele


statistici

14.50/100.000 brbai i 15,07/100.000 femei


(Registrul de Tumori Cerebrale din Statele Unite
ale Americii pe perioada 1998-2002)

COPIL:

Incidenta anuala = 2 - 5 cazuri /100.000

A doua entitate ca incidenta in spectrul

oncologic pediatric = 20%

SIMPTOMATOLOGIA DE
DEBUT

SD. HIC - CEFALEE, GREATA, VARSATURI,


MODIFICARI ALE FO

EPILEPSIA

PRIMA CRIZA EPILEPTICA FARA FACTOR PREDISPOZANT


- INVESTIGATII

DEFICITELE NEUROLOGICE

CEFALEE FARA CAUZA EVIDENTA - INVESTIGATII


CEFALEE REFRACTARA LA TRATAMENT - INVESTIGATII

DEFICIT FOCAL FARA TRAUMATISM LA NASTERE INVESTIGATII


PROGRESIA UNUI DEFICIT PREEXISTENT - INVESTIGATII

TULBURARI ENDOCRINE
TULBURARI COMPORTAMENTALE, ALE

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

SINDROMUL DE ZONA MOTORIE

Sindrom iritativ - epilepsia:

in pana la 60% din cazurile


de tumori ale lobilor frontali

30% sunt crize grand mal

crizele partiale motorii

crizele jaksoniene/crize
focale rolandice-specifice

debut facial urmat de


extinderea la musculatura
membrului superior si

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

SINDROMUL DE ZONA MOTORIE

Deficitele motorii:

Hemiparez, hemiplegie
controlateral

Leziune la nivelul inferioare a


ariei 4- pareza facio-brahiala
contralaterala

Leziune la nivelul lobulului


paracentral pareza crurala
contralaterala

Pareza spastica cresterea


tonusului flexorilor la mb superior si
extensorilor la mb inferior; semnul
Babinski

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

SINDROMUL DE ARII
PREMOTORII/SINDROMUL
PREFRONTAL

Reflexul de apucare (grasping


reflex) si tonic foot response
lezare ariei 6

Ataxia frontala (Bruns)

Crizele adversive oculocefalogire miscari conjugate


ale capului si globilor oculari
lezarea ariei 8

Gatismul - in leziunile frontale


bilaterale afectare fronto-

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

SINDROMUL PREFRONTAL-tulburari
psihice

Tumorile voluminoase cu
afectare frontala bilaterala

Moria complex simptomatic:


euforie, dezinhibitie, limbaj
coprolalic, preocupari erotice,
tendinta la bulimie

Apatia lipsa de initiativa,


aspontaneitate, prostratie

Tulburari de memorie si atentie

Manifestarile confuzive de la

SINDROMUL DE LOB FRONTAL

SINDROMUL FOSTER KENNEDY

Apare in tumorile voluminoase


de etaj anterior al bazei
craniului:

Meningioame de sant olfactiv

Meningioame de planum
sfenoidale

Meningioame de 1/3 interne de


aripa de sfenoid

Triada clasica:

Anosmie ipsilaterala

Atrofie optica ipsilaterala

SINDROMUL DE LOB PARIETAL

Epilepsia parietala (jacksoniana


senzitiva) leziuni iritative a
parietalei ascendente (3,1,2):
amorteli, furnicaturi la nivelul
hemifetei contralaterale ~
hemicorpului contralateral

Tulburri de sensibilitate leziuni


distructive parietala ascendentaafectarea sensibilitatii superficiale si
profunde; sensibilitatea dureroasa
mentinuta

Sindrom senzitivo-cortical:

hemiasomatognozie

SINDROMUL DE LOB PARIETAL

Sindrom Gerstmann-afectarea ariilor


39,40 (girusul angular, supramarginal) in
emisfer dominant:

agnozie stanga-dreapta

agnozie digitala

disgrafie/agrafie

discalculie/acalculie

Sindromul Anton-Babinski-afectarea
ariilor 39, 40 in emisfer minor

hemiasomatognozie nerecunoasterea
schemei corporale

anosognozie bolnavul nu-si


recunoaste deficitul

inatentie vizuala

SINDROMUL DE LOB PARIETAL

Apraxie ideo-motorie in leziunile


lobului parietal in emisferul
dominant proba Pierre-Marie

Apraxie de imbracare in leziunile


parietale din emisferul nondominant

Afazia senzitiva in cazul leziunilor


cu extensie temporala cu afectare
ariilor 39, 40 si extensie aria 22
aria Wernicke

Amiotrofiile parietale (Silverstein)

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL

Tulburari auditive acufene

Leziunile distructive temporale


hipoacuzie, nu surditate,
intrucat caile auditive se
proiecteaza bilateral

Leziunile circumvolutiei Heschl


halucinatii auditive simple

Leziunile temporale stangi


agnozia auditiva
(imposibilitatea recunoasterii
semnificatiei zgomotelor)

Tulburarile gustative si
olfactice: hipo-, para- anosmii

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL

Tulburari vizuale:

Cvadranopsie contralaterala
superioara -fibrele ansei Meyer
la nivelul portiunii anterioare a
lobului temporal

Hemianopsii omonime
contralaterale prin interesarea
radiatiilor optice in totalitate in
leziunile temporale
voluminoase

Tulburari afazice:

afazie senzoriala tip Wernicke;

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL

Epilepsia temporala (crizele


uncinate-crize partiale
complexe):

Crize halucinatorii auditive


elementare/complexe
zgomote, voci, melodii

Crize halucinatorii vizuale


complexe (micropsii, macropsii,
halucinatii cinematografice)

Crize halucinatorii olfactive:


mirosuri de obicei dezagreabile
(cacosmii)

SINDROMUL DE LOB TEMPORAL

Epilepsia temporala :

Crize psihomotorii: automatisme


eupraxice sau dispraxice, crize de rasplans

Modificari paroxistice ale constiintei:


nerecunoasterea persoanelor
/locurilor (jamais vu) sau senzatia de
familiaritate (dj vu)

Stari de anxietate, euforie, depresie


paroxistica

Tulburari paroxistice ale vorbirii: crize


disfazice speech arrest

Tulburari psihice complexe:

Conduite alimentare anormale

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL

Epilepsia occipitala:

Metamorfopsiile:

Tulburari de perceptie spatiala


inclinarea, deformarea
obiectelor, macro/micropsii,
vedere inversata

Discromatopsiile tulburari de
vedere a culorilor:

aparitia de fosfene, scotoame,


halucinatii complexe

Scotoame pentru culori,


hemiacromatopsie omonima

Halucinatiile vizuale occipitale:


pot fi bi- sau tridimensionale,

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL

Hemianopsii-lezarea scizurii
calcarine/fibrelor geniculocalcarine in traseul lor occipital

Hemianopsie omonima
contralaterala- leziuni
voluminoase cu afectarea
intregii scizurii calcarine

Hemianopsie contralaterala
omonima partiala (in cadran
sau sector) afectarea discreta
a scizurii calcarine

Hemianopsie maculara rara,


leziune discreta a polului
occipital

SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL

Hemianopsia dubla cu
conservarea vederii maculare
(vedere prin teava de
pusca)

Hemianopsie dubla cu
pierderea vederii maculare
cecitate corticala

Cecitatea corticala

lezarea bilaterala occipitala

insotita de anosognozie vizuala


isi neaga cecitatea

pot prezenta halucinatii vizuale

Agnozii vizuale

agnozie pt scris (cecitatea

SEMIOLOGIA UNGHIULUI
PONTOCEREBELOS

SIMPTOME OTOLOGICE:

Auditive:

Hipoacuzie unilaterala

Vestibulare:

Progresiva 95%
Brusc instalata 2%
Fluctuanta 2%

Tulburari de echilibru, mers ebrios,


cadere laterala
Semnul Romberg pozitiv
Vertij
Nistagmus

Auriculare:

Dureri otice
Dureri retromastoidiene

SEMIOLOGIA UNGHIULUI
PONTOCEREBELOS

SIMPTOME NEUROLOGICE:

Semne de afectare a nervilor cranieni:


Nv.

V (parestezii hemifata, nevralgie, reflex


corneean diminuat sau abolit)
Nv. VII (pareza, hemispasm, hipoestezia
conductului auditiv extern)
Nv. IX, X, XI (tulburari de fonatie, deglutitie,
atrofie m. trapez, SCM)

Afectarea cerebelului
Semne de afectare a trunchiului cerebral

Simptome de HIC

SEMIOLOGIA TUMORILOR DE TRUNCHI


CEREBRAL

Reprezinta 3 5% din tumorile cerebrale

Semne de debut:

Dureri nucale
Parestezii ale extremitatilor
Afectare nv. VI
Tulburari de mers
Tulburari de comportament
Semne piramidale sau cerebeloase

Perioada de stare:

Afectarea nv. cranieni


Sindrom cerebelos
Sindrom piramidal
Semne de HIC

SEMIOLOGIA TUMORILOR CEREBELOASE LA


ADULT

Semne de HIC: cefalee,


greata, voma, edem papilar,
torticolis, crize tonice,
tulburari vegetative,
midriaza bilaterala

Sindroame cerebeloase:

Sindromul vermian:

Tulburari de echilibru
(instabilitate in ortostatism,
mers ebrios cu baza larga de
sustinere)

Sindromul de emisfer
cerebelos: tulburari de
coordonare si tonus muscular
(dismetrie, adiadocokinezie,
hipotonie, asinergie, tremor

DIAGNOSTIC PARACLINIC

RADIOGRAFIA CRANIANA SIMPLA:

SEMNE INDIRECTE DE HIC


CALCIFICARI

CT CEREBRAL

FIXAREA CONTRASTULUI DE CATRE TUMORA NU


SEMNIFICA MALIGNITATE LA COPIL

RMN CEREBRAL
T. LOW-GRADE INVIZIBILE PE CT CEREBRAL
DEFINIREA T. INFILTRANTE DIFUZE
T. DE LINIE MEDIANA
DIFERENTIEREA DE CAVERNOAME

ANGIOGRAFIA CEREBRALA

TIPURI HISTOPATOLOGICE

TUMORILE EMISFERELOR CEREBRALE


ASTROCITOAME EMISFERICE
EPENDIMOAME SUPRATENTORIALE
GANGLIOGLIOAME
TUMORILE PLEXURILOR COROIDE

TUMORILE LINIEI MEDIANE


ADENOMUL HIPOFIZAR
CRANIOFARINGIOMUL
TUMORILE REGIUNII PINEALE
TUMORILE CORPULUI CALOS

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

ASTROCITOAME - 4 GRADE DE
MALIGNITATE: I-IV

ASTROCITOAMELE LOW-GRADE: I-II

ASTROCITOAME MALIGNE (HIGH-GRADE):


III-IV

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

EPENDIMOAMELE
INTRACRANIENE

GANGLIOGLIOAME

EPENDIMOAMELE
SPINALE

T. PLEXURILOR COROIDE

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

MENINGIOAME

Meningiom meningotelial
Meningiom fibroblastic
Meningiom psamomatos

ADENOAME
HIPOFIZARE

Prolactinoame
Adenoame somatotrope
(acromegalia)
Boala Cushing
Adenomul tireotrop

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

VIDEO OP MENINGIOAME

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

CRANIOFARINGIOMUL

T. REGIUNII
PINEALE

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

MEDULOBLASTOMUL

GLIOAMELE DE
TRUNCHI
CEREBRAL

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

SCHWANNOMUL (NEURINOMUL)
VESTIBULAR

METASTAZELE CEREBRALE

Cea mai frecventa tumora


cerebrala

Pot fi unice sau mai frecvent


multiple

Se pot localiza la nivel:

Cerebral

Nervi periferici

Invelisuri meningeale

Etiologia principala este


reprezentata de:

Cancerul pulmonar (44%)

Cancerul de san (10%)

Cancerul renal (7%)

CAZ 1
CAZ 2

METASTAZE CEREBRALE

TIPURI
HISTOPATOLOGICE

VIDEO OP METASTAZA

TRATAMENT - MULTIMODAL

TRATAMENTUL MEDICAL:

MANITOL 20%

CORTICOSTEROIZI

ANTICONVULSIVANTE

TRATAMENTUL CHIRURGICAL:

SCOP:

DIAG. HISTOLOGIC

DECOMPRIMARE - RESTABILIREA CIRCULATIEI LCR

CRESTE EFECTUL TERAPIEI ADJUVANTE

BIOPSIA TUMORALA

REZECTIA TUMORALA

RECIDIVE TUMORALE

CONCLUZII

CRESTEREA NUMARULUI DE TIC

FACTORI DECLANSATORI

NEUROIMAGISTICA - PRE / POST CT-SCAN

DESCOPERIREA DE TIC GIGANTE


OLIGOSIMPTOMATICE

CRESTEREA GRADIENTULUI DE
MALIGNIZARE

AGRESIVITATEA TIC - RECIDIVE

TRATAMENT MULTIMODAL SUSTINUT

MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!

SINDROMUL TUMORAL DE LOB


FRONTAL

SIMPTOME DE FOCAR

Epilepsia:

60% din cazuri

30% din cazuri tip grand mal

Tulburri motorii:

Mai accentuate n apropierea zonei motorii

Hemiparez, hemiplegie controlateral

Afazia i agrafia:

Leziuni n emisferul dominant (F2, F3)

Simptome extrapiramidale:

n leziuni ale ariei premotorii i prefrontale

Hipertonie plastic

Semnul roii dinate

Tulburri psihice reprezint deseori forma de debut a simptomatologiei

SINDROMUL DE HIC

Apare n 2/3 cazuri

Localizarea n polul frontal determin tardiv fenomene de HIC

SINDROMUL TUMORAL DE LOB


PARIETAL

TUMORI DEZVOLTATE STRICT N LOBUL PARIETAL

Tulburri de sensibilitate: parestezii i hipoestezii


superficiale si profunde
Crize epileptice de tip senzitiv sau motor
Sindrom HIC
Inatentie tactila si vizuala
Apraxia constructiva
Agnozie spatiala

TUMORI PARIETO-FRONTALE

Semne HIC moderate


Tulb. ale sensibilitatii cutanate epicritice
Crize senzitivo-motorii
parestezii

TUMORI PARIETO-TEMPORALE

Emisfer dominant:

Sindrom Gerstmann:

Agnozie digitala
Agrafie
Acalculie
Dezorientare stinga/dreapta

Afazie
Alexie

Emisfer nondominant:

Sindrom Anton Babinski:

Hemiasomatognozie
Anozognozie

Apraxia de imbracare
Crize epileptice
Sindrom HIC

TUMORI DE RASPINTIE PARIETO-TEMPOROOCCIPITALA

Modificari complexe ale gnoziilor si


praxiilor

Asomatognozia

Apraxia constructiva

Agnozia vizuala

Sindrom Gerstmann

Tulburari in desenarea hartilor

Tulburari vestibulare

SINDROMUL TUMORAL DE LOB


TEMPORAL

SINDROM DE HIC

Apare mai tarziu decat in alte


localizari
Modificari FO (edem papilar pana
la atrofie optica)

SINDROMUL TUMORAL DE LOB


TEMPORAL

Tulburari motorii
Tulburari auditive
Tulburari vestibulare
Tulburari olfactive si gustative
Tulburari vizuale (modificari camp
vizual, halucinatii vizuale)
Tulburari psihice

SINDROMUL TUMORAL DE LOB


OCCIPITAL

Localizarea cea mai


putin frecventa
SINDROMUL TUMORAL
DE LOB OCCIPITAL:

Tulburari vizuale
Modificari de camp vizual
Halucinatii vizuale
elementare sau
complexe

Tulburari motorii (prin


afectarea nv.
oculomotor extern, nv.
trigemen)
Tulburari de echilibru

GLIOAMELE CAILOR OPTICE

DE OBICEI ASTROCITOAME GRAD I


10 - 20 % - CONTEXT DE NEUROFIBROMATOZA
RECKLINGHAUSEN
COPII MAI MICI - TUMORI MAI MARI, FRECVENT
CHISTICE
CLINIC: SEMNE OFTALMOLOGICE
IMAGISTICA
TRATAMENT
CHIRURGICAL - REDUCEREA VOLUMULUI TUMORAL
RADIOTERAPIE - EFICACE
CHIMIOTERAPIE

VINCRISTINA + ACTINOMICINA D

TUMORI INFRATENTORIALE

DIAGNOSTIC CLINIC

SD. HIC:

LA SUGAR - HIDROCEFALIE ACUTA: CRESTEREA PC,


FONTANELA IN TENSIUNE, PRIVIRE IN APUS DE
SOARE, MODIFICARI ALE FO

LA COPILUL MAI MARE: CEFALEE, GREATA,


VARSATURI, MODIFICARI ALE FO

SUB 5 ANI - MANIFESTARI RELATIV TARDIVE IN


EVOLUTIA BOLII

SEMNE NEUROLOGICE

SD. DE LINIE MEDIANA: SD. CEREBELOS STATIC +


SD. VESTIBULAR

SD. CEREBELOS CINETIC

DIAGNOSTIC PARACLINIC

RADIOGRAFIA CRANIANA SIMPLA:

SEMNE INDIRECTE DE HIC

CALCIFICARI

CT CEREBRAL

LIMITE IN EVALUAREA T. INFRATENTORIALE

RMN CEREBRAL

DEFINIREA T. INTRAAXIALE

DEFINIREA RELATIILOR T. EXTRAAXIALE CU


TRUNCHIUL CEREBRAL

DIFERENTIEREA T. V4 / GLIOAMELE TRUNCHIULUI


CEREBRAL

EPENDIMOMUL
INFRATENTORIAL

10 - 20 % DINTRE T. FOSEI CRANIENE POSTERIOARE


LA COPIL
DE OBICEI MALIGNE LA COPILUL MIC / BENIGNE LA
10 - 15 ANI
RISC EVOLUTIV: RECIDIVE LOCALE SI METASTAZE
CLINIC: SD. DE HIC, AFECTARI ALE NERVILOR
CRANIENI

SIMPTOMATOLOGIE PREZENTA DE 6 - 12 LUNI

IMAGISTICA
TRATAMENT:

CHIRURGICAL - REZECTIE MAXIM POSIBILA


RADIOTERAPIE

LOCALA IN REZECTIA PARTIALA

EPENDIMOM DE VENTRICUL IV

ETIOPATOGENIE

Mutatiile genetice ce au ca rezultat


Cresterea proliferarii celulare sau
Alterarea apoptozei celulare
Mutatii frecvente
Mutatia genei p53
Mutatia genei EGFR
Mutatia genei PDGFR
Factori favorizanti:

Radiatii si substante chimice

EFECTUL CERNOBIL

Expunerea la unde de radiofrecventa


Modificari hormonale - sarcina, tulburari

CLASIFICARE TOPOGRAFICA

T. SUPRATENTORIALE:

T. LOBILOR CEREBRALI:

T. EMISFERICE PROFUNDE:

FRONTALE
PARIETALE
TEMPORALE
OCCIPITALE
ALE VENTRICULILOR CEREBRALI
ALE CENTRULUI OVAL
ALE NCC. CENUSII CENTRALI

T. EMISFERICE MEDIANE:

ALE
ALE
ALE
ALE

CORPULUI CALOS
REGIUNII SELARE
VENTRICULULUI III
REGIUNII PINEALE

CLASIFICARE TOPOGRAFICA

T. INFRATENTORIALE:

T. LINIEI MEDIANE:

T. VENTRICULULUI IV
T. VERMISULUI

T. EMISFERELOR CEREBELOASE
T. TRUNCHIULUI CEREBRAL
T. EXTRAPARENCHIMATOASE:

T. UNGHIULUI PONTO-CEREBELOS
T. GANGLIONULUI GASSER
T. CLIVUSULUI

T. LA LIMITA DINTRE DOUA ETAJE:


T. DE TENTORIUM SI DE FORAMEN OVALE
T. DE FORAMEN MAGNUM

CLASIFICAREA HISTOLOGICA

T. INTRACRANIENE PRIMITIVE

CLASIFICATE in FUNCTIE DE ELEMENTUL HISTOLOGIC DIN


CARE DERIVA

- ASTROCIT

ASTROCITOM

- CEL. ARAHN.

- CEL. ADENOHIPOF.

MENINGIOM
ADENOM HIPOFIZAR

GLIOAME - SENS LARG, NEUROPATOLOGIC - T. DERIVATE DIN


CELULE GLIALE

T. INTRACRANIENE SECUNDARE - METASTAZE

T. OSOASE

CRITERII IMPORTANTE PENTRU PROGNOSTIC:

BENIGNE / MALIGNE

TUMORI SUPRATENTORIALE

DIAGNOSTIC CLINIC

TUMORI VOLUMINOASE LA PREZENTARE

DISCORDANTA INTRE IMPLICAREA UNOR


ARII CORTICALE ELOCVENTE SI
SIMPTOMATOLOGIA RELATIV TARDIVA

SEMIOLOGIA TUMORILOR
SUPRATENTORIALE

SEMIOLOGIA TUMORILOR
INFRATENTORIALE

SEMIOLOGIA LEZIUNILOR DE FORAMEN


MAGNUM

SEMNE CLINICE:

Tulburari senzitive: dureri cranio-cervicale, tulburari de sensibiliate


distala

Tulburari motorii: parezaastica rotatorie

Semne neurologice:

Senzitive:

Disociatie senzitiva controlaterala

Tulburari de postura si in perceperea vibratiilor

Motorii:

Pareza spastica a extremitatilor

Atrofia musculaturii miinii

Sindrom cerebelos

Afectarea tracturilor piramidale:

Hiperreflexie, spasticitate

Reflexe cutanate abdominale abolite

Semn Babinski pozitiv

Sindrom Horner ipsilateral

TRATAMENT - MULTIMODAL

RADIOTERAPIA

RADIOTERAPIA EXTERNA
LOCALA
AX

CEREBROSPINAL (DISEMINARE LCR)

RADIOCHIRURGIA STEREOTAXICA

BRAHITERAPIA INTERSTITIALA

POLICHIMIOTERAPIA

IMUNOTERAPIA

INGINERIE GENETICA

ASTROCITOAME EMISFERICE

ASTROCITOAME - 4 GRADE DE
MALIGNITATE: I-IV

ASTROCITOAMELE LOW-GRADE: I-II

INCIDENTA: 10-15% dintre astrocitoame

IMAGISTICA

TRATAMENT:
T.

CORTICALE SAU SUBCORTICALE

T.

CHIRURGICAL - REZECTIE TOTALA

PROFUNDE

CHIRURGICAL - REZECTIE EXTINSA / LIMITATA

RECIDIVE:

ASTROCITOM CHISTIC LOW GRADE

ASTROCITOM GRAD I (ASPECT RMN)

ASTROCITOAME EMISFERICE

ASTROCITOAME MALIGNE (HIGH-GRADE): III-IV

INCIDENTA GLIOBLASTOMULUI (GRAD IV):

cea mai frecventa TIC


12-15% din TIC
60-75% din tumorile astrocitare

IMAGISTICA
TRATAMENT:

CHIRURGICAL - REZECTIE MAXIM POSIBILA

RADIOTERAPIE LOCALA POSTOPERATORIE


CHIMIOTERAPIE POSTRADIOTERAPIC

REINTERVENTIE IN RECIDIVA

VINCRISTINA + LOMUSTINA

PROGNOSTIC:

GRAV PE TERMEN LUNG

ASTROCITOM ANAPLAZIC

RMN CEREBRAL
CT CEREBRAL

GLIOBLASTOM

EPENDIMOAME
LE

TOPOGRAFIC SE CLASIFICA IN:

INTRACRANIENE

SUPRATENTORIALE
INFRATENTORIALE

SPINALE

EPENDIMOAMELE INTRACRANIENE

INCIDENTA MAXIMA LA 8 - 15 ANI


2-9% DINTRE TUMORILE NEUROEPITELIALE
METASTAZE PE CALEA LCR
CLINIC: SD. DE HIC
IMAGISTICA
TRATAMENT

CHIRURGICAL - REZECTIE MAXIM POSIBILA/REINTERVENTIE


IN RECIDIVA
RADIOTERAPIE - LOCALA - EXEREZA PARTIALA / RECIDIVE
CHIMIOTERAPIE-LOMUSTINA + VINCRISTINA + CIS-

EPENDIMOAME
LE

EPENDIMOAME SPINALE

FRECVENTE LA ADULT
APROXIMATIV 1/3 DIN TUMORILE INTRAMEDULARE
ALATURI DE ASTROCITOAME CELE MAI FRECVENTE
TUMORI INTRAMEDULARE LA ADULT
CLINIC:

DEBUT SIMPTOMATOLOGIE NESPECIFICA;


IN EVOLUTIE SINDROMUL MEDULAR IN FUNCTIE DE NIVEL

IMAGISTICA
TRATAMENT

CHIRURGICAL - REZECTIE MAXIM POSIBILA; DIFICIL DE


REALIZAT
RADIOTERAPIE:
LOCALA - EXEREZA PARTIALA / RECIDIVE
CHIMIOTERAPIE:
LOMUSTINA + VINCRISTINA + CIS-PLATINIUM

EPENDIMOM ANAPLAZIC

GANGLIOGLIOAME

INCIDENTA:

1,3% DIN TIC

VARSTA MEDIE DE DIAGNOSTIC: 25 ANI

CLINIC:

EPILEPSIE REFRACTARA

DEGRADARE INTELECTUALA

IMAGISTICA

TRATAMENT

CHIRURGICAL - REZECTIE TUMORALA TOTALA +


REZECTIA FOCARULUI EPILEPTOGEN
INDIVIDUALIZAT

RADIOTERAPIE: INEFICACE (+ RISC DE AGRAVARE A

GANGLIOGLIOM ANAPLAZIC INFANTIL

T. PLEXURILOR COROIDE

INCIDENTA:
0,3-0,6%

DIN TIC
CRESCUTA IN PRIMII 2 ANI / MAI ALES IN
PRIMELE 6 LUNI

LA COPIL SUPRATENTORIAL / LA ADULT


INFRATENTORIAL

CLINIC: SD. DE HIC


IMAGISTICA
TRATAMENT

PAPILOAME:

CHIRURGICAL - REZECTIE TOTALA


CARCINOAME: CHIRURGICAL - REZECTIE

PAPILOM DE PLEX COROID

MENINGIOAME

Tumora benigna dezvoltate din celulele


meningoteliale ale arahnoidei
Epidemiologie:

20% DIN TUMORILE PRIMITIVE INTRACRANIENE


INCIDENTA MAXIMA: 45 ANI

Afecteaza predominant sexul feminin


Pot fi unice sau multiple
Clasificarea histologica OMS:

Meningiom meningotelial
Meningiom fibroblastic
Meningiom psamomatos

MENINGIOAME

Tablou clinic:

Depinde de marimea tumorii si de localizare

Debut frecvent cu cefalee, crize epileptice, motorii sau senzitive

Meningioamele bazei craniului afecteaza nv. cranieni

Pot determina semne clinice tributare reactiilor osoase de vecinatate

Investigatii:

Rx. craniana

CT cerebral

RMN cerebral

Angiografia cerebrala

Alte examene complementare: examen ORL, oftalmologic, PEA

Tratament:

Chirurgical singurul tratament curativ

Supraveghere clinica (in cazul meningioamelor de mici dimensiuni)

Radioterapie Gamma-Knife

MENINGIOM DE UNGHI PONTOCEREBELOS STANG

MENINGIOM 1/3 INTERNA ARIPA SFENOID STANG


MENINGIOM MICROCHISTIC T-P DREPT

ADENOMUL HIPOFIZAR

Tumori benigne ce se dezvolta din


adenohipofiza

Reprezinta 10% tumorile intracraniene

Apar frecvent in a 3-a si a 4-a decada de


viata

Apoplexia pituitara: expansiunea


adenomului pituitar datorita necrozei sau
hemoragiei intratumorale

Tablou clinic:

Sindroamele de hipersecretie:
Adenoame secretante de prolactina
Adenoame somatotrope (acromegalia)
Boala Cushing
Adenomul tireotrop
Adenoame mixte (cel mai frecvent adenomul secretant de prolactina
si hormon gonadotrop)

Sindromul tumoral:

Mai frecvent cu cit simptomtologia endocrina este mai estompata

Caracterizeaza adenoamele nonsecretante

Asociaza semne de HIC cu tulburari vizuale (hemianopsie bitemporala,


hemianopsie laterala homonima, scaderea acuitatii vizuale)

Explorari complementare:

Rx. sa turceasca

CT cerebral

RMN cerebral

Tratament:

Chirurgical (abord transsfenoidal, abord intracranian)

Hormonal

Radioterapia

ADENOM HIPOFIZAR (RMN)

CRANIOFARINGIOMUL

6 - 8 % DINTRE T. CEREBRALE ALE COPILULUI

CLINIC:
SD. ENDOCRIN
SEMNE OFTALMOLOGICE
SD. DE HIC

IMAGISTICA
TRATAMENT
CHIRURGICAL - REZECTIA TOTALA = 80 %
RADIOTERAPIE - EVENTUAL IN REZECTIA PARTIALA
CHIMIOTERAPIE - BLEOMICINA INTRACHISTIC
ECHILIBRAREA DEFICITELOR ENDOCRINE

CRANIOFARINGIOM

T. REGIUNII PINEALE

EPIDEMIOLOGIE:
3 - 8 % DINTRE T. INTRACRANIENE ALE COPILULUI
<1% DIN TUMORILE ADULTULUI

T. GERMINALE
T. SPECIFICE ALE PARENCHIMULUI PINEAL: PINEOCITOM,
PINEOBLASTOM
T. NESPECIFICE ALE PARENCHIMULUI PINEAL: ASTROCITOM,
METASTAZE

CLINIC: SD. DE HIC, SEMNE OFTALMOLOGICE


IMAGISTICA
TRATAMENT
CHIRURGICAL - EXEREZA TOTALA / PARTIALA
HIDROCEFALIE - DERIVATIA LCR
RADIOTERAPIE
LEZIUNI BENIGNE REZECATE PARTIAL

PINEOBLASTOM

ASTROCITOMUL PILOCITIC

INCIDENTA:

CEA MAI FRECVENTA TUMORA LA COPIL


80% DIN CAZURI APAR LA PACIENTI <20
ANI
85% DIN CAZURI SUNT INFRATENTORIALE

DE OBICEI T. BENIGNE

CLINIC: SD. DE HIC, SD. CEREBELOS


CINETIC

SIMPTOMATOLOGIE PREZENTA DE 6 - 12
LUNI

IMAGISTICA
TRATAMENT:

CHIRURGICAL - REZECTIE TOTALA /

ASTROCITOM PILOCITIC

MEDULOBLASTOMUL

INCIDENTA:

70% APAR LA PACIENTI <16 ANI


30-55% DIN TUMORILE FOSEI POSTERIOARE
<1% DIN TUMORILE ADULTULUI

T. CU CEA MAI MARE MALIGNITATE IN ACEASTA


LOCALIZARE

CLINIC: SD. HIC, SD. CEREBELOS STATIC SI CINETIC

SIMPTOMATOLOGIE PREZENTA DE < 6 LUNI

IMAGISTICA
TRATAMENT:

CHIRURGICAL - REZECTIE MAXIM POSIBILA


RADIOTERAPIE

LOCALA
CRANIOSPINALA

MEDULOBLASTOM

GLIOAMELE DE TRUNCHI
CEREBRAL

10 - 20 % DINTRE T. FOSEI CRANIENE


POSTERIOARE LA COPIL
DIFUZE / FOCALE / CHISTICE / EXOFITICE IN V4

CLINIC: AFECTARI ALE NERVILOR CRANIENI

SIMPTOMATOLOGIE PREZENTA DE SAPTAMINI - LUNI

IMAGISTICA
TRATAMENT:

CHIRURGICAL

REZECTIE TUMORALA
BIOPSIE CHIRURGICALA / STEREOTAXICA

RADIOTERAPIE
CHIMIOTERAPIE

GLIOM DE TRUNCHI

SCHWANOMUL (NEURINOMUL)
VESTIBULAR

Tumora benigna ce se dezvolta din celulele schwan

8-10% DIN TIC

Poate fi unica (95%) sau multipla

Tablou clinic:

Stadiul otologic:

Stadiul neurologic:

Semne auditive: hipoacuzie unilaterala, acufene


Semne vestibulare: vertij, instabilitate
Afectarea nv. V, VII, IX, X
Sindrom cerebelos+semne de afectare a trunchiului cerebral

Hipertensiunea intracraniana: cefalee, voma, edem


papilar
Tratament chirurgical: rezectie cat mai completa
Gamma-knife: rest/recidiva tumorala

NEURINOM DE ACUSTIC