CULTURA GRECIEI

ANTICE

Bazele solide ale civilizaiei europene se pun

nGrecia. Oamenii Eladei au marea capacitate de
a deschide drumuri noi n
economie,filosofie,tiin,artetc.
Coloniznd bazineleMediteraneiiMrii Negre, ei
contribuie la rspndirea civilizaiei i la
interferenele etno-culturale. Inventatori ai
politicii, vechii greci creeaz sistemele de
conducere oligarhicidemocratic, promoveaz
individualismul i drepturile civice i ncearc s
edifice statul, cetatea-polis ca exponent al
intereselor cetenilor , pe baze raionale.

Stiinta

Pe lng instituii, politic, democraie,

educaie i spirit civic, Grecia antic a lsat
motenire Romei i, mai apoi, Europei moderne
o tiin cuteztoare i o cultur strlucitoare.
Ambele aveau ca element central al
preocuprilor cunoaterea i slvirea omului, n
conformitate cu idealurile umanismului elen;
ambele se raportau direct la progresul gndirii
abstracte i speculative
Gndirea tiinific a grecilor s-a cristalizat n
secolele VII VI .Hr., detandu-se, treptat, de
cea religioas.

Pitagora- fundamenta o adevrat filosofie a naturii

i matematismului sistematic. Totul este numr,
considera acest matematician, fizician, filosof i
zeu, omul n jurul cruia s-a creat n secolul VI
.Hr.
Euclid a sintetizat realizarile de pina atunci ale
matematicii si geometriei plane.
fizic:Arhimede(secolul III .Hr.) dezvolta
mecanica fluidelorigeometria; a fixat legile
fundamentale alehidrostaticii; a inventat
numeroase maini de rzboi.
istorie:Herodot(484 425 .Hr.), printele
istoriei, n ale saleIstoriis-a bazat pe observarea
direct i studierea tradiiilor i a altor surse de
informare, unele fanteziste; el prezenta i primele
informaii scrise, culese de la faa locului, despre
traciigei.

Medicina

nvaiiGreciei anticepot fi considerai

fondatorii medicinei occidentale
moderne, ei realiznd separarea
definitiv demagiei supranatural.
Hippocrate, printele medicinei,
caracteriza bolile ca: acute, cronice,
endemice i epidemice. Boala era
considerat ca un dezechilibru
dintreelementele clasice.

Medicinia in perioade
o

Medicina influenat dereligie(secolul al

VIII-lea - sec. al VII-lea (.Hr.): se
manifest i filozofii presocratici;
Perioada hipocratic(sec. V - sec. IV):
dominat deHippocratei discipolii si,
medicina raional;
Perioada elenistic(300 - 50 .Hr.): n
careAlexandriaeste principalul focar de
cultur i civilizaie (Herophilos,
Erasistrate);
Perioada greco-roman(50 .Hr. - 395
d.Hr.): apare i evolueaz medicina
roman (Galenus,Dioscoride).

Scrisul /Materialul de scris

Majoritatea specialitilor consider c alfabetul
feniciana fost adoptat de greci la nceputul
secolului al VIII-lea .Hr., probabil, nEvia. Cele mai
timpuriiinscripii cunoscute greceti sunt cteva
fragmente care sunt datate n aceast perioad,
770-750 .Hr., i acestea corespund formelor
literelor feniciene din cca. 800-750 .Hr..
Cel mai vechi text cu un coninut substanial cunoscut
pn n prezent esteinscripia Dipyloni textul de
pe aa-zisaCup a lui Nestor, amndou datate la
sfritul secolului al VIII-lea .Hr., inscripii care erau
proprietate personal i care conin dedicaii ctre
un zeu.

Inscripia de peCupa lui Nestor.

Au folosit sistemul-bustrophedon
Alfabetul grecesc a stat la baza
alfabetelor etrusc si latin.
Scriau pe tablite de lemn acoperite cu
ceara, folosinde-se de un condei special
din metal sau os ascutit la un capat
Initial se scria de la stinga la dreapta
Continea 24-25 de semne, vocale si
consoane

Arta

Arta dramatic, de pild, i-a avut izvoarele n

procesiunile religioase, cu precdere n cultul lui
Dionysos. n jurul sanctuarelor sale se desfurau
procesiuni, cu recitri, muzic i dans, de origine
asiatic. Iniial, pe scen apreau doar corul i un
singur actor. Tragedia a atins culmile perfeciunii prin
operele luiEschil.
Poezia i muzica au marcat ndeaproape viaa public i
privat a vechilor greci.IliadaiOdiseea, atribuite
legendaruluiHomer, echivalau cu un fel de Biblie a
grecilor, exaltnd eroismul, virtuile rzboinice, viaa
cavalereasc. Prin opera lui Homer s-a cimentat
unitatea cultural a Greciei i s-au educat generaii de
tineri n spiritul elenismului.

Teatrul lui Herodes

Pictura, sculptura, arhitectura au evoluat

de la maniera hieratic din epoca arhaic
la atitudini din ce n ce mai
corespunztoare realitilor umane.
Corpul omului i omul, n general, au stat
n centrul ateniei artitilor.
n secolele elenismului, ns, creatorii au
dat fru liber exprimrii sentimentelor
omeneti i surprinderii trupului uman n
cele mai diferite ipostaze

Religia
o

Religia grecilor antici erao religie fara dogme,

fara un credo rigid sifara texte sacre. Acest fapt
facea ca preotilor sa nu li se ceara o pregatire
teologica speciala, asa cum se intampla in alte zone
ale lumii antice. Practic, orice cetatean care se
dovedea loial statului putea deveni preot, fie
intamplator, prin tragere la sorti, fie prin alegere.
Preotii greci nu reprezentau o patura sociala
privilegiata ca in Egipt, India sau Babilon, iar durata
functiei de preot era de obicei de un an. Insa
existau si cazuri in care preotul era numit pentru
mai multi ani sau chiar pe viata.

Zeii Greciei antice, la inceputurile istoriei, erau

atotputernici. Deasupra lor era doar Destinul legea
suprema a Universului, care ii asigura stabilitatea si
ordinea. Cu timpul insa, zeii au fostantropomorfizati,
fiind inzestrati cu calitati si defecte, cu virtuti si vicii
umane. Astfel, zeii greci au fost umanizati , fapt care a
fost criticat de unii poeti si filozofi. Xenofon, de
exemplu, a criticat conceptia potrivit careia zeii ar avea
aspect uman, atribuindu-li-se aceleasi greseli, patimi si
pacate ca cele ale oamenilor.

Zeitile principale ale Greciei antice

Ca zei principali, Zeus, Hera, Athena , Apollo, Artemis
au fost cultivai nc din perioada homeric,
ntrupndu-se n si idealuri religioase greceti.
Templelenu erau pentru credinciosi, ci pentru zei,
fiind locuinta acestora.

Grecii erau renumiti pentruoracolelelor, mai ales

pentru cel al lui Zeus de la Dodona si cel al lui
Apollo de la Delfi. Nu doar grecii, ci si romanii si
barbarii veneau sa-i consulte pe zei si sa li se
prezica viitorul.
Laoracolul lui Apollo din Delfislujeau mai
multe preotese. Dupa ceinhalau un gaz care
emana printr-un orificiu ce se deschidea in sol, sub
templu, si dupa ce mestecau frunzele unui dafin
narcotic, preotesele cadeau in transa si aveau
convulsii. In aceasta stare, preoteasa de serviciu,
numitaPythia,rostea cuvinte fara legatura pe
care preotii le traduceau pentru popor.

Marturii :

Protagoras din Abdera:Omul este msura

tuturor lucrurilor.
Platon:Nelegiuit nu este cel care i nesocotete
pe zeii mulimii, ci acela care crede n nsuirile
atribuite acestora de ctre mulime.
Aristotel:Lumea ideilor absolute nu are
culoare, nici form, nici nu e tangibil.
Sofocle:Orict de multe minuni ar avea lumea,
nici una nu este mai minunat dect omul.
Antistene:Fraii care triesc n bun armonie
sunt mai tari dect orice fortrea .
Pitagora:Mintea este nemuritoare,toate
celelalte sunt muritoare .