ASISTENA PRIMAR A

STRII DE SNTATE N
URGENE MEDICALE

Obligatia suprema:
Sa preveni agravarea
starii victimei sau moartea
acesteia in timpul
operatiunii de salvare;
Nu este pregatit sa acorde
ingrijiri medicale complete.
Nu i este permis sa-si pericliteze
viata si sanatarea proprie. La locul
dezastrului, cea mai pretioasa viata este
cea a salvatorilor!!!

Salvatorul trebuie:
Sa cunoasca regulile de acordare a
primului ajutor.
Sa-si pastreze calmul in toate situatiile.
Sa actioneze energic, rapid si eficace
Sa nu uite ca atunci cand situatia il
depaseste nu ii este permis sa actioneze.

 La descoperirea unei
victime, salvatorul are
in vedere:
Analiza
rapida
a
situatiei
Inainte
de
orice
interventie asupra victimei
trebuie:
Sa
determine
cu
exactitate ce s-a petrecut.
Sa stabileasca daca mai
exista vreun pericol.
Sa
stabileasca
daca
poate fi inlaturat acest
pericol fara risc.

EVALUAREA VICTIMEI
In cazul pacientilor foarte
traumatizati important este sa stim
exact ce trebuie si ce nu trebuie sa
facem. Orice greseala comisa
poate agrava starea bolnavului.
Evaluarea initiala :
verificarea starii globale a
victimei
secvente ABC.
A: eliberarea cailor aeriene (in
acest caz nu se face hiperextensia
capului si subluxatia mandibulei)
B: verificarea respiratiei prin simt ,
vaz, auz
C: verificarea pulsului
Evaluarea secundara: GCS

SCALA GLASGOW

Deschide ochii spontan

(comanda verbala)
(provocata prin apasarea pe loja unghiei, pe arcada
orbitar sau pe ramura ascedendent a mandibulei)
Nu deschide ochii
Raspuns verbal orientat
(raspunde la ntrebari coerent nsa cu ntrziere si
dezorientare)
(exclamatii sau cuvinte necorelate ntre ele)
(gemete)
Nu raspunde verbal
ndeplineste instructiunile.
(Miscari ndreptate spre sediul stimulului dolor)
(la aplicarea presiunii supraorbitare. La presiune pe
loja unghial se asociaza retragerea membrului)
( decorticare) (adducia bratului, rotatia interna a
umarului, pronatia antebratului, flexia n articulatia
radiocarpian)
(decerebrare) (abductia bratului, rotatia interna a
umarului, pronatia antebratului, extensia n articulatia
radiocarpian).
Lipsa raspunsului motor (areactiv)

evaluarea pronostic a
traumatismelor craniocerebrale (TCC):
TCC usor, scor Glasgow =13
TCC moderat, scor Glasgow 9-12 puncte
TCC sever, scor Glasgow = 8 puncte
evaluarea comelor:
GCS = 8 => coma grd.I
GCS = 7-6 => coma grd.II
GCS = 5-4 => coma grd.III
GCS = 3 => coma grd.IV (depasita)

TENSIUNEA ARTERIALA
GLICEMIA
INJECTIA INTRAMUSCULARA
INJECTIA INTRAVENOASA
PERFUZIA
HEMORAGIA- HEMOSTAZA
PANSAMENTELE
ARSURILE
CRIZA EPILEPTICA

TENSIUNEA ARTERIALA :
METODA ASCULTATORIE

PRINCIUPIU:
Curgerea laminara a
sangelui nu produce vibratii
ale peretelui arterial
sesizabile cu ajutorul
stetoscopului.
Spre deosebire de
curgerea laminara,
curgerea turbulenta
genereaza virtejuri
caracteristice si astfel
produce zgomote.

TEHNICA DE LUCRU:
Se infasoara manseta in jurul bratului.
Sub marginea inferioara se aplica capsula unui stetoscop.
Se umfla manseta la o valoare presionala mai mare decat
valoarea presupusa a tensiunii arteriale.
Se deschide gradat si cu atentie supapa de evacuare a aerului
din manseta;
Cand presiunea aerului din manseta este egala cu presiunea
sistolica se produce astfel o turbulenta perceputa ca un prim
zgomot ( PA maxim sistolica)
Se continua evacuarea aerului din manseta.
Zgomotele percepute scad in intensitate pana nu se mai percepe
niciun zgomot ->( PA minima - diastolica)

Indicele Korotkof

Msurarea Glicemiei cu
Glucometrul
Glucometrul permite s se
monitorizeze glicemia simplu i
precis, ntr-un timp foarte scurt.
Glucometrul
este
cel
mai
performant sistem de msurare
a glicemiei datorita avantajelor
sale unice:
Prelevarea probei de snge din
zone alternative
Cantitate mica de snge
nepare fr durere
Precizie

Tehnica de lucru:
Se introduce captul cu 3 liniue negre al bandeletei de test
n fanta pentru bandelet si se mpinge nuntru pn cnd
se oprete.
Locul prelevrii trebuie sa fie dezinfectat si uscat in
prealabil.
Se utilizeaz dispozitivul de nepare/ac de seringa pentru a
obine o pictur de snge, corespunztor locului din care se
face prelevarea.
Nu se stoarce locul neprii.
Se aplic imediat proba prelevat pe bandeleta de test.
Bandeletele sunt de unic folosin.
La aruncarea bandeletei folosite, se respect normele
igienico-sanitare.
Se noteaz valoarea glicemiei n foaia de observaie

Valori:
Parametrii
Nivel neadecvat
Pe nemancate
mg/dl (>6,5 mmol/l)
La 2 ore dupa masa
mg/dl (>9 mmol/l)
La culcare
>135 mg/dl (>7,5 mmol/l)

Nivel adecvat
91-120 mg/dl (5,1-6,5 mmol/l)
136-160 mg/dl (7,6-9 mmol/l)
110-135 mg/dl (6-7,5 mmol/l)

>120
>160

INJECTIA
INTRAMUSCULARA
scop terapeutic
injectarea
de
solutii,
substante
uleioase
iritante si de suspensii.
Zonele de electie : sunt regiunea fesiera, regiunea
deltoidiana si fata antero-externa a coapsei.
In regiunea deltoidiana, injectia se face deasupra
santului radial al humerusului.
In regiunea fesiera -> Cadranul supero-extern rezultat
din impartirea sa prin doua linii (una orizontala ce
trece prin marginea marelui trohanter pana la santul
interfesier iar cea verticala se trece prin jumatatea
fesei)

Pregtirea seringiin vederea efecturii

injeciei necesit manevra de ncrcare a acesteia.
Se desface ambalajul seringii pana la jumatatea
acesteia, se apuca seringa si fara a atinge acul cu
mana se monteaza in varful seringii.
Se ia fiola i prin lovituri brute cu degetul sau prin
scuturare se golete lichidul din gtul acesteia.
Se rupepartea superioar a fiolei i se introduce
acul n fiol.
Se aspir coninutul, avnd grij ca vrful acului s
fie acoperit n permanent de lichid, fr a atinge
cu acul marginile taioase ale fiolei.
innd seringa ndreptat cu acul n sus si cu
capacul pus se elimin bulele de aer rmase pn
la apariiaprimei picturi de lichid pe vrful acului.

TEHNICA DE LUCRU:
Seringa va avea capacitatea adaptata la
cantitatea de substanta ce trebuie injectata
Acul va fi lung de 6-8 cm
Se dezinfecteaza cu un tampon de vata locul
de electie;
Se va introduce acul profund, in masa
musculara printr-o miscare brusca;
Se aspira in seringa pentru a verifica daca
nu s-a patruns intr-un vas;
se injecteaza lent substanta;
se retrage brusc acul si se maseaza usor
locul, cu tamponul de vata.

INJECTIA INTRAVENOASA
scop diagnostic sau terapeutic
introducerea substantei direct in circuitul sanguin,
dupa punctionarea unei vene.

permite introducerea substantelor hipertone

reprezinta o cale foarte buna pentru reanimarea
bolnavilor socati.

Nu se introduc i.v. substante uleioase sau suspensii !!!

Zona de electie
venele superficiale de la plica cotului

orice vena suprficiala, de orice calibru, acul sa fie strict in lumenul venei!

vene mari, profunde, ca femurala si subclavia atunci cand cele superficiale nu

sunt vizibile sau sunt colabate, iar introducerea medicamentului reclama
urgenta.

TEHNICA DE LUCRU:
Folosim seringi si ace de 4 5 cm
Aplicam un garou, strans moderat
Recomandam bolnavului sa faca miscari de deschidere si inchidere a
pumnului
Se dezinfecteaza regiunea
Cu indexul sau policele de la mana stanga, se palpeaza si imobilizeaza
vena ce urmeaza a fi punctionata.
Cu acul montat la seringa, se strabate pielea, se va inainta putin
aproape paralel cu tegumentul
Se va punctiona vena
Se introduce acul mai adanc in vena.
Daca acul este bine patruns in vena, la o usoara aspiratie a pistonului,
sangele patrunde in seringa.
Se inlatura garoul
Se injecteaza substanta, lent sau rapid, in functie de prescriptia
medicului
Se scoate acul si se aplica un tampon cu vata , compresiv
Se mentine compresiunea la locul punctiei cateva minute

PERFUZIA, BRANULA
TEHNICA DE LUCRU
Se ataseaza perfuzorul la flaconul cu
solutie in mod steril si se scoate aerul
Se pune garoul deasupra locului de punctie
Se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si
al degetului mijlociu
Se dezinfecteaza locul ales pentru
punctionare cu tampon de vata alcoolizat
Se va tine branula intre police si index
( daca are aripioare branula se va tine de
acestea )
Cu policele mainii nondominate se va trage
piele de sub vena pentru a o fixa si a o
exprima
Se va avertiza pacientul ca va simti o
intepatura
Se va introduce cateterul cu amboul acului
in sus, sub un unghi de aproximativ 15
grade, printr-o singura miscare, verificand
daca apare sange in capatul cateterului.

Se desface garoul
Se continua impingerea
cu grija a cateterului
pana la jumatatea sa si
apoi se scoate
mandrenul in acelasi
timp cu impingerea
totala a canulei de
plastic (se arunca acul
cateterului in recipientul
de intepatoare ).
Se preseaza usor pe
vena pentru
impiedicarea sangerarii;
Se ataseaza rapid si
steril perfuzorul solutiei
de administrat.
Se regleaza ritmul de

Administrarea de substante
perfuzabile:
NACL 9% : in hipotensiune
Daca TA este < decat 7 se
administreaza 2 linii venoase (una dintre
ele cu HES solutie macromoleculara )
HES: solutie macromoleculara se
administreaza in hipovolemii
Ringer: administrata in deshidratari,
Glucoza 10% : administrata in
hipoglicemie

HEMORAGIA
scurgerea sangelui in afara sistemului
vascular
Dupa tipul vasului lezat pot fi:
Arteriale : sangele rosu aprins, iese
ritmic si sincron cu contractiile
cordului
Venoase: sangele de culoare rosu
inchis, se scurge prelins, mai ales
din capatul distal
Capilare : in interiorul organelor
parenchimatoase/ la nivelul tegumentelor

Hemostaza
Spontana in cazul hemoragiilor mici.
Provizorie
Definitiva.
In cazul hemoragiilor superficiale se folosesc pansamente
sterile cu care se tamponeaza plaga hemoragica.
Compresiunea digitala se executa pe vasul ranit, deasupra
ranii in cazul hemoragiilor arteriale si sub plaga in cazul unei
hemoragii venoase.
Se mai foloseste garoul pentru a asigura hemostaza pe toata
durata trasportului pacientului.
Durata aplicarii garoului nu trebui sa depaseasca 30-60 de
minute
Daca durata transportului se prelungeste, la fiecare 20 de
minute se slabeste garoul pentru aproximativ 5-10 minute dupa
care aplica din nou, deasupra locului unde a fost aplicat initial.

PANSAMENTUL
Un pansament bun trebuie sa respecte
urmatoarele regului fundamentale:
Aseptic perfect
Absorbtia secretiilor ranii
Aseptizarea plagii
Protectia plagii
Imobilizarea relativa a regiunii, grabind
astfel cicatrizarea ranii si eliminand
durerea.

Fixarea pansamentului cu ajutorul fesei

incepe intotdeauna cu 2-3 ture circulare
conduse de la stanga la dreapta si
incepand de la extremitatea membrului
catre baza lui .
Primele 2-3 ture de fixare se aplica
la cateva laturi de deget sub nivelul
ranii, pe o regiune de piele sanatoasa,
urmatoarele petrecandu-se astfet incat
fiecare tura sa acopere jumatate din
tura
de fasa precedenta.

Pentru acoperirea ranilor situate la

cap, se incepe prin cateva ture circulare
pe frunte, dupa care se pliaza si se
acopera capul cu un fel de capelina.

ARSURA
Arsura este o leziune provocata de
actiunea caldurii asupra tesuturilor;
O temperatura care depaseste 46
grade celsius este nociva pentru
tesuturi.
Arsurile pot fi de diferite tipuri:
Arsuri termice: provocate de caldura
sub forma de corpuri solide
supraincalzite (fierul de calcat), lichide
sau vapori fierbinti, flacari
Arsuri chimice: provocate de acizi
sau baze
Arsuri electrice: prin electrocutare
Arsuri prin radiatii: radiatii solare,
UV.

In fuctie de sediul sangerarii pot fi:

Externe
Interne
Exteriorizate: hematemeza, melena,
hemoptizie, hematurie, metroragie
Dupa cantitatea de sange pierdut :
Mica: pana la 500 ml
Medie: 500- 1000ml ( agitatie , ameteli in
ortostatism)
Mare: 1000- 1500 ml ( paloare, tahicardie,
traspiratii reci, hipotensiune)
Cataclismice: >2000ml , Ta nemasurabila,
pacient incostient.

Pacientul cu arsura trebuie

tratat ca un politraumatizat,
deoarece o arsura majora nu
cauzeaza numai leziuni ale
pielii ci se poate insoti si de
disfunctii grave organice.
Pentru ca salvatorul sa nu
devina el insusi o victima
trebuie sa aiba in vedere
cateva masuri de siguranta:
se va intrerupe sursa

se va indeparta
victima
din mediu (incendiu) sau
agresiunii:
curentul
electric,
din
apropierea sursei de caldura .
gazul.
daca este vorba de arsuri electrice, salvatorul
trebuie sa-si ia masuri de siguranta suplimentare: sa
nu atinga victima cu mainile goale ci sa folosesca
materiale electroizolante.

EVALUAREA ARSURILOR
GRADUL I: afectat doar stratul superficial al
tegumentului (epidermul); pielea este rosie, inflamata si
dureroasa;
exemplu : eritemul solar
GRADUL II: este afectat si dermul; pielea este rosie,
inflamata, foarte dureroasa si acoperita de flictene cu
continut clar;
exemplu : arsurile provocate de lichidele fierbinti
sau metale supraincalzite.
GRADUL III: pielea alba cu flictenele au continut
sangvinolent si durerea este mai putin intensa, datorita
distrugerii terminatiilor nervoase.
GRADUL IV: cand sunt distruse toate straturile pielii,
aparand necroza, cruste negre, tesuturile fiind complet
carbonizate.

Aprecierea suprafetei
corporale afectate se
poate face cu regula
lui 9", astfel:
- membrul superior =
9%,
- membrul inferior =
18% (la copil 14%)
- trunchiul anterior/
trunchiul posterior =
18%
- capul si gatul = 9%
(la copil 18%)
- organele genitale =
1%

CRIZA EPILEPTICA
In timpul unei crize convulsive:
sa se incerce protejarea persoanei de lezari;
sa se protejeze de cazaturi daca este posibil;
sa se mute mobila sau alte obiecte care ar putea
rani persoana in timpul crizei;
sa nu se introduca nimic, inclusiv degetele, in gura
pacientului; cel care acorda ajutorul poate fi
muscat; introducerea unui material in gura bolnavului
poate produce lezari acestuia, ca de exemplu
aschierea dintilor sau fractura mandibulei;
sa se intoarca bolnavul pe o parte, cu gura in jos,
doar daca acesta poate fi miscat;
sa nu se incerce mentinerea pacientului intins pe
jos.

Cauze:
Ingestia de alcool,
stupefiante, droguri
In cazul celor
diabetici:
hiperglicemia/sau
hipoglicemia
Leziuni la nivelul
extremitatii cefalice

MONITORIZAREA

PLASAREA ELECTROZILOR PENTRU

EKG

SUPRAVEGHEREA: pe
durata trasportului
Trebuie sa se urmareasca
noi semne patologice:
Functiile vitale
Facies

Tegumente: reci, umede, icterice, cianotice,

palide.
Valorile de pe monitor: cresterea sau
scaderea TA, FC, Puls, SO2, EKG, ritm
( regulat, neregulat)

FOAIA DE OBSERVATIE/FISA DE
URGENTA PRESPITALICEASCA

Contine:
Detalii interventie :
motivul internarii, adresa
interventiei, timpii
interventiei
Detalii pacient: nume,
prenume, sex, CNP,
domiciliul.
Functii vitale la
preluare

Stare pacient:, GCS,

FC, AV, puls, TA, SO2,
temperatura, glicemie,
functii vitale ( pupile,
simptome, cai respiratorii,
APP, alergic)
Interpretare EKG:
bradicardie, tahicardie,
Respiratia: normala,
absenta, dispnee, vmv
balon.
Puls periferic: prezent,
absent, plin , filiform,
ritmic, aritmic
Ritm: regulat/neregulat

Trauma: plaga,
contuzie, fractura
inchisa, fractura
deschisa, arsura, inec,
hipotermie,
Tegumente:
calde, reci, uscate,
umede, normal
colorate, icterice,
cianotice, palide
Arsuri

MULTUMIM!