CURSUL II

Cinematica fluidelor

I.1. Definitie si Obiect

Definitie: Cinematica fluidelor studiaza miscarile fluidelor fara a
considera:
cauzele care stau la baza producerii acestora (forte de presiune,
forte de vascozitate etc.)
transformarile energetice produse
!!! Rezultatele cinematicii fluidelor sunt valabile pentru orice
model de fluid.
2

masa de fluid in miscare este compusa dintr-un numar foarte mare

de particule fluide

studiul miscarii unei particule fluide - similar studiului miscarii

punctului material din mecanica clasica

rezultatul poate este integrat pe intervalul de interes

Obiect: Studiul cinematic are ca obiectiv determinarea:

traiectoriilor
vitezelor
acceleratiilor particulelor de fluid

I.2. Metode de Studiu

Exista doua metode pe baza carora poate fi descrisa miscarea
unui fluid:
metoda Lagrange
metoda Euler

I.2.1. Metoda Lagrange

studiaza miscarea fiecarei particule a fluidului, in raport cu un sistem de

axe fix Oxyz

pozitia unei particule fluide M depinde de:

timpul t
pozitia initiala (coordonatele x0, y0, z0 corespunzatoare momentului initial t0)

x0, y0, z0 - variabilele lui Lagrange

 Ecuatiile traiectoriei sunt:

(1)

Componentele

vitezei, la momentul de timp t, vor fi:

(2)
, unde
u, v, w sunt proiectiile vitezei pe cele trei axe Ox, Oy, respectiv Oz
Componentele

acceleratiei, la momentul de timp t, vor fi:

(3)
, unde

ax, ay, az sunt proiectiile acceleratiei pe cele trei axe Ox, Oy, respectiv Oz.
7

Pentru a descrie miscarea unei mase de fluid care are n particule este
necesar un numar de n sisteme de ecuatii
Metoda Lagrange este rar utilizat (cazul micrii unei particule
individualizate)

I.2.2.MetodaEuler
.
determina elementele miscarii tuturor pariculelor care trec printr-un punct din spatiu
.
metoda studiaza campul vitezelor si variatia acestora in timp
.
campul vitezelor este dat de relatiile:

sau

(4)

, unde:

(5)

x, y, z sunt coordonatele punctelor

spatiului la momentul de timp t

Componentele vitezei, la momentul de timp t, vor fi:

(6)
Traiectoria particulei este data de :

(7) , unde:
x0, y0, z0 sunt coordonatele particulei la momentul de timp, t0

10

Componentele acceleratiei sunt:

(8)

, unde:

11

 forma vectoriala a acceleratiei este:

(9)

acceleratia locala

acceleratia convectiva

(10)
parte potentiala

parte rotationala
12

I.3. Notiuni Generale

Curentul de fluid - o masa de fluid in miscare
Linia de curent - o linie curba, din interiorul fluidului in miscare,
tangenta la vectorii viteza ai particulelor care la un moment dat coincid cu
punctele de pe aceasta curba
Liniile de curent au doua proprietati importante:
in general, liniile de curent nu se intersecteaza, exceptie fac asa numitele puncte
Figura 1.1. Linia de curent
critice in care viteza este nula sau infinita
liniile de curent umplu in totalitate spatiul ocupat de curentul de fluid
13

directia vectorului de pozitie

vectorului vitez,

coincide cu directia

(11) forma vectoriala a ecuatiei diferentiale a liniilor de curent

sau
(12)

sistemul ecuatiilor diferentiale ale liniilor de curent

Suprafata de curent suprafata formata de liniile de curent care se

sprijina pe o curba oarecare

14

Traiectoria particulei de fluid drumul parcurs de aceasta particula in

miscarea sa
in cazul general, traictoria poate fi construita daca se cunoaste evolutia, in
timp, a liniilor de curent
(13) forma vectoriala a ecuatiei diferentiale a traiectoriilor
sau
(14)

sistemul ecuatiilor diferentiale ale traiectoriilor

15

 Tubul de curent suprafata tubulara formata de liniile de curent

care trec, la un moment dat, prin toate punctele unei curbe inchise
prin peretii tubului de curent nu se face schimb de masa
Tubul elementar de curent (tub de curent subtire) tubul de
curent a carui sectiune transversala este suficient de mica pentru a
putea admite pe ea o distributie uniforma a vitezelor si presiunilor
Firul de curent - fluidul din interiorul unui tub de curent
elementar care materializeaz o linie de curent

Figura 1.2. Tubul de curent

16

 Sectiunea transversala (sectiunea vie) a unui tub de curent suprafata

normala pe toate liniile de curent care o strabat, limitata de tubul de curent.
sectiunea transversala este:
suprafata plana liniile de curent sunt paralele intre ele
suprafata curba liniile de curent nu sunt paralele intre ele
Aria

sectiunii transversale (sectiunea curentului) se noteaza cu A

Figura 1.3. Sectiuni transversale
tub de curent

17

Perimetrul udat, P lungimea conturului sectiunii transversale a

unui tub de curent marginita de pereti rigizi.
Raza hidraulica, R este raportul dintre aria sectiunii curentului si
lungimea perimetrului udat
(15)

Figura 1.4. Canal dreptunghiular

18

 Debitul poate fi:

Debit volumic fluxul vectorului viteza , printr-o suprafata fixa S, si
reprezinta limita raportului dintre volumul V care trece prin suprafata S
intr-un interval de timp t, cand acesta tinde la 0.
volumul de fluid care trece, in unitatea de timp, printr-o
suprafata fixa S.

(16)

Debit masic

(17)

Debit de greutate (18)

Figura 1.5. Debitul unui curent de fluid

printr-o suprafata

19

Circulatia vitezei, , de-a lungul unei curbe oarecare AB este data

de integrala curbilinie:
(19)
Teorema lui Stokes - in cazul in care curba de integrare este o
curba inchisa (C), atunci circulatia vitezei poate fi exprimata cu
ajutorul unei integrale de suprafata, S fiind o suprafata oarecare care
se sprijin pe curba (C)
Figura 1.6. Circulatia vitezei

(20)

20

Vartejul - viteza unghiulara medie de rotatie a particulei fluide in

jurul unei axe ce trece prin central ei de greutate si este definit prin
egalitatea:
(21)
Componentele vartejului sunt:
(22)

21

Linia de vartej - este curba tangenta la vectorii vartej ai

particulelor care la un moment dat se gasesc in punctele de pe aceasta
curba
(23) forma vectoriala a ecuatiei diferentiale a liniilor de vartej

(24)

sistemul ecuatiilor diferentiale ale liniilor de vartej

suprafata de vartej, tub de vartej, tub elementar de vartej, fir de

vartej
22

Bibliografie

1. Mecanica Fluidelor J. Florea, V. Panaitescu, Editura Didactica si

Pedagogica Bucuresti, 1979

23