Sunteți pe pagina 1din 28

Forele Starling

Mecanisme de apariie a
edemelor
Patologie
ef de Lucrri
Dr. Antoaneta Pung

Ecuaia lui Starling.


Forele Starling.
Jv=Kf[(Pc-Pi)-(p-i)]
PNF= Pc-Pi- p+i
Jv=Kf* PNF

Jv

Fluxul prin peretele


capilar

PNF

Presiunea Net de
Filtrare

Kf

Coeficientul de filtrare

Pc

Presiunea capilar
hidrostatic

Pi

Presiunea interstiial
hidrostatic

Presiunea oncotic a
plasmei determinat
de proteinele
plasmatice

Presiunea oncotic a
interstiiului
2
determinat de

PRESIUNEA CAPILARA HIDROSTATIC (Pc)


Reprezint presiunea cu care intr sngele n capilar
Are valoarea de aproximativ 30mm Hg la captul arteriolar,
respectiv 10mm Hg la captul venular
Variaz odat cu mai muli parametri:
Presiunea din amonte/ aval (este mai apropiat de presiunea
venular dect cea arteriolar)
Locaia (n rinichi este nevoie de 50mm Hg pentru ultrafiltrare,
capilarele oculare ce intr n contact cu umoarea vitroas
20mm Hg, pe de alt parte cele pulmonare 5-15mm Hg pentru
a preveni ultrafiltrarea, chiar sa determine reabsorbtia)
Este o for care favorizeaz filtrarea, mpinge apa din vas prin
peretele
capilar n exteriorul capilarului. De aceea este considerat o
for
profiltrant.
3

PRESIUNEA HIDROSTATIC INTERSTIIAL

(Pi)

Este exercitat de lichidul din spaiul interstiial; reprezint un factor


care se opune filtrrii for antifiltrant.

Explicaia pentru valoarea negativ a presiunii hidrostatice interstiiale


este prezena capilarelor limfatice n interstiiu. Ele acioneaz ca
microaspiratoare care absorb excesul de ap din interstiiu i
transport fluidul absorbit sub form de limf.

Semnificaia fiziologic a valorii negative este c interstiiul acioneaz


n realitate ca o for profiltrant.

Interstiiul este format att dintr-o faz lichid (doar o mic fraciune
din ap este liber, majoritatea este prins n gel) ct i una solid

Este greu de msurat, simpla msurare modific valoarea, -3 mm Hg


reprezint valoarea acceptat
4

PRESIUNEA COLOID OSMOTIC


(ONCOTIC) DIN CAPILAR (c)
este generat de proteinele plasmatice, n special de albumine.
Aceste particule osmotic active "atrag" ap spre ele i astfel
proteinele plasmatice in apa n interiorul vasului. Acesta este
motivul pentru care c se opune filtrrii, astfel nct poate fi
considerat o for antifiltrant.
Presiunea coloid osmotic a plasmei este o constant important
n corpul uman; valoarea sa este de + 28 mm Hg.
c scade n hipoproteinemie (hipoalbuminemie). n bolile hepatice
hepatit cronic, ciroz - sinteza proteinelor este redus iar n
boli renale glomerulonefrit, sindrom nefrotic - proteinele se
pierd n urin (proteinurie).

Proteinele plasmatice,pe langa efectul de agent osmotic,


deoarece sunt incarcate cu sarcini negative, determina si
cresterea concentratiei de cationi (efectul Donnan)
5

PRESIUNEA INTERSTIIAL COLOID


OSMOTIC (ONCOTIC) (i)

este generat de proteinele din interstiiu.

Acestea "atrag" apa din capilare, acionnd ca o for


profiltrant. Presiunea coloid osmotic (oncotic)
interstiial este de + 8 mm Hg

PNF = pres. profiltrante pres.


antifiltrante
PNF = ( Pc + i ) (c + Pi )
pHc =+ 30 mm Hg
pHc =10 mm Hg
c = 28 mm Hg

PNF(profilt
r) = -3 mm
pHi
Hg
i = 8 mm Hg
Cap arterial : + 13 mm Hg
7 mm Hg

c = 28 mm Hg

PNF (antifiltr
pHi)= - 3 mm

Hg
i = 8 mm Hg
Cap venos : -

Pi are valoare negativ, ceea ce o transform algebric ntr-o for


profiltrant, astfel: PNF = (30 + 8) (-3 + 28) = 30 + 8 + 3 28 =
41- 28 = + 13 mmHg ,deci se produce FILTRAREA, la capatul arterial.
PNF = (10 + 8) (-3 + 28) = 10 + 8 + 3 28 = 22 - 28 = - 7
mmHg , nseamn c la captul venos al capilarului, apa intr n vas,
inversnd direcia de filtrare = REABSORBIE.
7

Modificri ale forelor hidrostatice


Atunci cnd o persoan st n picioare pentru o perioad


ridicat de timp, presiunea venoas, i implicit cea
capilar cresc datorit gravitaiei
Rezult astfel o migrare a lichidului ctre spaiul
interstiial, n general limfaticele pot reface echilibrul,
ns aceast ntoarcere necesit contracia anumitor
muchi
Un organ foarte sensibil la modificrile presiunii
hidrostatice este plmnul, modificri ale pot duce la
edeme pulmonare
n cazul insuficienei cardiace drepte sngele crete
presiunea n venele sistemice, astfel lichidul provenit de la
capilarele hepatice i intestinale ar putea scpa din spaiul
interstiial i ar putea intra n cavitatea peritoneal (ascit)
8

Modificri ale forelor oncotice


n sindromul nefrotic apare proteinuria,
rezult o scdere a presiunii coloid osmotice n
plasm, deci o scdere n capacitatea
capilarelor de a reine fluidele i edem
periferic
n timpul sarcinii sinteza de proteine nu ine
pasul cu necesarul de proteine ale ftului
(asemntor cu malnutriia proteic), mai
sczut dect n cazul sindromului nefrotic,
duce la edem al extremitilor
9

Proprietile peretelui
capilar

Traumatismele
craniene severe duc la edem

cerebral, rezultatul ruperii barierei endoteliale


ale vaselor cerebrale; deoarece craniul este
rigid, edemul poate obstruciona
microcirculaia cerebral
n timpul ischemiei vasele de snge se
deterioreaz, ducnd la creterea
Coeficientului de filtare, astfel n urma
restabilirii fluxului de snge (reperfuzare),
schimbrile duc la edem local

10

Drenajul limfatic
Drenajul limfatic, realizat pe calea capilarelor
i a vaselor limfatice, reprezint un factor
foarte important n restabilirea echilibrului i
implicit a scderii volumului de lichid
interstiial, prevenind edemul
Drenajul poate fi deteriorat n urma extraciei
ganglionilor limfatici (chirurgia cancerului) sau
obstrucionat de un neoplasm, ducnd astfel la
edem local n amonte fa de nodulii afectai.

11

Edemul
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile
organismului reprezinta edemul .
Edemul poate fi prezent in
compartimentul :
- intracelular
- extracelular

Edemele interstitiale se formeaza prin


mai multe mecanisme:
Cresterea pHc
Presiunea oncotica scazuta c
Permeabilitate capilara crescuta
Obstructie limfatica

12

Edemul intracelular
1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o
nutritie inadecvata a celulelor. Poate apare
acolo unde fluxul sanguin local este redus. Are
loc deprimarea activitatii pompelor
membranare, in special a pompei ce scoate
sodiul din celula.
2.

Inflamatia determina o crestere a


permeabilitatii membranelor celulare. Sodiul si
alti ioni intra in celula, producand osmoza
consecutiva a apei in celula

13

Edem extracelular - cauze


1. Cresterea presiunii capilare prin:
A. retentie hidro-salina excesiva la nivel renal: IR acuta/cronica, exces de mineralocorticoizi
B. cresterea presiunii venoase si venoconstrictie: Insuficienta cardiaca,insuficienta venoasa
C. scaderea rezistentei arteriolare: hipertermie,administrarea de medicatie vasodilatatoare
2. Scaderea concentratiei proteinelor plasmatice
A. sindrom nefrotic cu proteinurie
B. pierderea de proteine la nivelul suprafetelor denudate( arsuri, plagi)
C. afectarea sintezei proteice in afectiuni hepatice ( ciroza hepatica) sau in malnutritie
proteica
3. Cresterea permeabilitatii capilare
A. Reactii imunologice care determina eliberare de histamina si alte substante cu rol imun
B. Toxine
C. Infectii bacteriene
D. Deficit de vitamine ( vitamina C)
E. Arsuri

4. Blocajul drenajului limfatic

14

Edemul produs prin retentie renala de apa si sare

Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in


compartimentul extracelular.
Cele mai multe boli care compromit functia renala
au tendinta de a reduce excretia de apa si sare
prin urina.
Consecinte :
1. Edem extracelular intins
2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei

15

Factori antiedem

Presiunea negativa a LI sa fie anulata si sa


devina pozitiva

Fluxul limfatic poate creste de la 10 la 50 de ori


constituie factor de siguranta deoarece previne
cresterea presiunii LI la valori pozitive
Spalarea proteinelor din LI - pe masura ce
proteinele sunt indepartate din interstitiu, creste
diferenta dintre presiunea coloidosmotica a
plasmei si cea interstitiala, crescand absorbtia
osmotica a lichidului din interstitii in capilare
16

ASPECTE GENERALE ALE EDEMELOR


Tegumentele edematiate

sint, in special in stadiul de


constituire, intinse, lucioase.

In stadiul de rezorbtie se
constituie fine pliuri
longitudinale iar pe coapse
si abdomen apar vergeturi.
Edemele cronice duc la
ingrosarea si cartonarea
tegumentului care capata un
aspect lichenoid,aspru la
palpare, cu descuamare
marcata.
17

ASPECTE GENERALE ALE EDEMELOR


Culoarea edemului
edemul inflamator sau alergic rosu
edemul renal alb
edemul cardiac si venos cianotic (dermatita
ocra)
Temperatura edemului
Temperatura locala:
- crescuta edemul inflamator
- normala - edemul renal
- scazuta - edemul cardiac
18

CONSISTENTA EDEMELOR
Edemul renal sau carential
(hipoproteinemie) - moale
pufos, lasa usor godeu
Edemul inflamator si venos
- mai dur ,lasa mai greu sau
deloc godeu la apasare.
Edemele cronice, mai ales
cele cardiace si venoase se
insotesc de o proliferare
fibroblastica ce face ca
edemul sa devina cartonat ,
iar pielea cu aspect lichenoid.

19

Edem pulmonar

EPA reprezint acumularea de lichid din capilarele


pulmonare n interstiiul pulmonar i apoi n spaiile
alveolare i broniole, deci o cretere a coninutului de ap
extravascular pulmonar
n producerea edemului pulmonar lezional, deci i n
formarea edemului interstiial care-l precede, factorul
principal l constituie creterea presiunii hidrostatice n
capilarul pulmonar. n EPA rata fluxului hidric dinspre
compartimentul vascular spre cel interstiial depete rata
eliminrii lichidului din plmn.
Studiile efectuate n contextul ecuaiei Starling au artat c
forele hidrostatice care conduc lichidele din spaiul
microvascular n spaiul interstiial depesc forele
osmotice care determin micarea lichidelor n direcie
opus.
20

Edemul cardiac
Edemul cardiac este caracteristic
insuficientei cardiace drepte este produs
prin:
- cresterea presiunii venoase (mec. local)
- reducerea volumului sanguin efectiv(mec.
general).

21

Edemele renale
Edemele renale intereseaza predominant fata si
indeosebi pleoapele
Edemul este alb, moale, pufos, lasa usor godeu
Temperatura tegumentelor este normala

Tendinta la generalizare este


frecventa(anasarca).

22

Edemul de sarcina

Este un edem alb, moale, moderat localizat la nivelul


membrelor inferioare survine frecvent in ultimile luni de
sarcina.

Clasic era atribuit compresiei v. cave inferioare si venelor


iliace prin uterul gravid dar se pare ca intervin intr-o
masura importanta si factori umorali (estrogeni,
hiperaldosteronism,vasodilatatie).
Circulatia uteroplacentara presupune anastomoze arteriovenoase si un debit crescut

Cresterea volemiei prin retentie hidrosalina cu hemodilutie


si discreta reducerea pres coloid osmotice

23

Edemul Quincke
Este un edem rozat , pruriginos, deseori simetric,
localizat de obicei palpebral
Edemul este fugace ,evoluind in ore si este
recidivant
Prognosticul este sever in cazul aparitiei edemului
glotic.
Este produs de permeabilizarea capilara
determinata de o reactie alergica imediata
(reactie Ag-Ac la nivelul peretelui vascular cu
eliberarea de mediatori ai inflamatiei si
vasodilatatori).

24

Edemele venoase

Cauza: cresterea presiunii capilare datorita


obstructiei sau dificultatii circulatiei
venoase a unui segment

Edemul in tromboflebitele superficiale.


Este limitat in jurul cordonului determinat
de vena trombozata avind caracterele
edemului inflamator.

25

Limfedemul
Edem de cauza limfatica(printr-o
obstructie limfatica intinsa).Edemul este
moale, apoi devine cartonat si apar
lichenificari.
Pielea este ingrosata, cu depresiunea
foliculilor pilosi realizind aspectul de coaja
de portocala.
Se constata ades varice limfatice, cu
aspectul unor mici vergeturi proeminente
(in dreptul zonei de blocare a circulatiei
limfatice).

26

ANASARCA
Reprezinta un sindrom caracterizat
prin edeme generalizate si revarsate
in cavitatile seroase
- pleura -hidrotorax
- peritoneu - ascita
- pericard -hidropericard

27

V
MULUMESC !
28