Sunteți pe pagina 1din 68

Curs 6:Prepararea dinilor stlpi pentru

puni dentare

Conf.univ.dr.Mariana
Sabu

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Principiile generale de preparare a dinilor stlpi sunt aceleai ca i
timpi operatori cu principiile generale de pregtire a dinilor pentru
aplicarea microprotrezelor.
Prepararea dintilor reprezinta poate cea mai importanta etapa din
cursul realizarii unei restaurari protetice fixe. Ea trebuie efectuata corect si
meticulos deoarece poate influenta vitalitatea pulpara sau compromiterea
dintelui printr-un tratament endodontic incorect.
Principii comune tuturor preparatiilor:
BIOMECANICE
Conservarea tesuturilor dentare restante ;
Asigurarea formei de retentie si stabilitate;
Rezistenta structurala ;
Integritate marginala;

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
BIOLOGICE
Integrarea sistemului stomatognat in contextul organismului ;
Protectia psihicului pacientului ;
Integrarea ocluzala a restaurarii ;
Protectia biologiei pulpare ;
Protectia parodontiului marginal;
ESTETICE
Vizibilitatea minima a metalului (cand acesta exista);
Suprafete ocluzale din ceramica;
Grosime maxima a materialului de placare;
Margini subgingivale.
Optimizarea unuia influenteaza frecvent, in mod negativ, pe altul. De exemplu, la
confectionarea coroanei metalo-ceramice, pentru a crea un aspect natural este
necesara o anumita grosime a placajului ceramic; daca se indeparteaza insa prea
multa substanta dura, va fi afectata vitalitatea tesutului pulpar si rezistenta dintelui
va fi diminuata.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE DENTARE
Unul din principiile de baza ale prepararii dintilor pentru o protezare fixa este
conservarea unei cantitati cat mai mari de tesuturi dure dentare si protejarea
acestora, in limitele respectarii principiilor biomecanice, biologice si estetice.
Scurtarea excesiva a bontului sau crearea unei convergente ocluzale exagerate a
peretilor sai axiali reduc inutil retentia si stabilitatea.

Unghiul de convergenta exagerat determina pierderea unei cantitati considerabile de


substanta dentara.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Recomandari pentru conservarea structurilor dure dentare in cursul
prepararii bonturilor
1. Se alege acel tip de restaurare care necesita o preparare cu un sacrificiu cat
mai mic de substanta dura dentara; ca regula generala : un dinte se prepara
pentru o coroana de invelis numai atunci cand coroana partiala este
contraindicata;
2. Peretii axiali ai bontului cu convergenta ocluzala minima;
3. Prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui;
4. Prepararea anatomica a suprafetei ocluzale a bontului, urmarindu-se pantele
cuspidiene;
5. Geometria zonei terminale a bontului se alege astfel incat sa fie cat mai
conservatoare; Chanfrein-ul conserva tesuturile dentare mai bine decat
pragul;
6. Se va evita extinderea inutila a prepararii in santul gingival.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
RETENTIA SI STABILITATEA
Retentia si stabilitatea asigurate de bont trebuie sa fie suficient de mari
pentru a se opune fortelor care tind sa desprinda restaurarea.
Retentia si stabilitatea depind la randul lor de forma geometrica a bontului
dentar.
Forma de retentie se opune indepartarii restaurarii de-a lungul axei de
insertie a prepararii dentare.
Forma de stabilitate previne mobilizarea protezei fixe sub actiunea fortelor
ocluzale.
Elementul fundamental al retentiei consta in conformarea a doua suprafete
opozante:
- doua suprafete externe, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai
bontului preparat pentru o coroana de invelis (retentie de manson);
- doua suprafete interne, cum ar fi peretii vestibulari si orali ai unei
cavitati ocluzale preparate pentru inlay (retentie prin incastrare);

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Retentia unei proteze fixe este conditionata de
urmatorii factori :
Intensitatea fortelor care tind sa desprinda restaurarea ;
Geometria bontului:
- paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai
peretilor axiali opozanti;
- marimea suprafetei bontului;
- numarul posibilelor axe de insertie;
- zonele de ciment aflate sub influenta fortelor de
forfecare;
- concentrarea de stress la interfata bont-cimentrestaurare.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Retentia extra si intracoronara

Rugozitatea suprafetei bontului;


Rugozitatea suprafetei interne a restaurarii;
Materialul din care este confectionata restaurarea ;
Tipul fixarii;
Grosimea stratului de ciment .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Convergenta ocluzala a peretilor axiali
Bont cu peretii axiali avand o convergenta axiala exagerata, la care
solicitarile din stratul de ciment sunt de tip tensionat.
Bont cu peretii axiali aproape paraleli, la care stratul de ciment va fi supus
la forfecare.
Peretii opozanti externi ai bontului se vor prepara convergenti spre ocluzal
intr-un unghi de convergenta de 6 Acesta ia nastere prin inclinarea
fiecarui perete axial al bontului cu 3 fata de axa de insertie.
Unghiul de convergenta de 6 se obtine practic prin prepararea bontului cu
o freza diamantata efilata care are un grad de inclinare a suprafetelor
externe de 2-3. (unghiul pe cere-l fac limbile unui ceas care arata ora
12:01 este de 5.5).

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Marimea suprafetei bontului
Cu cat suprafata bontului este mai mare, cu atat retentia este mai buna.
Suprafata ocluzala nu contribuie prea mult la retentia totala, importanta fiind
lungimea peretilor axiali ai bontului.
Pentru bonturile scurte se indica compensarea retentiei deficitare prin prepararea
unor pereti axiali cu o convergenta ocluzala mai mica, de aproximativ 4.
Retentia unei coroane de invelis este dubla fata de cea a unei coroane partiale.

Retentia este mai mare la bonturile cu o coroana clinic a voluminoasa

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Axul unic de insertie
Ax de insertie unic care imbunatateste retentia restaurarii (a).
Un bont cu multiple axe de insertie ofera retentie mai redusa (b)
Un ax de insertie unic va asigura o retentie maxima. El se obtine prin prepararea
unor pereti axiali lungi, aproare paraleli, si prin conformarea unor santuri si casete
aditionale.

Prin prepararea de santuri si casete suplimentare se urmareste cresterea suprafetei


axiale a bonturilor scurte.
Prepararea canelata a molarilor cu retractii parodontale creste si ea retentia
bontului. Fiecare concavitate ofera o retentie aditionala prin asigurarea unei axe
unice de insertie a restaurarii.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Concentrarea de stress
Stressul este concentrat la muchia ocluzo-axiala a bontului.
Rotunjirea muchiilor bontului reduce concentrarea de stress la interfata bont
ciment restaurare si creste astfel retentia restaurarii.
STABILITATEA
Dislocarea unei restaurari cimentate se realizeaza prin efectul de parghie, care
genereaza tensiune si forfecare in pelicula de cement. Efectul de parghie este
unul din cele mai frecvente cauze ale descimentarii restauratiilor. Sunt posibile
doua situatii:
pe dintii stalpi malpozitionati sau;

in cazul unei proteze fixe cu extensie (in consola).


Stabilitatea depinde de urmatorii factori:
lungimea bontului;
diametrul bontului;
convergenta ocluzala a suprafetelor axiale ;
proprietatile fizice ale cimentului de fixare.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Lungimea si diametrul bontului

Variatii ale stabilitatii in functie de lungimea bontului.


Peretii axiali mai lungi (a) impiedica bascularea restaurarii pe bont mai bine
decat cei scurti (b).

Variatii ale stabilitatii in functie de diametrul bontului.


Un bont cu diametrul mai mic (a) se opune mai bine miscarii de pivotare decat
un bont mai ingust (b).

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Convergenta ocluzala a peretilor axiali

Influenta unghiului de convergenta asupra zonei de stabilitate. La


un bont cu inclinarea ocluzala minima a peretilor opozanti,
zona de stabilitate acopera aproape jumatate din suprafata
axiala (a si b).
Un bont cu un unghi de convergenta exagerat va avea o zona de
stabilitate redusa, plasata in apropierea suprafetei ocluzale .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
AXUL DE INSERTIE = linia imaginara de-a lungul careia se insera sau se indeparteaza
restaurarea de pe bont .

Axul de insertie a unui bont frontal preparat pentru o coroana de invelis va fi paralela
cu axul lung al dintelui (a). Daca axul este inclinat prea mult spre vestibular, pe suprafata
vestibulara ia nastere un unghi proeminent, care favorizeaza fie supraconturarea suprafetei
vestibulare a restaurarii (probleme parodontale), fie transparenta opacului, daca materialul de
restaurare este modelat la o grosime normala (probleme estetice) (b). Daca axul de insertie este
orientat prea mult spre lingual, suprafata vestibulara o va intersecta pe cea orala, scurtand
exagerat bontul si afectand vitalitatea organului pulpar (c).

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Axul de insertie a unui bont frontal preparat pentru o coroana
partiala nu va fi paralel cu axul lung al dintelui (a), ci cu
jumatatea incizala a suprafetei vestibulare (b).

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Axul de insertie a unui bont basculat nu va fi paralel cu axul lung
al dintelui (a), deoarece suprafata proximala a dintelui vecin
nu permite adaptarea restaurarii pe bont (b).
Axul de insertie corect va fi perpendicular pe planul de ocluzie
(c).

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Axul de insertie in plan mezio-distal

Inclinarea axei de insertie trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti. In caz
contrar, apar forte care imping in afara' restaurarea si impiedica adaptarea corecta a acesteia
pe bont. Tendinta de a realiza retusuri ulterioare va avea consecinte negative la nivelul
suprafetelor proximale ale dintilor care marginesc bontul (de exemplu, aparitia de leziuni
carioase). Zona de contact interdentar va fi inevitabil aplatizata, cu consecinte asupra
ambrazurilor si a spatiului interdentar, favorizand inflamatia parodontiului marginal.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
REZISTENTA STRUCTURALA
Rezistenta structurala a restaurarii poate fi asigurata printr-o preparare
corecta a dintelui, prin adaugarea unor structuri de intarire, prin
alegerea judicioasa a designului zonei terminale a bontului si a
materialului din care se confectioneaza restaurarea.
Prepararea bontului
Bontul trebuie sa asigure spatiul necesar pentru confectionarea unei
restaurari cu peretii suficient de grosi care sa reziste in timp la fortele
ocluzale, iar contururile axiale normale vor preveni aparitia afectiunilor
parodontale.
Profilaxia afectiunilor parodontale si a dizarmoniilor ocluzale constituie
coordonatele majore care ghideaza toate fazele clinice si de laborator in
protezarea fixa.
Prepararea suprafetei ocluzale - se va face uniform, urmarind pantele
cuspidiene si santurile corespunzatoare - in final forma suprafetei
ocluzale a bontului va reproduce forma suprafetei ocluzale a dintelui.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare

Prepararea ocluzala insuficienta nu asigura spatiul necesar pentru o


restaurare de grosime adecvata. Pentru aliajele din aur si crom-cobalt
trebuie sa se asigure un spatiu liber de: 1,5 mm la nivelul cuspizilor de
sprijin (vestibulari mandibulari si palatinali maxilari) si 1mm la nivelul
cuspizilor de ghidaj. Coroana metalo-ceramica necesita un spatiu aditional
de 0,5 mm.
Coroanele integral ceramice reclama un spatiu interocluzal de 2 mm.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare

Prepararea corecta a suprafetei ocluzale trebuie sa reproduca


pantele cuspidiene.
Se va evita aplatizarea suprafetei ocluzale bontului .
Bizotarea cuspizilor de sprijin = crearea unui plan inclinat
(bizou) larg pe versantele orale ale cuspizilor palatinali si pe
versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari mandibulari .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
In cazul unui dinte basculat spre mezial se va prepara
individualizat mai mult din cuspizii distali decat din cei
meziali .

a. Muchiile ocluzo-axiale ale bontului sunt prea ascutite


b+c. Bizotarea cuspidului de sprijin

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prepararea suprafetelor axiale
Prepararea insuficienta a suprafetelor axiale = distorsionari ale
bonturilor, care conduc la:
a. restaurari prea subtiri si deformabile sau la ;
b. supraconturari axiale nocive pentru parodontiul marginal.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
INTEGRITATEA MARGINALA
Pentru ca adaptarea sa fie cat mai corecta, limitele cervicale ale prepararii trebuie sa fie
foarte precise, reproductibile si vizibile clar pe modelul de lucru. Forma ideala a
zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii:
1. Sa fie usor de preparat.
2. Sa poata fi observata usor in amprenta si pe model.
3. Sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei.
4. Sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii.
5. Sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea.
Astfel macheta poate fi manevrata fara a exista riscul de deformare.
In aceste conditii restaurarea va avea o rezistenta structurala mai mare la solicitarile
ocluzale si un aspect estetic mai placut.
6. Sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte
criterii.
7. Jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si
pacient, preferabil supragingival.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Exista patru forme de preparare a zonei terminale:
prag cu bizou;
Chanfrein;
cu prag;
fara prag.
Prepararea cu prag

Pragul gingival este o suprafata terminala


orizontala care formeaza un unghi de 90 cu axul lung
al dintelui . Jonctiunea dintre marginea restaurarii si
prag este de tipul cap la cap'.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Preparare cu prag gingival pentru o coroana jacket de portelan
Avantaje:
- Limita de preparare este precisa, cu vizibilitate buna.
Ofera tehnicianului suficient spatiu pentru o prelucrare corecta si estetica a
materialului din care se confectioneaza restaurarea.
Dezavantaje:
- Prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure si
este traumatizanta pentru pulpa dentara. .
- Cea mai mica
imprecizie in adaptarea restaurarii pe bont determina aparitia unui spatiu in
zona de jonctiune cervicala.
- Distantarea marginii restaurarii de prag determina refluarea cimentului de
fixare.
Prepararea cu prag gingival (de 0,75-1 mm) este indicata la restaurarile care
realizeaza inchiderea marginala cu ceramica.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Pragul cu bizou
Pragul cu bizou s-a preconizat pentru a compensa contractia metalului in
cursul turnarii.
Prezinta toate avantajele pragului si adaptarea in manson' la nivelul
bizoului.
Bizoul va asigura un unghi al marginii restaurarii de 30-45.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prag ocluzal cu bizou in cazul unui bont preparat pentru onlay MOD.
Avantaje:
- Limita prepararii este bine definita.
- La nivelul pragului tehnicianul are suficient spatiu pentru modelarea machetei.
- Bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului.
Dezavantaje:
Este greu de realizat.
Exista un pericol crescut de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii.
Impune plasarea marginii restaurarii in santul gingival, pentru a masca colereta
metalica.
Terminatia bizoului in muchie de cutit' creaza dificultati in modelarea marginilor
restaurarii.
Pragul cu bizou se indica:
- la cavitatile proximale preparate pentru inlay si onlay;
- la pragul ocluzal al onlayului si al coroanei 3/4 la mandibula;
- cand pragul gingival este deja prezent printr-o carie incipienta sau restaurari anterioare.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Chanfrein-ul
Chanfrein-ul (en conge')este o terminatie gingivala care formeaza un unghi obtuz
rotunjit, de aproximativ 135 cu axul lung al dintelui.
Zona terminala apare concava, prezentand o latime mai mica decat pragul
gingival si o muchie terminala cu unghi ascutit = asigura o grosime suficienta
marginilor restaurarii.
Avantaje:
- Limita prepararii este definita.
- Ofera tehnicianului spatiu suficient pentru modelarea marginilor restaurarii.
- Nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare si menajeaza vitalitatea pulpei.
In cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare.
- Chanfrein-ul ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor
restaurarii.
- Prepararea este relativ simpla.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Dezavantaje:
- La coroanele dentare care au dimensiuni reduse pot aparea probleme legate
de retentie.
Daca adaptarea restaurarii pe bont este deficitara pot aparea zone de
retentionare a placii bacteriene.
- Micile deficiente ale inchiderii marginale sunt compensate de forma in unghi
ascutit a limitei terminale.
Chanfrein-ul este indicat in mod deosebit pentru coroanele metalice.
Prepararea chanfreinului se face cu o freza diamantata flacara cu varful
rotunjit, mentinuta paralel cu viitoarea axa de insertie a restaurarii.
Chanfrein-ul ia nastere ca imagine negativa a instrumentului diamantat.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Principalele forme de preparare a zonei terminale a bontului:
a. fara prag,
b. chanfrein,
c. bizou,
d. cu prag,
e. prag cu bizou.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prepararea fara prag ( preparare tangentiala, in muchie de cutit')
Zona terminala in muchie de cutit' rezulta in urma prepararii
bontului cu instrumente diamantate foarte efilate (freze
diamantate flacara).
Limita gingivala terminala a bontului va forma cu axul lung al
dintelui un unghi foarte ascutit

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Avantaje:

Sacrificiu relativ redus de tesuturi dure dentare cu menajarea pulpei dentare.

In caz de deficiente ale adaptarii restaurarii pe bont, spatiul marginal nu se mareste, el fiind
aproape paralel cu axul de insertie.

Preparare clinica foarte simpla.


Dezavantaje:

Limita de preparare este imprecisa, atat pe bont cat si pe model.

Marginile subtiri ale machetei de ceara se pot deforma in cursul indepartarii de pe model si/sau
in timpul ambalarii.

Marginile restaurtarii vor fi foarte subtiri, adeseori nu sunt netede si prezinta porozitati. Ele se
pot deforma sub actiunea fortelor ocluzale si cimentul se va dizolva.

Pentru a asigura o grosime suficienta marginilor restaurarii, tehnicianul realizeaza adesea


supraconturari cu consecinte nefavorabile asupra parodontiului marginal.

Indicatia majora se refera la suprafete linguale ale dintilor laterali inferiori, dintii care prezinta
fetele axiale foarte convexe, suprafete dentare greu accesibile, dinti cu diametre reduse (de
exemplu incisivii inferiori), dintii basculati.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARATII INTRACORONARE
Cavitatile pentru inlay se prepara cu peretii divergenti spre
exterior.
Aceasta forma este o conditie obligatorie pentru indepartarea
amprentei sau a machetei de ceara si inserarea restaurarii
rigide. Peretii axiali vor forma cu planseul cavitatii un unghi
obtuz, asigurand o divergenta de 5-6.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare

Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie ocluzala:


prepararea cavitatii ocluzale;
prepararea bizoului ocluzal;
Bizotarea smaltului se face in unghi de 35-45 pe o suprafata de
0,5-1 mm.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE M.O.D.
Forma de ic a inlay-ului creste riscul la fractura daca nu se protejeaza cuspizii
restanti prin utilizarea unei placari din aliaj turnat peste suprafata ocluzala
a) Schema prepararii cavitatii pentru un onlay M.O.D. (premolar superior) si
b) M.O.D. pentru onlay la un molar inferior
1. Cavitate proximala
2. Evazare proximala
3. Istm
4. Bizou vestibular
5. Slefuirea ocluzala.
6. Bizou al cuspidului de sprijin
7. Prag ocluzal:latime de 1 mm si plasat la 1 mm gingival de contactul
ocluzal cel mai decliv.
8. Bizou al pragului ocluzal

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Caracteristici ale cavitatilor preparate pentru incrustatiile din compozit,
fata de cele pentru inlay-uri din aliaje nobile:
peretii cavitatii trebuie sa fie usor divergenti (10-20);
nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii;
se pot realiza forme de casete, cu unghiurile rotunjite;

prepararea se va realiza cu ajutorul unei freze fissure sau a unui freze


diamantate cilindro-conice cu varful rotunjit;
limitele prepararii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact
ocluzal datorita riscului de fractura a marginii restaurarii;
adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 1,5 mm, terminandu-se la 0,5
mm in dentina (grosimea inlay-ului trebuie sa fie de minim 1 mm in zonele
unde nu exista concentrare de stress si cel putin 1,5 mm in zonele de
contact ocluzal);
toate marginile suprafetelor proximale sunt extinse vestibular si oral catre
dintii adiacenti, pentru a putea permite o finisare corecta cu discuri si benzi.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Particularitati ale cavitatilor preparate pentru incrustatii integral
ceramice
Toate muchiile si unghiurile sunt rotunjite, pentru a diminua riscul
fracturilor.
Nu necesita prepararea unui bizou la nivelul marginilor cavitatii pentru a
obtine o cimentare corecta a restaurarii la acest nivel.
Spatiul dintre inlay si dinte este completat de catre cimentul diacrilic care
este putin solubil in apa si adera atat la dinte, cat si la incrustatie.

Bizoul ocluzal este contraindicat deoarece el este insotit de realizarea unei


margini foarte fine din ceramica ce va tinde sa se fractureze chiar in
momentul verificarii incrustatiei.
Pragul preparat chanfrein, limitat la nivelul smaltului, va permite o
cimentare marginala mai eficienta.
Unghiurile interne in cazul cavitatilor preparate pentru incrustatii integral
ceramice trebuiesc rotunjite.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Caracteristicile unei cavitati preparate in vederea inserarii unei
incrustatii integral ceramice:
1. Muchia marginala ocluzala conformata in chanfrein.
2. Unghiuri si muchii rotunjite.
3. Planseul prepararii plan sau concav.
4. Pereti axiali usor divergenti.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA PARTIALA 4/5
Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar
maxilar)
1. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.
2. Perete vestibular: integritate marginala.
3. Bizou vestibular: integritate marginala.
4. Sant transversal ocluzal: rezistenta structurala.
5. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala.
6. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala.
7. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie
parodontala.
8. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala si protectie parodontala.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (molar
mandibular)
1. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala.
2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.
3. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie
parodontala.
4. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala.
5. Perete vestibular: integritate marginala.
6. Bizou vestibular: integritate marginala.
7. Prag ocluzal: rezistenta structurala.
8. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prepararea unui canin maxilar pentru o coroana 3/4
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin
maxilar):
a - slefuirea reductionala a suprafetei palatinale supragingulare;
b - slefuirea reductionala a marginii incizale

Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar):
a - slefuirea suprafetei palatinale axiale;
b - slefuirea suprafetei proximale

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prepararea unui canin maxilar pentru o coroana

Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar):
a - prepararea santului proximal;
b - prepararea santului transversal
Daca amplasarea santurilor nu este determinata foarte precis inainte,
va apare o expunere nedorita a metalului in ambrazurile proximale

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 3/4 la un canin
maxilar (schema)
1. Zona terminala in chanfrein: rezistenta structurala.
2. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si
protectie parodontala.
3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala.
4. Sant transversal incizal: rezistenta structurala.
5. Bizou incizal: integritate marginala.
6. Perete vestibular: integritate marginala.
7. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
VARIANTE ALE COROANELOR PARTIALE PE DINTII
POSTERIORI
Coroana partiala 7/8, indicata cand trebuie acoperit cuspidul
distal, ramanand neatins doar cuspidul mezio-vestibular.
Coroana 4/5 inversa indicata la molarii inferiori inclinati
lingual; se lasa libera fata linguala si se acopera suprafata
vestibulara.
Coroana proximala 1/2.
Se indica ca element de agregare la molarii inferiori
inclinati mezial.
Suprafata meziala a dintelui va fi paralelizata cu stalpul mezial
al protezei fixe.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA
PARTIALA CU CRAMPOANE (PINLEDGE)
Prepararea lacasurilor pentru crampoane la pinledge
Se folosesc trei crampoane, doua incizale si unul cingular.
Stabilitatea este asigurata, pe langa dispunerea crampoanelor,
de doua trepte transversale, una in 1/3 incizala, cealalta la
cingulum.
In aceste trepte se prepara trei puturi dentinare pentru
crampoane. Rezistenta este asigurata de barele metalice care se
sprijina pe cele doua trepte.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala cu
crampoane modificata (incisiv maxilar)
1. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate.
2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.
3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala.
4. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate.
5. Bizou incizal: integritate marginala.
6. Sant transversal incizal: rezistenta structurala.
7. Perete vestibular: integritate marginala.
8. Santuri proximale: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.
9. Slefuire axiala: retentie, stabilitate, rezistenta parodontala.
10. Zona terminala in chanfrein: rezistenta.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS
In functie de materialele din care sunt confectionate ele se impart in trei categorii:

metalice

nemetalice

mixte.
Coroanele de invelis metalice se impart in:

coroane turnate, cu sau fara grosime dirijata,

coroane din doua bucati (inel si capac turnat)

coroane stantate.
Coroanele nemetalice sau fizionomice se confectioneaza din:

ceramica,

materiale compozite

rasini acrilice (ca restaurari provizorii).


Coroanele mixte prezinta o componenta metalica si un placaj estetic; ele pot fi:

coroane metalo-ceramice,

metalo-compozite

metalo-acrilice.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE
TURNATE METALICE
Etapele prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar
mandibular):
a - slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale;
b -realizarea bizoului pe cuspidul de sprijin.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar
mandibular):
a - slefuirea suprafetelor axiale;
b - slefuirea fetelor proximale.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Schema prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular)
1. Slefuirea ocluzala: rezistenta structurala.
2. Slefuire axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.
3. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala.
4. Sant de pozitionare.
5. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala.
Cand zona furcatiei este denudata, prepararea canelata a conturului interradicular trebuie
prelungit pana la nivelul suprafetei ocluzale, pentru protejarea parodontiului
marginal .
In cursul prepararii bontului pot aparea urmatoarele deficiente:
- Reducerea insuficienta a suprafetei ocluzale;
- Reducerea neuniforma a suprafetei vestibulare sau orale cu prezenta de retentivitati
(praguri);
- Slefuirea exagerata in zonele mai accesibile;
- Retentivitati in zonele mai putin accesibile (de exemplu fetele disto-orale) ;
- Prepararea insuficienta in zona terminala a bontului ;
- Convergenta prea mare a suprafetelor proximale.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANELE
MIXTE METALO - CERAMICE
Succesiunea slefuirii suprafetelor coronare:
1. slefuirea marginii incizale;
2. slefuirea fetei vestibulare;
3. slefuirea fetelor proximale;
4. slefuirea fetei orale;
5. rotunjirea muchiilor;
6. definitivarea pragului gingival.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare

Suprafetele vestibulare in zonele vizibile se reduc uniform, cu


cel putin 1,5 mm, pentru a asigura spatiu scheletului metalic
rigid (0,3-0,5 mm) si cel putin 1mm pentru ceramica (din care
0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care se mascheaza
metalul).
Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mm
pentru a putea conforma marginea incizala ceramica subtire,
translucida, cu aspect natural
Suprafetele proximale se reduc cu minimum 1 mm, masurarea
facandu-se la colet, pentru masa translucida de ceramica, cu
efect estetic.
Cand suprafata palatinala a coroanei va fi metalica se indica o
reducere cu 0,5 mm.; cand conturul va fi refacut din ceramica
se slefuieste cel putin 1 mm.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica in zona frontala (incisiv central maxilar):
a- santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a
suprafetei vestibulare;
b - slefuire reductionala a marginii incizale

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica frontala (incisiv central maxilar):
a- slefuirea portiunii incizale a fetei vestibulare;
b - slefuirea portiunii gingivale a fetei vestibulare si conformarea
pragului .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Schema prepararii unui dinte pentru o coroana mixta
metalo-ceramica (incisiv central maxilar).
1. Chanfrein: integritate marginala.
2. Reducere axiala: retentie, stabilitate si rezistenta
structurala.
3. Incizura incizala: rezistenta structurala.
4. Aripioara: retentie, rezistenta.
5. Prag: rezistenta structurala.
Pragul cu bizou este terminatia cervicala care asigura
cea mai buna inchidere marginala a unei restaurari
metalo-ceramice.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE
METALO - CERAMICE IN ZONA LATERALA
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica in zona laterala (premolar maxilar):
a- slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale;
b - realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica in zona laterala (premolar maxilar):
a - santuri de orientare realizate pe supratata vestibulara;
b - slefuirea suprafetei vestibulare; jumatatea ocluzala;
c - slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica in zona laterala (premolar maxilar):
a- slefuirea suprafetei proximale;
b- slefuirea suprafetei orale .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Schema prepararii unui bont pentru o coroana mixta metaloceramica in zona laterala (premolar superior)
1. Prag Chanfrein
2. Reducerea peretilor axiali
3. Bizou la nivelul cuspidului de sprijin
4. Slefuire ocluzala
5. Aripioara pentru retentie si rezistenta.
6. Prag: rezistenta structurala.
7. Bizou gingival: integritate marginala.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE METALO POLIMERICE (METALO - COMPOZITE SI METALO - ACRILICE
)
Fata vestibulara trebuie slefuita in doua planuri, biofunctional'. Trebuie sa
se asigure un spatiu uniform de 2 mm; pentru metal 0,30-0,40 mm, pentru
acrilat, respectiv compozit 1,50 mm.
In zona de colet trebuie sa se asigure un prag vestibular care sa aiba o
latime minima de 0,8 mm, preferabil 1-1,5 mm. Pragul gingival va forma
cu peretele axial un unghi exprimat si va fi infundat subgingival 0,25-0,50
mm.
Pentru obtinerea efectului estetic colereta metalica va fi mascata
subgingival si in nici un caz nu va fi acoperita cu compozit sau acrilat.

La nivelul coleretei se creaza un prag, in metal, pe care se sprijina placajul


din acrilat sau compozit, demarcand cele doua materiale.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE
INVELIS CERAMICE
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis
ceramica (incisiv central maxilar):
a - santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a
suprafetei vestibulare;
b - slefuirea reductionala a marginii incizale .

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis
ceramica (incisiv central maxilar):
a - slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea incizala;
b - slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis
ceramica (incisiv central maxilar):
a - slefuirea suprafetei palatinale supragingulare;
b - slefuirea suprafetei palatinale axiale.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis
ceramica (incisiv central maxilar): finisarea fetelor axiale si a
pragului gingival.
Clasic se preconizeaza infundarea' subgingivala a pragului la
distanta de 0,5-1 mm de insertia epiteliala.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
METODE SI TEHNICI DE RESTAURARE A DINTILOR CU
TRATAMENT ENDODONTIC
1. Dispozitivul radicular este cimentat sau infiletat in canalul radicular
preparat in acest scop.
a) Dispozitivele turnate (din aliaje nobile, sau nenobile) se confectioneaza prin
metoda indirecta (amprenta) sau metoda directa (macheta din ceara sau
acrilat autopolimerizabil).
b) Dispozitivele prefabricate pot fi paralele sau tronconice, filetate sau
nefiletate, netede sau zimtate, prevazute sau nu cu santuri de refluare.
2. Crampoanele sunt dispozitive metalice care se mentin intr-un lacas dentinar
prin cimentare, frictiune sau infiletare.
3. Dispozitivul coronar inlocuieste structurile pierdute ale coroanei dintelui;
este turnat din aliaje metalice impreuna cu dispozitivul radicular = DCR).
4. Restaurarea finala este o coroana de invelis metalica turnata, ceramica sau
mixta, care se fixeaza peste dispozitivul coronar.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Etape ale prepararii bontului coronar in vederea realizarii
unui dispozitiv corono-radicular turnat:
a- prepararea peretilor axiali ai bontului coronar;
b - prepararea suprafetei bontului coronar.

Prepararea dinilor stlpi pentru puni


dentare
Urmeaza exereza tesuturilor cariate cu o freza globulara. Tesuturile
coronare restante vor fi incorporate in restaurare (nu se face o
amputare coronara, se indeparteaza doar peretii subtiri si
tesuturile subminate).

a - prepararea canalului radicular cu freze de forat Peeso;


b - prepararea lacasului antirotational;
c - prepararea contrabizoului cu rol de incercuire (de protejare a peretilor coronari
ai canalului ).