Gr. Sc. Agricol “V.

Adamachi” Iasi
Calificarea: “Tehnicia ecolog si protectia mediului“

Impactul poluarii atmosferei asupra mediului.

Efectul de sera.

Profesor indrumator: Candidat:

Prof. ing. Turita George Mocanu Daniel

2008
 Cuprins:

Cap I: Argument.

Partea teoretica……………………………………………………………………….5

Cap II: Impactul poluarii atmosferei asupra mediul

II.1: Probleme generale ale polarii atmosferei………………………………………….5
II.2: Proprietatile fizico chimice ale aerului
nepoluat…………………………….…..5
II.3: Poluanti atmosferici si sursele de poluare…………………………………….…..6
II.4: Efectul de sera…………………………………………………………………………......9
II.5: Poluarea si sanatatea……………………………………………………..……………..10
Cap III: Combaterea poluari atmosferei
III.1: Ventilatia…………………………………………………………………………………….11
III.2: Curatenia……………………………………………………………………………………11
III.3: Dezinfectia aerului……………………………………………………………………….11
III.4: Acordul de la Montereal………………………………………………………………..11
Cap IV: Date furnizate de “Agentia pentru protectia mediului” Iasi……..…………..12

Partea practica………………………………………………………………………..17
 Cuprins:

Cap V: Anexe……………………………………………………………………………………….19
Cap VI: Concluzii………………………………………………………………………………….20
Cap VII: Bibliografie……………………………………………………………………………..21
 Argument:

• Atmosfera este un adevarat « scut » la adapostul caruia

se desfasoara viata pe Pamant. Poluarea consta in
impuruficarea atmosferei, apelor subterane, a celor
subterane si a solului cu diferite substante. Reprezinta
una din problemele fundamentale ale umanitatii si este
cosecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.
• Acest fenomen de poluare a atmosferei este intr-o
continua crestere. In ultimii 200 ani industrializarea
globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru
echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului
metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid
de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului
trecut cand a aparut automobilul .
 PARTEA TEORETICA

Cap. II: Impactul poluarii atmosferei asupra mediului

Motto: “Clima este ceva complicat si schimbarile observate pana acum s-ar
putea sa fie produse de altceva necunoscut insa.”(Roger Revelte).

II.1:Probleme generale ale polarii atmosferei

• Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora

efectului de sera,desi Guido Visconti,foarte apreciat chiar si in afara
Italiei, spunem, in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca "ar
putea fi vorba de variatii normale ale climei".
• Comparativ cu celelate medii biologice(apa,solul,etc), aerul este
cel mai uniform si mai raspandit in jurul pamantului.
• Poluarea atmosperei a aparut odata cu dezvoltarea industriala si s-a
extins in decursul ultimilor decenii.
Cap II: Proprietatile fizico-chimice ale aerului nepoluat
• În aspectul caracterelor fizico-chimice, atmosfera are o structură
neomogenă, ceea ce a permis împărţirea ei în mai multe straturi.
În ordinea de la suprafaţa solului spre înălţime, aceste straturi
sunt următoarele: homosfera, heterosfera şi exosfera.
• Homosfera se caracterizează prin omogenitatea compoziţiei
chimice şi se divizează, la rândul ei, în troposferă, stratosfera şi
mezosferă.

• Troposfera se întinde până la aproximativ 10-17 km de la

suprafaţa solului. Acest strat cuprinde 3/4 din masa aerului şi
90% din vaporii de apă.

• Poluanti atmosferici:-CO2 (Dioxid de carbon);

-NO (Monoxid de azot);
-CO (Monoxid de carbon);
-NO2 (Dioxid de azot);
-SO2 (sulfatii);
-H2S (Hidrogen sulfurat);
-Hidrocarburi.
Cap IV: Efectul de sera

• Dezvoltarea industriei si a circulatie vehiculelor cu motor a fost cuplata cu

eliminarea in aer a diverselor substante
ce dauneaza mediului inconjurator:fum, gaze toxice, plumb, etc.
• In zilele noastre, cresterea poluarii s-a extins pe arii mari, fata de sursele
de emisii, de fapt a dus la o ncercetare
globala a ei, de exemplu poluarea atmosferei cu oxizi de sulf, azot, carbon:
sau exploazia unei centrale termonucleare(Cernobal)
• Lipsa efectului de sera si consecintele acestuia ar fi catastrofale si ar
determina pe Terra mai multe modificarii, dintre cele mai drastice. Mari
climatologi ai lumii arata ca de la inceputul secoluluitemperatura medie a
planetei a crescut cu 1°F. Aceasta se inscrie in limitele prevazute. Cert este
ca in momentul de fata suntem antrenati intr-o incalzire a climei cu 1-3°C,
totusi aceste efecte nu sunt insa grave. Uni climatologi considera ca efectul
de sera este cel mai putin controversat.
• In zilele noastre Freonul este un gaz cel mai des folosit; el absoarbe
razele inflarosii. Ulterior s-au descoperit si alte tipuri de gaze (15-20 la
nr.), care se afla in cantitatii mici in atmosfera si care rivalizeaza cu CO2,
aflat in continua crestere. Aceste gaze sunt in cantitatii mici, dar cand se
adun reprezinta 50% din cauza aparitiei efectului de sera. Este posibila o
dublare a cantitatii de CO2, NO2, care vor spori considerabil efectul de
sera.
II.5: Poluarea si sanatatea umana:
• In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambiant, acesta din urma
exercita asupra omului influente multiple, dintre care una din cele mai
importante este actiunea asupra sanatatii. Din acest punct de vedere al
proprietatiilor fizice se stie ca mediul contine factori care au o actiunea
favorabila asupra sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogeni.
• Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabil asupra
sanatatii, determinand inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti
factori patogeni.
• Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si
complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in activitatea omului,
asa-zisul disconfort, pana la perturbari puternice ale starii de sanatate.
• Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si
cercetari privind influenta poluarii mediului asupra sanatatii populatiei.ele
se datoresc unor concentratii deosebit de mati ale poluantilor din mediu
care au repercursiuni puternice sio brutale asupra organismului uman:
marile epidemii de la Hamburg si Petersburg, de la sfarsitul secoluluil
trecut, datorate poluarii apei cu vibrionul holerei, iar mai recent,
Cap.III: Combaterea poluarii aerului.
• Pe baza experimentelor mondiale si a cercetarilor din tara noastra s-au
elaborat, din anul 1972, normele generale referitoare la combaterea
poluarii aereului din zonele de locuit. In acest sens se face o combatere a
poluarii aerului din:locuinte, birourile institutiilor, sali de clasa,
cinematografe, teatre, etc.
• I.1:Ventilatia este o motoda eficace pentru reducerea numarului de gazoni
existenti in aer sub forma de picaturi, praf bacterian, etc. trebuie aplicate
masuri de ventilatie naturala si artificiala pentru a se realiza un schimb de
aer si o protectie impotriva insectelor aerogene.
• I.2:Curatenia reprezinta un mijloc de a reduce posibilitatea de
transmitere a bolilor pe calea aerului. Indepartarea prafului din
camere, sali de clase, cinematografe; este extreme de necesara
deoarece se pot depozita substante nocide pentru organism. In
spitale , camine, internate, numerosi germeni adera in prafuri din
paturi, rufele de corp. Astfel rufele trebuie curatate si dezinfectate.
• I.3:Dezinfectia aerului se face cu metode fizice si chimice. Ca metoda fizica
avem: folosirea radiatiilor ultraviolete cu λ=250µm ce purifica aerul prin
actiunea bacterida. In acest sens se folosesc lampi ultraviolete (UV), care
distrug germenii pana la 100%. Iar ca metoda chimica avem metoda de
reciclare a aerului din incaperi care este extras prin conducte, unde se
realizeaza iradierea cu lampi UV.
• I.4:Acordul de la Montreal (1987), dupa 5 ani de negocieri
intermitente reprezinta un inceput de drum. El cheama majoritatea
statelor semnatoare sa-si reduca treptat productia de CFC cu 50 %.
Alti cercetatori considera ca intelegerea de la Montreal este pur si
simplu insuficienta pentru a proteza ozonul si sustin ca ar trebui sa
semnam un tratat care sa reduca productia de CFC cu pana la 95%
si nu cu 50%. Multi considera ca este foarte greu de a limita efectul
de sera, impunand restrictii numai asupra emisiilor de CO2, si alte
gaze, deoarece se stie ca oamenii(fermierii), instalatiile; folosesc
ingrasaminte pe baza de Azot, utilizeaza combustibilul fosil, distrug
padurile tropicale. Toate acestea sunt probleme de nerezolvat.
Cap.IV: In continuare va voi prezenta mai multe date luate de
la “Agentia pentru Protectia Mediului” Iasi
• Staţia IASI 1 – Podu de Piatră – staţie de trafic, a fost amplasată în
zonă de trafic greu respectând criteriile impuse de legislaţie.
Poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi
anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5
automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p
– xilen (on line).
Statia PODU DE PIATRA, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008
250.0

200.0

150.0

100.0

50.0

0.0

SO2 (µg/m3) NO2 (µg/m3) NOx (µg/m3)

• Staţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – staţie de fond urban, a fost
amplasată în zonă rezidenţială, la distanţă de surse de emisii
locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la
nivelul de poluare urbană.
Statia DECEBAL - CANTEMIR, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008

180.0

160.0

140.0

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0

SO2 (µg/m3) NO2 (µg/m3) NOx (µg/m3)

• Staţia IASI 3 – Oancea - Tătăraşi – staţie industrială al cărei
amplasament a rezultat din evaluarea preliminară a calităţii
aerului, evidenţiază influenţa emisiilor din zona industrială asupra
nivelului de poluare din cartierul Tătăraşi. Poluanţi monitorizaţi
sunt SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light
scattering).

Statia OANCEA - TATARASI, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0

SO2 (µg/m3) NO2 (µg/m3) NOx (µg/m3)

• Staţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – staţie de fond regional,
amplasată în zona cu densitatea populaţiei mică, departe de aria
urbană şi de sursele locale de emisie.
• Poluanţi monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din
PM10), PM10, corelaţi cu datele meteorologice directie şi viteză
vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă.

Statia COPOU - SADOVEANU, perioada: 01 Februarie 2008-28 Februarie 2008

30.0

25.0

20.0

15.0

10.0

5.0

0.0

SO2 (µg/m3) NO2 (µg/m3) NOx (µg/m3)

• Staţia IASI 5 – Tomeşti – staţie suburbană, are drept obiectiv
evaluarea expunerii populaţiei şi vegetaţiei de la marginea
aglomerării, la ozon. Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx,
CO, O3, PM10, Pb (din PM10), precursori organici ai ozonului.

Statia TOMESTI, perioada: 01 Februarie 2008-29 Februarie 2008

120.0

100.0

80.0

60.0

40.0

20.0

0.0

SO2 (µg/m3) NO2 (µg/m3) NOx (µg/m3)

 Partea experimentală

1. Memoriu justificativ :
• Prin această lucrare s-a urmărit:
• cunoaşterea surselor de emisie a poluanţilor în atmosferă şi a
impurificatorilor atmosferici;
• cunoaşterea legislaţiei naţionale privind condiţiile de calitate
pentru mediul - aer;
• aplicarea cunoştinţelor asimilate în cadrul programei şcolare -
determinarea în laborator unor indicatori specifici (pulberi
sedimentabile şi în suspensie, NO2, SO2);
• interpretarea rezultatelor experimentale obţinute.
2. Determinarea indicatorilor specifici ai aerului
2.1: Date experimentale
S-a prelevat o probă de aer din zona Copou - Sadoveanu şi
Oancea Tatarasi, pentru care s-au analizat indicatorii fizico-
chimici: pulberi sedimentabile şi în suspensie, NO2 şi SO2.
2.2: Metoda de determinare
 Recoltarea probelor s-a făcut manual (aspiraţie , sedimentare a
supensiilor). Proba recoltată s-a analizat în laborator. Timpul de
recoltare 24 ore pentru pulberi sedimentabile.
Pentru indicatorii pulberi în suspenie, NO2 şi SO2 compararea
valorilor obţinute se face cu limitele Ordinului nr. 592/2002 pentru
aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a
valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor
în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului
de carbon şi ozonului în aerul înconjurător
Pentru Pulberi sedimentabile compararea valorilor obţinute se face
conform STAS 12574/87.
3. Interpretarea datelor experimentale
Comparând valorile obţinute cu limitele reglementărilor în vigoare
Ordinul nr. 592 / 2002 şi STAS 12574/87 , se constată că nu există
depăşiri la indicatorii fizico-chimici analizaţi., cu excepţia pulberilor
sedimentabile şi în suspensie în zona Podul Roş.
Caracterizarea calităţii aerului în zona Podul Roş evidenţiază că
poluarea este datorată în special traficului.
Rezultatele înregistrate în zona Copou – Sadoveanu evidenţiază
nivelul foarte redus al poluării din zonă.
Cap V:Anexe:
Cap VI: Concluzii

• Acest proiect vine să susţină politica de mediu naţională în ceea ce

priveşte protecţia mediului, politică care promovează dezvoltarea
durabilă, şi armonizare a spaţiului şi societăţii, în beneficiul
ultimei.
• Prin acest proiect s-a tras un semnal de alarmă asupra efectelor
devastatoare a poluanţilor atmosterici de natură antropică, asupra
mediului şi sănătăţii umane. Astfel, s-au analizat principalele surse
de impurificare a aerului, principalii impurificatori rezultaţi din
activităţile antropice, efectele acestora asupra mediului şi sănătăţii
umane.
• Prin analize chimice de laborator, am demonstrat că aerul din zona
Copou – Sadoveanu este un aer mult mai curat , comparativ cu
zona Oancea Tatarasi unde se resimte puternica influenţă a
aglomerării umane (trafic).
• Noi toti trebuie sa contribuim la supravituirea omenirii prin
combaterea poluarii.
Cap VII: Biblioografie

• Poluarea mediului ambiental- L. I. Caplea, Al. Caplea. Bucuresti

1978, Editura Tehnica;

• Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi, Facultatea de Biologie

<<Poluarea si protectia mediului ambiental>> Gh. Acatrinei;
iunie 1994; Tiparul Universitatii;

• Elemente de poluare si protectie a atmosferei; Facultatea de

chimie industriala; Viorica Nicu, 2000;

• www.referate.ro;

• www.e-referate.ro.