Sunteți pe pagina 1din 20

1. Notiuni introductive. Definitii.

Schema unui proces tehnologic chimic


Proces tehnologic: ansamblu ordonat de operatii pentru o anumita fabricatie
Operatie: faza distincta, de natura mecanica, fizica sau chimica, a unui proces
tehnologic
Procedeu: mod alternativ de realizare a unei operatii sau a unui proces tehnologic
(separarea unei suspensii se poate realiza prin presare, sedimentare, filtrare)

Operatii unitare
Un proces tehnologic cuprinde mai multe operatii (succesive, paralele sau
ciclice) de natura mecanica, fizica, chimica sau combinata care se pot grupa in:
Operatii de pregatire a materiilor prime pentru operatia principala;
Operatia principala in cadrul careia se obtine un semifabricat;
Operatii de finisaj pentru obtinere a produsului final dorit;
Operatii pentru prelucrarea subproduselor si tratarea/valorificarea
deseurilor;
Operatii auxiliare.
Intr-un proces tehnologic numai cateva dintre operatii sunt chimice.
Majoritatea operatiilor nechimice si a utilajelor in care acestea au loc sunt
comune multor fabricatii. Aceste operatii sunt numite operatii unitare.
Operatiile unitare din ingineria chimica se clasifica in urmatoarele categorii:
Operatii mecanice
Operatii de curgere a fluidelor
Operatii termice
Operatii de difuziune

Proces de transport. Proces de transfer. Proprietate transportata


Cu exceptia operatiilor mecanice, toate celelalte trei operatii au comun faptul ca
fiecare dintre acestea se refera la cate un proces de transport de proprietate
specific.
Procesul de transport este definit ca miscarea (deplasarea) unor purtatori de
proprietate dintr-un loc in altul intr-un mediu alcatuit dintr-o singura faza.
Proces de transfer deplasarea (trecerea) unei proprietati dintr-o faza in alta.
Proprietatea transportata este specifica fiecarei operatii unitare:
Operatia
Curgere
Termice
Difuziune

Proprietatea transportata
Moment (cantitate de miscare)
Energia (termica)
Masa (specie chimica)

Operatiile unitare sunt rezultatul cel putin a unui proces de transport/transfer


de proprietate.

Clasificarea principalelor operatii unitare


Operatii mecanice

Operatii termice

Operatii hidrodinamice

Depozitarea materialelor solide

Transportul fluidelor

Transportul materialelor solide

Amestecarea

Maruntirea materialelor solide

Sedimentarea

Clasarea solidelor granulare

Filtrarea

Dozarea materialelor granulare

Operatii de transfer de masa

Comprimarea gazelor
Incalzirea (racirea) fluidelor
Fierberea lichidelor
Condensarea vaporilor
Evaporarea (concentrarea solutiilor)
Absorbtia izoterma
Extractia lichid-lichid
Extractia lichid-solid
Separari cu membrane
C r i s ta l i z a r e a
U s c a r e a
D i s t i l a r e a

si R e c t i f i c a r e a

S u b l i m a r e a
A b s o r b t i a

n e i z o t e r m a

2. Transportul de proprietate
Procesele fundamentale de transport se diferentiaza dupa tipul de proprietate (P) astfel:
a) transportul de caldura pentru care:
Pc = mcpt
unde cp este caldura specifica a mediului;
t temperatura
b) transportul de masa (al unei specii i) pentru care:
Pi = mi sau P i= ni
unde:
mi este masa de specie i transportata;
ni numarul de moli de specie i
c) transportul de moment (sau cantitate de miscare) pentru care:
Pmom=mw
unde m este masa, iar w-viteza.

Concentratia de proprietate (notata P) reprezinta cantitatea de proprietate continuta


in unitatea de volum :

P
V

in care V este volumul.

Concentratiile corespunzatoare sunt:


- pentru caldura: Pc = cpt
- pentru specia i: Pi = i
- pentru moment: Pmom=w
Purtatori (transportori) de proprietate
- molecule, atomi, ioni, electroni (transport difuzional)
- asociatii moleculare, curenti de fluid, vartejuri (transport convectiv)
- fotoni sau cuante de energie electromagnetica (numai pentru transportul radiant de
caldura)
Mecanisme de transport

d D P

- difuzional:
in care D reprezinta difuzivitatea mediului (marime ce caracterizeaza rapiditatea
procesului de transport difuzional al unei proprietati printr-un mediu solid, lichid
sau gazos
- convectiv:

c Pw

- radiant (mecanism suplimentar pentru transportul caldurii)

Forta motoare a proceselor de transport


- diferenta de temperatura pentru transportul de caldura
- diferenta de concentratie a speciei i pentru transportul de masa
- diferenta de viteza pentru transportul de moment
Intr-un mediu in care are loc un proces de transort parametrul specific acesuia
(temperatura, concentratia sau viteza) poate avea valori variabile numai in spatiu
(proces stationar) sau in spatiu si timp (proces nestationar). Dependenta de
coordonatele spatiale si de timp a acestui parametru poarta numele de camp (de
temperatura, de concentratie sau de viteza), distributie de. sau profil de.
Obiectivele principale ale cursului:
Stabilirea cantitativa a profilului celor trei marimi specifice fiecarui proces de
transport, adica a modului in care acestea variaza pe directia (directiile)
transportului (spatial) si in timp (temporal).
Posibilitatea cuantificarii debitului de proprietate transportata ca expresie a
vitezei cu care procesul are loc.
Cunoasterea principalelor operatii unitare (hidrodinamice, termice si de trafer de
masa).
Cunoasterea utilajelor si a modului de functionare a acestora pentru operatiile
unitare principale.
Primele doua obiective sunt posibile prin utilizarea unor relatii fundamentale
care descriu cele trei fenomene de transport, relatii ce pot fi obtinute prin
particularizarea ecuatiei generale de conservare a unei proprietati.

3. Ecuatia generala de conservare (bilant) a unei proprietati


O relatie de conservare se aplica unei singure proprietati si se refera la un sistem
sau la un volum de control ce trebuie clar definit odata cu formularea problemei.
Notiunea de sistem se utilizeaza, de regula, atunci cand relatia de conservare se
aplica la o scara mare (macrobilant) cum ar fi o instalatie intreaga, o parte dintr-o
instalatie, un utilaj sau o parte a unui utilaj.
Volumul de control defineste un microspatiu careia i se aplica relatia de
conservare (microbilant) si se utilizeaza, de regula, pentru descrierea fenomenelor
de transport in scopul exprimarii profilelor de temperatura, concentratie sau viteza
intr-un mediu oarecare.
Indiferent de scara, intr-o relatie de conservare a unei proprietati trebuie luati
in considerare urmatorii patru termeni:
1) intrarea (I) de proprietate in sistemul (volumul de control) considerat;
2) iesirea de proprietate (E) din volumul definit;
3) generarea de proprietate (G) in volumul precizat;
4) acumularea (A) de proprietate in volumul ales.

Formularea cea mai generala a unei relatii de conservare folosind notatiile de mai
sus este:
IGE=A

(1)

(semnul + sau - pentru termenul de generare G fiind utilizat, dupa caz, daca in
volumul considerat se genereaza sau, respectiv, se consuma proprietate).
Relatia de conservare a unei proprietati trebuie sa ia in considerare debitele de
proprietate corespunzatoare tuturor mecanismelor prin care respectiva
proprietate este transportata si pe toate directiile spatiului in care procesul de
transport are loc.
Generarea de proprietate nu reprezinta un transport de proprietate! Pentru
definirea acesteia se utilizeaza notiunea de viteza de generare a proprietatii (vG):

vG

Cantitatea de proprietate generata


Timp Volum

Debitul de proprietate generata se va scrie:


G = vG V
in care V este volumul de control considerat.

Acumularea de proprietate se produce atunci cand cantitatea de proprietate


creste sau descreste in timp in volumul considerat.
Folosind generic pentru toate debitele de proprietate intrate si iesite notatia Pin,
respectiv, Pe relatia generala de conservare a proprietatii ia forma:

P
(2)
Pin v G V Pe

P
in care
reprezinta debitul de acumulare a proprietatii

Debitul de acumulare a proprietatii defineste tipul de proces :


a)
b)

P
0

P
0

Proces stationar
Proces nestationar

Deducerea relatiei de conservare in trei dimensiuni


Se considera un element de volum infinitesimal dV=dxdydz de forma
paralelipipedica raportat la un sistem de coordonate rectangular. Prin cele 6
suprafete care il marginesc se considera
ca se transporta o proprietate oarecare,
vectorul flux total de proprietate fiind .
In elementul de volum dV se genereaza proprietate cu viteza vG.
y
( y

d y
dy

z dx dy

dy ) dx dz

dy
x dy dz

( x

vG

y dx dz
( z

d z
dz ) dx dy
dz

d x
dx ) dy dz
dx

dz

dx
x

Cei patru termeni ai relatiei generale de conservare (1) se scriu astfel:

debitul de proprietate intrata:


I = x(dydz)+ y(dxdz)+ z(dxdy)

debitul de proprietate iesita:


y

E x
dx dy dz y
dy dx dz z z dz dx dy
x
y
z

debitul de generare a proprietatii:


G = vG dxdydz
debitul de acumulare a proprietatii:
P
A
dx dy dz

Aplicand relatia generala de conservare, dupa simplificare cu dV= dxdydz se obtine:


x y z
P
v G

P
v G

sau in forma vectoriala :


(1) (1)

(3)

Vectorul flux total de proprietate ( ) include atat fluxul difuzional ( d ), cat si

fluxul convectiv ( c ):

d c

asa incat termenul

( d c )

din relatia (3) se scrie:


1)
(4)

Tinand seama de forma vectoriala a celor doua fluxuri:


r

fluxul difuzional:
d D P
r
r
fluxul convectiv:
c Pw
relatia (4) ia forma:
r
( (
D P)

( Pw ))

( D P) ( w )P P( w
)

Pentru difuzivitate constanta (D = const.) se obtine, dupa inlocuirea acestei expresii in


relatia (3), fprma finala a relatei generale de conservare a proprietatii:

P
2
(w )P D P P ( w ) v G

(5)

4. Forme particulare ale ecuatiei generale de conservare a proprietatii.


4.1. Ecuatia de continuitate
Una dintre cele mai importante proprietati conservate intr-un sistem este masa
totala P = m, astfel incat concentratia de masa se scrie, conform relatiei de
definitie:
m
P
V
Intrucat pentru masa totala atat generarea, cat si transportul difuzional sunt nule,
relatia de conservare se reduce la forma:
Debit de materiale intrat - Debit de materiale iesit = Debit de acumulare a masei

( w ) ( w)

Pentru regim stationar

wx
wy
wz
( w)

x
y
z
astfel incat:

wx

wy
wz
( w)
x
y
z

Pentru fluide cu densitate constanta (lichide) numite si fluide incompresibile


ecuatia de conservare a masei totale se scrie:

w y w z
r w
w x

0
x
y
z

(6)

cunoscuta sub numele de ecuatia de continuitate.


4.2. Ecuatia de conservare a cantitatii de miscare
Aceasta ecuatie se obtine prin particularizarea evidenta a relatiei (5):
Concentratia de proprietate transportata este concentratia cantitatii de miscare
P P = Pmom= w in care w este vectorul viteza de curgere a fluidului;
Difuzivitatea D este viscozitatea cinematica (): D = = /
Termenul vG semnifica :viteza de generare a momentului (vG,mom).

Pmom
(7)
(w )Pmom 2 Pmom Pmom ( w) v G,mom

Semnificatia fizica a vitezei de generare a momentului


v G,mom

cantitate de miscare debit de cantitate de miscare Gm w

timp volum
volum
V

v G,mom

SI

kg m

s
s N

3
m
m3

Asadar, viteza de generare a momentului se exprima prin forta rezultanta raportata


la unitatea de volum care actioneaza asupra fluidului determinand curgerea
acestuia.
Definirea cantitativa a vitezei de generare a momentului
Curgerea unui fluid poate fi determinata de un gradient de presiune sau/si de una
sau mai multe forte masice (gravitationala, centrifuga). Altfel spus, generarea de
moment se produce ca efect al cel putin uneia din cele doua cauze (gradient de
presiune si/sau forta masica).
In consecinta, viteza de generare a momentului va fi suma celor doua componente si,
avand in vedere si concluzia anterioara, fiecare dintre acestea va trebui exprimata ca
forta (forta de presiune si forta masica) raportata la unitatea de volum.
Pentru exemplificarea definirii cantitative a vitezei de generare a momentului se va
considera curgerea fluidului numai pe directia x a unui sistem cartezian de coordonate
a) Viteza de generare a momentului determinata de gradientul de presiune
Gradientul de presiune se defineste prin raportul:

p p 2 p1

in care p1 si p2 sunt presiunile intr-un fluid considerate in sensul de curgere a fluidului,


in directia x considerata, pe distanta l.

Forta de presiune datorata acestui gradient (reprezentand debitul de cantitate de


miscare generata de acesta) este:
Fp=A(p)
Pentru directia x considerata, forta datorata gradientului de presiune este:
vG , x p A (p) A (p) p
V
A x
x
sau in forma diferentiala:

v G,x p p
x

(8)

b) Viteza de generare a momentului determinata de o forta masica


O alta sursa de generare a momentului o constituie fortele masice ce pot
actiona asupra fluidului.

Vectorul forta masica se scrie :


Fm V g m g
Componentele vectorului acceleratie g , pe cele 3 directii ale unui sistem
cartezian de coordonate la care se considera raportat fluidul, sunt notate gx, gy, gz.

Pentru directia x considerata, componenta fortei masice este:

Fm,x= Vgx

Viteza de generare a momentului datorata acestei forte masice:

G ,x Fm

Fm,x V gx

g x
V
V

(9)

Concluzie: Cand asupra fluidului actioneaza concomitent pe directia x un


gradient de presiune si o forta masica, viteza de generare a momentului este
suma celor 2 termeni (relatiile 8 si 9):

v G,x v G,x p v G,x Fm

dp
g x
dx

(10)

In mod asemanator se pot defini vitezele de generare a momentului si pe celelalte


doua directii (y si z) ale sistemului cartezian la care se considera raportat fluidul.
Inlocuind in relatia generala de conservare a proprietatii rezulta pentru toate cele 3
directii de curgere urmatorul set de ecuatii cunoscue sub numele de ecuatiile
Navier Stokes pentru curgerea laminara a unui fluid:


p
directia x: (w x ) ( w
)(w x ) 2 (w x ) (w x ) ( w )
gx

directia y:
directia z:

(w y )

p
( w )(w y ) 2 (w y ) (w y ) ( w )
gy

p
(w z )
( w )(w z ) 2 (w z ) (w z ) ( w )
gz

(Curgerea laminar este un tip de curgere care are loc n straturi plan-paralele fr
intersectarea acestora).
4.3. Particularizarea ecuatiei de conservare a cantitatii de miscare
pentru fluide in repaus (statica fluidelor)
Pentru fluide in repaus toate cele 3 componente ale vitezei de curgere sunt nule:

(w x )
p
r
r
2
(w )( w x ) ( w
x ) ( w
x ) ( w)

(w y )

r
r p
2
(w )( w y ) ( w
y ) ( w
y ) ( w)

y

(w z )
r
r p
2
(w )( w z ) ( w
z ) ( w
z ) ( w)

gx

gy

gz

p
0 gx
x

p
gx
x

p
0 gy
y

p
gy
y

p
0 gz
z

p
gz
z

Ecuatiile lui Euler