Aspectele cognitive

ale dezvoltarii
Specificul dezvoltarii cognitive
si al invatarii la adolescenti si
adulti

Activitate independenta
Ce stiu despre felul meu de a gandi ?!
-Ce informatii /cunostinte am despre felul in
care gandesc adolescentii, in general si eu, in
particular?
-ce abilitati/competente cognitive cred ca ma
caracterizeaza?
- ce stari afective/ sentimente /emotii am fata de
activitatea de invatare?

J Piaget
Stadiile dezvoltarii cognitive:
1.Stadiul senzorio-motor sau stadiul inteligenei
preverbale(0-2ani)
2. Stadiul preoperaional( 2-7/8 ani):
3. Stadiul operaiilor concrete (7/8 ani-11/12 ani)
4. Stadiul operaiilor formale(peste vrsta de 11 ani)

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

abilitatea de a raiona abstract fr a se mai

raporta la obiecte sau evenimente concrete;
capacitati de rezolvare a problemelor la nivel
mental;
capacitati de folosire a tuturor operatiilor gandirii;
folosirea gandirii critice;
gandire divergenta si convergenta;
gandire creativa

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

cresc performantele in intelegerea afirmatiilor

deductive si a celor inductive si a valorii lor;
renuntarea la propriile convingeri pentru a
evalua rationamentul altuia;
pot sa analizeze argumentele la nivel obiectiv;
se aseamana cu gandirea adultului

Adolescenta=Stadiul operaiilor formale

Inteleg diferenta dintre optiunile care pot

sa duca la indeplinirea mai multor
obiective si cele care duc la indeplinirea
unui singur obiectiv;
Pot sa anticipeze o gama mai larga a
consecintelor actiunilor lor;
Invata din esecul si succesul deciziilor lor

FACTORI CARE MODEREAZA EXPRIMAREA

DEPRINDERILOR COGNITIVE LA ADOLESCENTI
SI ADULTI

Continutul sarcinii date;

Stimulentul motivational al sarcinii;
Cererile de procesare a sarcinii;
Emotiile

Adams&Berzonsky,

2009, p 277

Criticii teoriei piagetiene

Lewis -50-60% dintre copii de 17 ani s-au folosit

de logica operational-formala
Keating (1980)- 50-60% dintre copii cu varste
cuprinse intre 17-20 ani au folosit gandirea
operational formala si, daca au procedat astfel,
au facut-o cu inconsecventa ;
Dezvoltarea cognitiva este influentata de cultura
si gen.

Extinderi ale teoriei lui

J Piaget (I)

Riegel (1973, 1975, 1976):

gandirea la varsta adulta are un caracter dialectic in
sensul ca adultii accepta moduri alternative, relativ
diferite, de a gandi fenomenele;
accepta contradictia ca o proprietate fundamentala a
gandirii si actiunii umane.
Adauga un alt stadiu- cel al operatiilor dialectice,
dupa cel al operatiilor formale

Extinderi ale teoriei lui J Piaget

(II)

Arlin (1975, 1984)- etape in dezvoltarea

gandirii:
Etapa

de rezolvare a problemelor ( se
suprapune peste etapa operatiilor formale );
Etapa de punere a problemelor-gandire
creativa vizavi de problemele descoperite

Extinderi ale teoriei lui J Piaget

(III)

Pascual- Leone (1983)stadiile

dezvoltarii cognitive:
Stadiul

gandirii formale tarzii;

Stadiul predialectic;
Stadiul dialectic;
Stadiul transcedental

Merriam, Caffarella-1991
Cognitia adultului presupune mai mult
decat capacitatea acestuia de a gandi in
termenii logicii formale, abstracte, ci
presupune asumarea unor responsabilitati
/angajamente.
Dezvoltarea adultului (ca si cea a
adolescentilor si copiilor) nu poate fi
separata de contextul ei socio-cultural.

Modelul incapsularii
Rybash, Hoyer, Roodin

Procesarea informatiei (modul in care abilitatile mentale si

resursele psihologie ale individului sunt utilizate in aceste
sens);
Actiunea de a cunoaste (felul in care informatiile sunt
reprezentate, accesate si folosite);
Gandirea (felul in care oamenii isi dezvolta capacitatile de
intelegere a cunostintelor);
Inaintarea in varsta determina diminuarea anumitor
capacitati de cunoastere si procesare, dar in acelasi timp
indivizii devin experti intuitivi intr-un domeniu determinat.

Idei generale despre raportul

inteligenta-varsta

Evolutia, stabilitatea si declinul sunt fenomene

coexistente in procesul dezvoltarii intelectuale a
omului;
Inteligenta functioneaza, cel putin la nivel mediu,
pana la varsta de 60 ani (uneori chiar mai mult);
Daca exista un declin al abilitatilor cognitive, acesta
se constata in legatura cu functionarea lor la nivel
maxim mai degraba decat cu referire la potentialul
intelectual mediu, caracteristic fiecarei persoane;

Idei generale despre raportul

inteligenta-varsta

Exista dovezi si cazuri de mentinere a stabilitatii

functionale a capacitatilor intelectuale ale unor
persoane si chiar de crestere a acestora;
Exista posibilitati ca schimbarile inregistrate in
dinamica intelectuala a oamenilor sa implice
acele functii care se sprijina pe cunostintele
acumulate si pe experienta de viata a indivizilor.

Botwinick, 1991
Intelegerea notiunilor de varsta si inaintare
in varsta;
Definirea inteligentei;
Tipurile de teste utilizate pentru
masurarea inteligentei;
Metodele de cercetare si capcanele lor

Varsta si inteligenta

Teorii asupra inteligenei:

R. B. Cattell:
-inteligena cristalizat aplicabil la situaii tip,
creste o perioada si apoi se mentine la o stare
de stabilitate relativa
-inteligena fluid-ce este folosit mai cu seam
la situaii neobinuite si care se degradeaza
mai repede

Teoria triarhica
R Sternberg
Contextual- determinata de contextul cultural
n care se manifest comportamentul inteligent
Empiric- ntemeiat pe modul n care
experiena trecut afecteaz modul de
comportare a unui individ
Categorialntemeiat pe mecanismele
cognitive de baz care sunt implicate n
comportamentul inteligent

Teoria inteligentei emotionale

D Goleman
Inteligenta emotionala = abilitatea persoanei de
a identifica, exprima i controla emoiile.
Componentele principale ale IE sunt:
Contientizarea de sine
Contientizarea social
Managementul personal
Deprinderi sociale

Teoria inteligenelor multipleH. Gardner

lingvistic
logico-matematic
spaial
muzical
kinestezic
interpersonal
intrapersonal
natural

Chestionar pentru identificarea

inteligentei predominante

Consemn
Bifai

afirmaiile care vi se potrivesc n

interiorul fiecrei categorii de inteligen.
Adugai informaii care nu apar n inventar,
dar vi se par relevante;
La final observati pentru care tip de inteligenta
ati facut cele mai multe alegeri, cele mai
multe completari.

1. Inteligena verbal/lingvistic

1.Crile sunt foarte importante pentru mine;

2. Aud cuvintele n minte nainte de a le citi, spune sau scrie;
3.Rein mai mult din ceea ce aud la radio sau de pe o caset, dect de la televizor sau
din filme;
4.Imi plac jocurile de cuvinte precum scrabble, anagrame,rebus;
5.Imi place s-i distrez pe ceilali cu frmntri de limb, rime fr sens sau jocuri de
cuvinte;
6. Adeseori ceilali se opresc s-mi cear explicaii asupra nelesului cuvintelor
pe care le folosesc n scris sau n vorbire;
7.Romna, socio-umanele i istoria mi se par mult mai uoare dect matematica i
tiinele exacte;
8.Cnd conduc/merg pe strada acord mai mare atenie cuvintelor de pe
indicatoare dect decorului;
9. Conversaiile mele includ referiri frecvente la lucruri pe care le-am citit sau auzit;
10. Am scris recent ceva care m-a fcut s m simt mndru/ i mi-a adus
recunoaterea celorlali;
11. Alte aspecte relevante:

2. Inteligena logico-matematic

1. Pot efectua calcule mintale cu uurin;

2.Matematica i/sau tiinele exacte au fost printre materiile mele favorite n
coal;
3. Imi plac jocurile i problemele care necesit gndire logic;
4. mi place sa iniiez mici experimente de tipul ce-ar fi dac;
5. Mintea mea este n cutarea tiparelor, regulilor, secvenelor logice;
6. M intereseaz noile orientri din tiin;
7. Cred c aproape orice poate fi explicat raional;
8. Uneori gndesc ntr-un mod abstract, fr imagini sau cuvinte;
9. Imi place s gsesc firul logic n ceea ce oamenii spun sau fac;
10. M simt mai confortabil ntr-o situaie atunci cnd ceva a fost msurat,
analizat, categorizat sau cuantificat n vreun fel;
11. Alte aspecte relevante:..

3.Inteligena vizual/spaial

1.Vizualizez frecvent imagini cnd nchid ochii;

2. Sunt sensibil la culori;
3. Folosesc frecvent aparatul de fotografiat sau camera de luat vederi
pentru a nregistra ce se ntmpl n jurul meu;
4. mi place s rezolv puzzle-uri;
5. mi amintesc visele;
6. M orientez uor n spaii care mi sunt nefamiliare;
7. mi place s desenez sau s mzglesc;
8. Geometria mi s-a prut mai uoar dect algebra;
9. Pot s-mi imaginez cum ar arta lumea dac ar fi privit de

deasupra, prin ochii unei psri;

10. Prefer s citesc texte bogat ilustrate;

11. Alte aspecte relevante:.

4. Inteligena muzical/ritmic

1. Am o voce plcut;
2. Pot s spun cnd o not muzical sun fals;
3. Ascult des muzic la radio, casetofon sau CD player;
4. Cnt la un instrument;
5. Viaa mea ar fi foarte srac fr muzic;
6. M surprind adesea plimbndu-m n timp ce mi rsun n minte o reclam sau un
refren;
7. Pot cu uurin s in tempoul unei piese muzicale cu un simplu instrument de
percuie;
8. tiu nceputurile multor cntece i piese muzicale;
9. Dac aud o secven muzical o dat sau de dou ori, pot s o reproduc cu
acuratee;
10. Adesea bat ritmuri sau cnt n timp ce lucrez, studiez sau nv ceva nou ;

11. Alte aspecte relevante:..

5.Inteligena corporal-kinestezic

1. Practic n mod regulat cel puin un sport sau o activitate fizic

2. Mi se pare dificil s stau nemicat/ o perioad mai lung de timp
3. Imi place s lucrez folosindu-mi minile n activiti precum:
cusutul, esutul, sculptur, dulgherie, modelaj
4. Cele mai bune idei mi vin n timpul plimbrilor ndelungate sau cnd sunt
angajat/ n vreo activitate fizic
5. Imi place s-mi petrec timpul liber afar
6. Gesticulez cnd vorbesc cu alii
7. Trebuie s ating lucrurile pentru a putea nva mai multe despre ele
8. mi plac drumeiile ndrznee sau alte experiene fizice palpitante
9. Am o coordonare motric bun
10. Am nevoie s exersez o nou abilitate mai mult dect s citesc sau s
vd o descriere a acesteia
11. Alte aspecte relevante:

6. Inteligena intrapersonal

1. Petrec mult timp singur/ meditnd, reflectnd, gndindu- m la aspecte

importante ale vieii;
2. Am urmat edine de consiliere sau ateliere de dezvoltare personal pentru a
nva mai mult despre mine;
3. Sunt capabil/ s fac fa dificultilor cu optimism;
4. Am un hobby sau o preocupare special pe care le pstrez pentru mine;
5. Am cteva inte importante n via, la care m gndesc constant;
6. Am o perspectiv realist asupra puntelor mele tari i slabe (generat de
feedback-urile primite de la alii);
7. Prefer s-mi petrec week-end-ul ntr-o caban la munte dect ntr-un hotel
plin de lume;
8. M consider o persoan hotrt i independent;
9. in un jurnal;
10. Sunt liber profesionist/ sau cel puin m-am gndit serios s dezvolt o afacere
personal;
11. Alte aspecte relevante: .

7. Inteligena interpersonal

1. Sunt genul de persoan la care ceilali vin pentru sfaturi;

2. Prefer sporturile de echip celor individuale;
3. Cnd am o problem mai degrab caut pe cineva care s m ajute dect s o
rezolv eu singur/;
4. Am cel puin trei prieteni apropiai;
5. Imi plac jocurile de societate (monopoly, bridge) mai mult dect cele individuale
(jocuri video, solitaire);
6. Imi place s nv pe alii ceea ce tiu s fac;
7. M consider leader (sau alii m consider astfel);
8. M simt confortabil n mijlocul unei mulimi;
9. mi place s m implic n activiti cu nuan social la serviciu, biseric sau n
comunitate;
10. Mai degrab mi-a petrece serile la o petrecere nsufleit, dect s stau singur/
acas;
11. Alte aspecte relevante:.

Modele teoretice asupra raportului

varsta dezvoltare intelectuala
Modelul abordarii dual-procesuale a
inteligentei;
Modelul optimizarii selective si al
compensarii.

Modelul abordarii dualprocesuale a inteligentei;

Procese specifice:
-mecanica inteligentei=operatiile si structurile
cognitive de baza implicate in procesarea
informatiei (perioada copilariei si adolescentei);
-pragmatica inteligentei=adaptarea rationala
la diferite situatii si contexte, bazandu-ne pe
cunostinte si procedee mentale specifice
(perioada maturitatii si la varsta a treia)

Modelul optimizarii selective si al

compensarii
(P Baltes)

Pe masura inaintarii in varsta, oamenii pot

selecta acele zone ale intelectului pe care
sa le dezvolte pentru a face fata unor
scopuri adaptative

Cum invata
adolescentii?!

Strategia de invatare
=ansamblu de tehnici sau procese care
faciliteaza achizitia, inmagazinarea si
utilizarea informatiilor (D Dansereau, 1985,
apud D Salavastru).
=patternuri ale activitatilor de procesare a
informatiei pe care individul le aplica
atunci cand se confrunta cu o situatie de
invatare (Legendre, 1993)

Alegerea strategiei de invatare

Stilul de invatare;
Scopul invatarii;
Cunostintele metacognitive;
Tipul materialului de invatat.

Stilul de invatare

=modalitate particulara in care o persoana

percepe si prelucreaza informatia (S. Bernat,
2003, p.217)
=maniera in care elevul este <programat>
pentru a invata in modul cel mai eficace, adica
pentru a receptiona, a intelege, a retine si a fi
capabil sa utilizeze o informatie (Reinert, 1976,
apud D Salavastru, p 156);

IDENTIFICAREA STILULUI DE
INVATARE:

Autoobservarea propriei conduite de invatare,

analiza, reflectarea asupra propriilor experiente
de invatare;
Utilizarea unor instrumente de masura a stilului
de invatare;
Utilizarea descrierilor, a explicatiilor, si exercitiilor
oferite de diferiti autori pentru recunoasterea si
caracterizarea propriului stil de invatare
(D Salavastru, 2009, p 162-163)

Exercitiul nr. 6-Jurnalul metacognitiv

Stilurile de invatare
Modalitatea
senzoriala
(Modelul
Fleming si
Mills, 1992)

Emisfera
cerebrala

Tipul de
inteligenta

Verificarea
cunostin
telor

Auditiv

Global

Lingvistic

Sentimente

Vizual

(dreapta)
Secvential
(stanga)

Logico-

Perceptie

matematic
Muzical
Spatial
Kinestezic
Interpersonal
Intrapersonal
Natural

Gandire

Kinestezic
Citit

-scris
Multimodal

Experimente

MODELUL FLEMING I MILLS

Chestionar pentru identificarea preferinelor

perceptive
Acest

chestionar v ajut s v identificai preferina

pentru modul n care percepei informaia.
Alegei rspunsul care vi se potrivete cel mai bine;
Putei alege mai mult de un rspuns la fiecare
ntrebare.
De asemenea, putei s nu alegei nici un rspuns n
cazul ntrebrilor care nu vi se potrivesc, dar
ncercai, s rspundei la minim 10 din cele 13
ntrebri.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
1. Este nevoie s oferii instruciuni unei persoane care se afl lng
dumneavoastr. Persoana locuiete la un hotel din ora, a nchiriat o
main i dorete s v viziteze acas. Cum procedai?

a.
b.
c.
d.

i desenai o hart.
i dai instruciuni verbale.
i dai instruciuni scrise.
O luai de la hotel cu maina.

2. Nu suntei sigur() n legtur cu felul n care se

ortografiaz un cuvnt. Cum procedai?
a. V uitai n dicionar.
b. Vizualizai cuvntul n minte.
c. Auzii cuvntul n minte.
d. Scriei ambele versiuni i alegei una.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
3. Tocmai ai primit itinerarul unei excursii n jurul lumii, fapt ce este de
interes i pentru un prieten de-al dvs. Cum procedai?
a. l sunai imediat i i spunei.
b. i trimitei o copie a materialului.
c. i artai itinerarul pe o hart.
d. i mprtii ce intenionai s facei n fiecare loc pe care l vei
vizita.

4.

V pregtii s gtii ceva

dumneavoastr. Cum procedai?

special

pentru

familia

a. Gtii ceva cunoscut, pentru care nu avei nevoie de cartea de

bucate.
b. Rsfoii cartea de bucate ghidndu-v dup ilustraii pentru a
alege.
c. Folosii o anumit carte de bucate, n care tii c este o reet bun

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
5. Trebuie s informai un grup de turiti despre rezervaiile naturale din
zona dumneavoastr. Cum procedai?
a. Ii ducei cu maina la o rezervaie.
b. Le artai fotografii i diapozitive ;
c. Le dai brouri sau cri care prezint rezervaia;
d. Le facei o expunere despre rezervaie

6. V pregtii s achiziionai o combin muzical. In afara preului, ce

altceva v va influena decizia?
a. Vnztorul care v spune ceea ce dorii s aflai.
b. Detaliile pe care le citii.
c. Butonarea pentru a testa calitatea sunetului.
d. Faptul c arat elegant i modern.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
7. Reamintii-v un moment n care ai nvat un joc nou.
Cum ai nvat cel mai bine?

a. Din indicii vizuale (ilustraii, diagrame, schie).

b. Din instruciunile scrise.
c. Ascultnd explicaiile cuiva. d. ncercnd s jucai.

8. Avei o problem cu ochii. Preferai ca oftalmologul s:

a. v spun ce este n neregul.

b. v arate o diagram cu ce este n neregul.
c. s foloseasc un mulaj pentru a v explica problema.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
9. V pregtii s nvai cum se utilizeaz un nou
program pentru calculator. Cum procedai?

a. V aezai la calculator i ncepei s apsai tastele.

b. Citii manualul utilizatorului.
c. Sunai un prieten i l ntrebai.

10. Locuii ntr-un hotel i ai nchiriat o main. Intenionai

s vizitai un prieten a crui adres nu o cunoatei. Ce
ai dori s fac prietenul?

a.
b.
c.
d.

S v deseneze o hart.
S v dea instruciuni verbale.
S v dea instruciuni scrise.
S v ia de la hotel cu maina.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
11. Cu excepia preului, ce altceva v influeneaz decizia
cnd cumprai un manual?

a.
b.
c.
d.

Faptul c ai folosit un exemplar nainte.

Faptul c un prieten v-a vorbit despre manual.
Citirea rapid a ctorva fragmente.
Felul cum arat (este atractiv).

12. La cinema ruleaz un film nou. Ce v determin

s mergei sau nu s l vizionai?

a. Cronica pe care ai auzit-o la radio.

b. Cronica pe care ai citit-o n ziar.
c. Reclama pe care ai vzut-o.

Chestionar pentru identificarea

preferinelor perceptive
13. Preferai un profesor care recurge la
a.

manuale, suporturi de curs, texte?

b. diagrame, tabele, grafice?
c. vizite, experiene de laborator, sesiuni
practice?
d. discuii, lectori invitai?

Fi de calcul a scorului:
ncercuii litera/literele care corespund rspunsurilor
dumneavoastr. De exemplu, dac la ntrebarea nr. 3 ai
rspuns b" i c" ncercuii literele C" i V".
ntrebarea

10

11

12

13

Pentru calcularea scorului urmai

paii :
1. calculai

numrul total al rspunsurilor care corespund fiecrei litere:

V = A =.C=.K =
2. scriei totalurile pariale n ordine descresctoare, notnd n dreapta litera care i corespunde
fiecruia;
3. Stilul dvs preferat este cel la care aveti cel mai mare total partial;
4. Adunai totalurile pariale; verificai ce cifr i corespunde acestei sume n tabelul de mai jos
Suma totalurilor pariale este ntre Cifra corespunztoare este
1.
10-16--------------------------------------------------1
2.
17-22---------------------------------------------------2
3.
23-30---------------------------------------------------3
4.
>30 ------------------------------------------------------4

5. Componenta modal rezult din combinarea acelor stiluri pentru care diferena dintre
totalul parial mai mare i urmtorul total parial nu depete cifra din tabel,
care corespunde sumei totalurilor pariale.

Modelul lui Honey i Mumford

(1986)

au elaborat patru stiluri individuale de nvare, pe baza ideii c

fiecare persoan percepe, proceseaz i reprezint informaia ntrun mod diferit. Achiziiile se produc la un nivel calitativ superior
atunci cnd experienele de nvare angreneaz stilul preferat al
unei persoane.

Cele patru stiluri sunt: teoreticienii,

pragmaticii, activitii i reflexivii
Teoreticienii se ntreab constant cum se relaioneaz un lucru cu altele. Preiau
informaiile prin analiz, observaie i gndire. Punctul lor forte const n abilitatea de
a crea modele teoretice. Fraza cheie: Dac e logic, e bine.
Pragmaticii se ntreab mereu cum pot pune n practic o idee. Cel mai tare punct al lor
este c observ latura practic a informaiilor. Achiziioneaz cunotinele prin
experien direct, simuri, aciuni. Au interese legate de tehnic i se specializeaz
adesea n fizic. Fraza cheie: Dac funcioneaz, e bine.
Activitii sunt gata s ncerce orice. Acord semnificaie unei experiene prin angajare
imediat n folosirea sau realizarea acesteia. Punctul forte al lor este faptul se implic
n experiene noi. Exceleaz n a se adapta la circumstanele imediate ale
contextului. Rezolv problemele intuitiv, bazndu-se pe informaia de la alii. Fraza,
cheie: Voi ncerca orice mcar o dat.
Reflexivii prefer sa aib timp s mediteze asupra unui subiect. Acord semnificaie unei
experiene reflectn la ea i ncercnd s identifice toate posibilitile. Punctul lor
forte const n abilitatea imaginativ. Au interese culturale variate i le place arta. Pot
deveni consilieri, directori de resurse umane, artiti. Fraza cheie: Am nevoie de timp
s m gndesc la acest lucru.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat

Bifai afirmaiile cu care suntei mai mult n

acord dect n dezacord. Marcai cu x"
afirmaiile cu care suntei mai mult n
acord dect n dezacord.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
__ 1 Acionez adesea fr s in seama de consecine
__ 2 Cnd aflu o teorie nou m ntreb ce aplicaii are n practic
__ 3 M pasioneaz aspectele care in de autodisciplin (mi supraveghez
dieta, fac sport regulat, am anumite tabieturi)
__ 4 Sunt mndru/ cnd duc un lucru pn la capt
__ 5 M potrivesc mai bine cu persoanele logice, analitice, dect cu cele
spontane, iraionale
__ 6 M atrag mai mult ideile noi i neobinuite dect cele practice
__ 7 n discuii mi place s merg direct la int
__ 8 Am grij s nu trag concluzii prea rapid
__ 9 Prefer s m raportez spontan i flexibil la evenimente, dect s le planific
dinainte
__ 10 Cred c hotrrile luate n urma unei analize complete a informaiilor sunt
mai puternice dect cele bazate pe intuiie

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
__ 11 Sunt perfecionist/
__ 12 Regulile sunt fcute pentru a fi nclcate
__ 13 Sesizez adesea modaliti mai bune, mai practice de a face lucrurile
__ 14 Dac am de scris ceva, prefer s fac multe schie nainte de versiunea
final
__ 15 n discuii sunt realist/, i readuc pe ceilali la subiectul discuiei i evit
speculaiile
__ 16 n conversaiile cu ceilali sunt cel/cea mai obiectiv/
__ 17 Cnd ceva merge ru m bucur s las balt acea activitate
__ 18 E preferabil s te gndeti bine nainte s acionezi
__ 19 Nu m deranjeaz s rnesc sentimentele celorlali atta timp ct
lucrurile se finalizeaz
__ 20 mi plac edinele care se desfoar metodic

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
Calcularea scorului:
Pentru fiecare rspuns bifat adugai un
punct lng litera corespunztoare (de
exemplu, dac ai bifat ntrebarea 1 punei
1 punct lng litera A). Adunai punctajul
corespunztor fiecrei litere. Cea la care
obinei cel mai mare scor reprezint stilul
de nvare pe care l preferai.

Chestionar pentru identificarea

stilului de nvare preferat
1. A 6. A 11. T
16. T
2.P
7. P 12. A
17. A
3.T
8. R 13. P
18. R
4.R 9. A
14. R
19. P
5.T 10. R
15. P
20. T
Cod: A - activitii, B - reflexivii, P pragmaticii, T - teoreticienii

Motivatia pentru invatare

Este un proces individual care se refera la:

1. gradul in care o persoana doreste si se angajeaza
intr-o actiune de invatare;
2. efortul /energia pe care persoana respectiva doreste sa il/o
investeasca pentru realizarea invatarii;
3.persistenta

Este determinata de Nevoile, Scopurile,

Atitudinile si Valorile unei persoane

Nevoile

forte, in general, naturale si inconstiente,

care imping o fiinta spre ceea ce este
indispensabil sau util in existenta,
conservarea sau dezvoltarea sa (E
Dulama , 2009)

Nevoile academice ale

elevilor(1)
Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele
invatarii;
Sa inteleaga procesul de invatare;
Sa fie implicati activ in invatare;
Sa le fie fixate obiective care sa aiba
legatura cu preocuparile si alegerile proprii;
Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze
stilul, punctele forte in invatare;

Nevoile academice ale

elevilor(2)
Sa perceapa modelul invatarii ca pe un
proces interesant si valoros;
Sa experimenteze succesul in invatare;
Sa aiba timp sa integreze cele invatate;
Sa primeasca un feed-back imediat si
real;

Nevoile academice ale

elevilor(3)
Sa fie implicati in autoevaluarea eforturilor si
rezultatelor invatarii;
Sa fie rasplatiti in mod adecvat pentru
performantele obtinute;
Sa beneficieze de un mediu de invatare
suportiv, securizant si bine organizat
(Eugene Garcia, 1999, apud V Jones& l Jones,
2007, p. 249)

Relatia nevoi, scop si invatare

Scopul=anticiparea, reprezentarea mentala a starilor

potential satisfacatoare pe care persoana doreste sa le
atinga;
Atingerea unui scop satisface mai multe nevoi;
Efectele scopurilor asupra comportamentelor depind de:
specificitatea, proximitatea si dificultatea lor (Schunk,
1991);
Scopurile pot fi orientate spre sarcina sau orientate spre
performanta.

(E Dulama, 2009)

Atitudinile

=complexe sau dispozitii care influenteaza

alegerea obiectelor, situatiilor sau actiunilor de
catre individ;
Tipuri de atitudini manifestate de catre elevi: de
comunicare, de participare activa la instruire si
autoinstruire, de exprimare a preocuparilor,
intereselor, de gestionare a resurselor, de
respect fata de sine si fata de altii etc

Motivatia pentru invatare

Motivatie = valori x expectante x climat

Valorile = Atitudini de pretuire a unui

lucru/fapte/persoane etc considerat/e ca
avand valoare prin el/e insusi/insele

Self-efficacy (auto-eficienta)

Perceptia proprie cu referire la capacitatile de a

invata si de a performa intr-un domeniu pana la
nivelul proiectat/atingerea scopului propus.
Este influentata de factori personali
(performantele obtinute, abilitati, nivel de
inteligenta etc), sociali (feed back-urile celorlalti),
contextuali si poate influenta la randu-i alegerile,
efortul, intentiile, succesele.

Self-efficacy (Eficiena personal)

(Bandura 1977;1982 )
iniierea i persistena n comportamente este determinat
de:
1. Valoarea rezultatelor (importana anumitor rezultate,
consecine sau scopuri);
2. Expectana cu privire la rezultate (expectanele privind
eficiena anumitor mijloace comportamentale n a produce
aceste rezultate);
3. Expectana cu privire la auto-eficien (judecile i
expectanele privind abilitile comportamentale i
probabilitatea de a fi capabil s implementeze cu succes
cursul aciunii ales).

Modelul socio-cognitiv al motivatie

in context scolar

R Viau

Cum se invata
eficient ?
Conditiile unei invatarii eficiente

Orientarea catre un scop

Invatarea este activa
Invatarea duce la rezultate masurabile
(S Bernat, 2007)

Modelul invatarii eficiente

Actioneaza !

Aplica si foloseste!

Observa si reflecteaza!

Conceptualizeaza si
Generalizeaza !

Abilitati de invatare eficienta

1.
Mnemotehnicile;
2.
Luarea notitelor;
3.
Organizatorii cognitivi;
4.
Logica si argumentarea;
5.
Creativitatea;
6.
Gandirea critica;
7.
Strategiile metacognitive
(S Bernat, 2007)

Abilitati de invatare eficienta

Mnemotehnicile sunt metode prin care se
realizeaz memorarea unor informaii care
sunt dificil de reinut.
Tipuri de metode : Asocierile, Acronimele,
1.

Itinerariul, Gruparea etc

2. Luarea notielor

este activitatea de scriere prin care reinem

informaii atunci cnd ascultm un vorbitor ;
Se face prin Inregistare si Prelucrarea
informatiilor
Inregistrarea se face prin abrevierile i
prescurtrile, schemele, numerotrile, marcarea
cuvintelor cheie, evidenierea coninutului prin
aranjarea n pagin, folosirea culorilor.
Sistemul Cornell de luarea a notitelor

3. Organizatorii cognitivi
sunt reprezentri grafice sau structuri
verbale care ajut la nelegerea
cunotinelor prin clasificare,
comparare, exemplificare, rezumare,
interpretare;
Ajuta la prelucrarea in formatiilor

Abilitati de invatare eficienta

4. Argumentarea presupune structurarea n
mod logic a unui ansamblu de idei pentru a
demonstra sau susine o tez, folosind
dovezi sau exemple. A argumenta nseamn
a construi raionamente.
5. Prin creativitate nelegem un proces prin
care se genereaz noul sau prin care se
asociaz i se recombin concepte i idei
existente.

Abilitati de invatare eficienta

6. Gndirea critic este gndirea care are
capacitatea de a se autoanaliza n timp ce
elaboreaz raionamente pornind de la
evaluarea alternativelor, cu scopul de a emite
opinii justificabile i de a aciona.
Ea presupune evaluarea alternativelor, elaborarea
raionamentelor, formarea opiniilor argumentate,
aciunea i metareflecia.

Strategii de dezvoltare a gandirii

critice

Lectura activa/critica;
Modelul de proiectare didactica
evocare/realizarea sensului/reflectie;
Formularea de intrebari (de ex pornind de la
taxonomia lui Bloom );
Scrierea argumentativa (eseul argumentativ);
Dezbaterile

Scrierea argumentativa (eseul

argumentativ)

Cea mai simpl structur a eseului

cuprinde:
teza
argumentele
dovezile
concluzia

'

7.Strategiile metacognitive
Se refer la tehnici prin care monitorizm i
controlm propria nvare (Radu, 2000),
precum i tehnici prin care ne putem dezvolta
potenialul intelectual.
Conceptele de invatare autonoma, invatare
autodirijata (self-directed learning ) si invatare
autoreglata (self regulated learning) sunt
premise conceptuale ale metacognitiei.

Metacognitia si rolul ei in
invatare

Metacognitia=cunostintele pe care le are un individ

despre functionarea propriului sau sistem cognitiv
J. Delacour-metacognitia=capacitatea de a-si
reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si
evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta
diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin
alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de a
stabili caracterul adevarat sau fals al unor
reprezentari.

F.H.Flavell

Componentele metacognitiei:

Cunostinte metacognitive;
Referitoare la persoane: intraindividuale, interindividuale,
universale
Referitoare la sarcina;
Referitoare la strategii

Gestiunea activitatii mentale=activitati de

planificare, control si monitorizare a propriei gandiri

Procedee de dezvoltare a
metacognitiei

Protocolul gandirii cu voce tare;

Jurnalul invatarii;
Planificarea pasilor invatarii;
Feed-back permanent din partea profesorului;
Autochestionarea;
Tehnica inventarii materialului, scopului, strategiilor si a
obstacolelor in invatare;
Abordarea logica si sistematica a problemelor.

Planul individual de nvare

Etapele unui program individual de nvare sunt:
cunoaterea potenialului individual de nvare
personal;
identificarea punctelor care necesit dezvoltare;
formularea obiectivelor de nvare;
planificarea activitilor;
alegerea metodelor;
stabilirea criteriilor de reuit;
realizarea programului.

METODA RICAR
R-rasfoire;
I-intrebari;
C-citirea propriu zisa;
A- amintirea;
R-recapitularea

Cum invata adultii

Andragogia

Caracteristicile fizice si
psihologice

Problema stadializarii la varsta adulta ?!

Analiza maturitatii prin focalizarea pe evenimentele
majore ale vietii;
Conceptul de varsta compusa= media dintre
varsta cronologica, cea functionala (capacitatea de
a performa in diverse domenii) si cea existentiala
(perceperea subiectiva a varstei);
Tineretea (24/25-35 ani);
Varstele adulte mijlocii (35-65 ani)

Tineretea

Cristalizarea subidentitatilor (sociala, profesionala,

maritala, parentala);
Dorinta de a iesi de sub influenta parentala si
dobandirea independentei;
Maturitate= alegerea unui partener de cuplu, strategii
de convietuire cu acesta, dobandirea rolului de parinte,
capacitati de educatia copiilor, administrarea caminului,
activare profesionala, viata social prin prietenii de lunga
durata, gasirea unui loc in comunitatea de care
apartine (Havighurst, apud Hughes, 1996)

Varstele adulte mijlocii

Erikson:

Conflict intre generativitate si stagnare;

Levinson (1978);
35-45 ani criza de identitate datorata unor
probleme: plecarea copiilor, modificari in structura
familiei, decesul apropiatilor, schimbari la locul de
munca etc;
C G Jung-criza spirituala

Caracteristicile psihologice ale

adultilor

Adultii au un sistem de valori care determina o anumita

atitudine fata de invatare, de educatie in general;
Sunt persoane pragmatice cu scopuri bine definite;
Isi valorifica cunostintele si experienta de viata;
Sunt constransi de factori interni si externi sa invete
toata viata;
Au o imagine de sine bine conturata si consolidata,
autodefinindu-se ca persoane autonome, independente
si responsabile;

Andragogia-M Knowles
1970- o teorie comprehensiva a educatiei
si formarii adultilor;
descrie diferentele dintre copii si adulti ca
persoane care invata (Knowles, Swanson,
& Holton, 2005).

Modelul andragogic al invatarii

(Knowles, Holton, Swanson, 1998)

Principii de baza in invatarea adultilor:

1.Nevoia cursantului de a sti; De ce, ce, cum;

2.Conceptul de sine al cursantului; autonomie si
autodirectionare;
3. Experienta anterioara a cursantului; resurse, modele/scheme;
4. Pregatirea pentru a invata: determinata de problemele curente
ale vietii si are drept scop dezvoltarea;
5.Orientarea spre invatare; centrata pe probleme,
contextualizata;
6.Motivatia de a invata; valoare intrinseca, costuri personale

Invatarea autodirijata
(self directed learning)
-

proces in care initiativa o detin indivizii cu sau

fara ajutorul altora, referitor la diagnosticarea
propriilor nevoi de invatare, formularea
scopurilor invatarii, identificarea resurselor
umane si materiale ale invatarii, alegerea si
implementarea unor strategii de invatare
adecvate, evaluarea rezultatelor invatarii
M Knowles (apud H Siebert, 2001)

Specificul invatarii autodirijate

(H Siebert, 2001)

Pune accentul pe insusirea si nu pe trasmiterea

de cunostinte;
Are determinare biografica;
Este o activitate bazata pe
autoresponsabilizare;
Autoorganizarea presupune constructivism;
Necesita contexte sociale;
Autodirijarea vizeaza nu numai metodele ci si
continuturile invatarii

Specificul invatarii autodirijate

(H Siebert, 2001)

Este un proces cognitiv si emotional;

Largeste sfera conceptului de invatare de la a
invata sa stii la a invata sa faci, a invata sa fii si
a invata sa convietuiesti (J Delors);
Se incadreaza in efortul de invatare
permanenta;
Vizeaza dezvoltarea competentelor;
Deplasarea accentului dinspre predare catre
consiliere

Invatarea din perspectiva

constructivista

Caracteristici:
1.Proces de construire a realitatii;

nvarea este un proces activ i constructiv, care are

loc ntotdeauna ntr-un context, deci este situativ,
multidimensional i sistemic. Rezultatele nvrii nu pot
fi prevzute, deoarece
procesele de construire a
realitii sunt individuale i situaionale (ReinmannRothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997, p.336, din
Horst Siebert, Pedagogie Constructivist, p. 31, 2001)

Caracteristici:
2. Procesul invatarii este recursiv=se
desfasoara pe baza unor structuri mentale
existente, care, prin implicarea lor in
construirea cunoasterii, se reorganizeaza,
se modifica si evolueaza

Caracteristici:
3. Realizarea invatarii se face in maniera
interpretativa=acceptarea pluralitatii si
diversitatii constructiilor realitatii, a
adevarurilor relative, a probabilitatii
erorilor, pe considerarea cunoasterii ca o
constructie personala si /sau colectiva/de
grup.

Fazele realizarii invatarii

Deconstructia=punerea sub semnul intrebarii a

unor cunostinte, mentalitati, reprezentari
individuale/colective referitoare la realitate si la
cunoasterea acesteia
Constructia=procesul de construire a unor
sensuri si semnificatii ale realitatii percepute;
Reconstructia=schimbarea structurala produsa
in cognitiile subiectului, in strategiile de
rezolvarea a problemelor

Carl Rogers
Invatarea experientiala

Principii:
Indivizii

au un potential natural de a invata;

Invatarea apare cu adevarat atunci cand cursantul sesizeaza
relevanta continutului;
Invatarea implica schimbari de autoperceptie si de
autoorganizare;
Invatarea cu mai multe semnificatii se produce aplicand practic;
Cand adultul initiaza invatarea, se implica cu totul;
Independenta, creativitatea si increderea in sine sunt facilitate
de simtul critic si de autoevaluare.

D Kolb

Ciclul invatarii experientiale:

experienta

concreta-observatii si reflectii
formularea conceptelor abstracte si a
generalizarilor
testarea implicatiilor conceptelor in situatii noi
experienta concreta

J Mezirow

Invatarea transformativa-etape:
1.dezorientare dilematica;
2. autoexaminare cu sentimente de teama, furie,
vinovatie;
3.evaluarea critica a asumptiilor;
4. recunoasterea discrepantelor si acceptarea
necesitatii transformarii;
5. explorarea optiunilor pentru noi roluri, relatii

J Mezirow
6.planificarea actiunii;
7.achizitionarea de cunostinte, si deprinderi
pentru realizarea planului;
8. incercarea noilor roluri;
9. construirea competentei si a autoincrederii in
performarea noilor roluri si relatii;
10. reintegrarea in cotidian, pe baza noilor
perspective

Variabilele invatarii la varsta

adulta
Contextul invatarii;
Caracteristicile fizice si psihologice ale
personalitatii adultului;
Procesul efectiv de invatare.

Contextul invatarii
Ambianta fizica;
Climatul emotional;
Influente determinate de folosirea
tehnologiei;
Influente socio-culturale

Relatia mediu fizic- invatare

Fulton 1991:
-aspecte arhitecturale;
-aspecte psihologice (=atribute de mediu care dau posibiltatea
manifestarii anumitor comportamente);
-aspecte sociologice (=aspecte de mediu care faciliteaza
latura relationala);
-aspecte etice (=relatia valori-comportamentul persoanei);
-training efectiv =armonizarea mediu-individ=conditii optime
pentru obtinerea performantei.

Modelul SPATIAL
Fulton 1991

Nivelul 1-invatarea modulata de gradul de

satisfactie, participare, realizare a obiectivelor
propuse;
Nivelul 2-invatarea modulata de aspectele fizice
ale mediului precum si de cele subiective
=perceptia asupra mediului fizic;
Nivelul 3 invatarea influentata de natura/ locul
controlului pe care cursantul il are in mediul de
invatare, de autoritatea care se reflecta in
mediul de invatare.

Climatul emotional

Se defineste prin :
Relatiile cu ceilalti membri ai grupului;
Relatia cu formatorul;
Relatia cu continutul propus

Crearea unui mediu educativ

Respectul pentru personalitate celuilalt;
Implicarea acestuia in luarea deciziilor;
Asumarea responsabilitatii in definirea obiectivelor,
planificarea si desfasurarea activitatilor de invatare
si evaluare;
Libertatea de exprimare;
Disponibilitatea informatiilor.

Modelul PERC
1. clarificarea scopurilor (purposes);
2. clarificarea asteptarilor (expectations);
3. clarificarea rolurilor formatorului (roles);
4. clarificarea continuturilor (contents)
(Pratt-1984)

Influente determinate de folosirea

tehnologiei
Asupra persoanei adulte;
Asupra continuturilor de invatat

Exigente ale folosirii tehnologiei

in educatie

Definirea obiectivelor invatarii in concordanta si cu

tehnologia utilizata;
Dotarea cu echipamente, dar si cu softul adecvat acestora
si mai cu seama experientelor de invatare proiectate;
Design corespunzator si mobilier adecvat;
Proiectarea si cunoasterea politicilor si procedurilor de
lucru in spatiul de invatare;
Personal/cursanti pregatit/i pentru lucru cu calculatorul si
alte echipamente

Influente socio-culturale
Rolurile, responsabilitatile adultului in viata
cotidiana;
Volumul si calitatea experientelor
acumulate de-a lungul timpului;
Transformarile fizice, psihologice si sociale
specifice varstei;
Anxietatea si ambivalenta experimentate de
adult in situatia de invatare

Blocaje in invatare la varsta

adulta
Bariere culturale;
Bariere structurale;
Bariere personale.

Blocaje in invatare la varsta

adulta

Externe/situationale (culturale, socio-politice,

structurale- bani, timp, acces la locatii, politici,
formatori etc);
Interne/dispozitionale (corelate cu variabilele
varsta, sex, statut socio-economic);
Informationale (gradul de informare si
constientizare a oportunitatilor educationale
disponibile la nivel de comunitate

Motivarea cursantilor adulti

Expertiza-formatorul sa fie un expert;
Empatia;
Entuziasmul;
Claritatea prezentarii materialelor;
Responsabilitatea respectarii
particularitatilor cursantilor.