ACORDAREA PRIMULUI

AJUTOR
PRESPITALICESC IN
PRINCIPALELE URGENTE
MEDICO-CHIRURGICALE

IMPORTANTA URGENTELOR IN
MEDICINA DE FAMILIE

Medicul de familie ca medic de prim

contact are un rol foarte important in
diagnosticarea urgentelor medicochirurgicale, acordarea rapida a
primului ajutor pentru salvarea
vietii bolnavului si indrumarea
ulterioara a acestuia catre spital.

In acest sens MF trebuie sa intervina

in timp util pentru a sustine
functiile vitale ale bolnavului.
Astfel MF va aplica masuri de
reanimare cardio respiratorie in
caz de stop cardiac sau colaps, va
pune un garou in cazul unei
hemoragii externe, va efectua un
tamponament nazal in cazul unui
epistaxis masiv sau o traheostomie
in cazul unui edem glotic care
produce asfixie.

Principalele urgente medico-chirurgicale

Cardiovasculare: angina pectorala

instabila, infarctul miocardic, aritmiile
maligne, criza HTA, sincopa, lipotimia,
stopul cardiac
Respiratorii: criza de astm bronsic,
edemul pulmonar acut, TEP,
pneumotoraxul, hemoptizia, insuficienta
respiratorie acuta
Digestive: apendicita acuta, colica
biliara, pancreatita acuta, melena,
infarctul mezenteric, peritonita acuta

Renale: colica renala, pielonefrita acuta,

glomerulonefrita acuta, retentie acuta
de urina, insuficienta renala acuta
Neurologice: criza de lombosciatica, sdr
vertiginos, convulsiile, meningita, coma,
accidente vasculare cerebrale
Ginecologice: sarcina extrauterina ,
avortul, eclampsia, hemoragiile genitale
Metabolice: tetania, hipoglicemia,
criza tireotoxica

Dermatologice: erizipelul, edemul

Quincke, eruptiile specifice bolilor
infectocontagioase
Oftalmologice: ochiul rosu, criza de
glaucom
ORL: epistaxisul, otita acuta, edem glotic
Intoxicatiile: monoxid de carbon, compusi
organofosforici, alcool etilic,
benzodiazepine , opiacee
Altele: diateze hemoragice, septicemia,
arsuri, degeraturile, traumatismele

MF va trebui sa puna un diagnostic

initial cat mai rapid.
Astfel in cazul unui bolnav care
prezinta tegumente palide ,
extremitati reci, puls filiform ,
transpiratii reci profuze , polipnee ,
hipotensiune arteriala , MF se va
orienta spre diagnosticul de soc.
Prin excluderea altor tipuri de soc:
arsi , traumatic , septic , MF va avea in
vedere socul hipovolemic.

Pana la stabilirea unui diagnostic

etiologic si internarea bolnavului
intr-un serviciu de specialitate MF va
trebui sa trateze rapid hipovolemia,
acidoza, hipoxia i s susin
presiunea de perfuzie a esuturilor
prin aplicarea unei perfuzii cu ser
fiziologic, bicarbonat de sodiu,
glucoza, administrarea de oxigen i
substane vasoconstrictoare ( dopamina,
dobutamina, noradrenalina).

In cazul ntepturilor de insecte sau

administrrii intravenoase a unor substane
( penicilina ) poate s apar ocul anafilactic
caz n care este necesar administrarea de
urgen de adrenalin i hemisuccinat de
hidrocortizon.
In intoxicaiile acute MF va trebui s
administreze rapid pacientului antidotul
corespunztor precum atropina n intoxicatiile
cu pesticide ( COMPUSI ORGANOFOSFORICI ) i
efectuarea de splturi gastrice, ACC n
intoxicaia cu paracetamol, naloxon n caz de
deprimare a CR.

MF are obligaia de a trata bolnavul

pn n momentul internrii ntr-un
serviciu de specialitate sau sosirii i
prelurii bolnavului de ctre serviciul
de ambulan.
Pentru a putea acorda primul ajutor
in cazul urgenelor medico chirurgicale MF trebuie sa aib o
trus de urgen.

Trusa de urgenta trebuie sa contina:

aparate si materiale = stetoscop,

tensiometru, seringi, vata, alcool sanitar,
garou, atele, ace chirurgicale, a
chirurgical, pense, EKG , alcool iodat,
comprese sterile.

medicamente = nitroglicerin, scobutil

NO-SPA, glucoz, fenobarbital, diazepam,
miofilin, furosemid, hemisuccinat de
hidrocortizon, algocalmin, adrenalin, etc.

STOPUL CARDIAC: Reprezinta starea clinica

consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii
eficace a inimii .
Diagnosticul stopului cardiac
Se stabileste pe baza urmatoarelor semne:
paloarea sau cianoza instalate brusc
absenta pulsului la arterele mari (carotida sau
femurala)
absenta zgomotelor cardiace
pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa
sistarea aportului de oxigen catre creier)
incetarea spontana a miscarilor respiratorii (in
caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde)
aparitia midriazei fixe, pupile dilatate, areactive la
lumina (dupa 30-90 secunde ).

RESUSCITAREA STOPULUI
CARDIO-RESPIRATOR se face in
primele 3-5 min de la stop, cand
pacientul este in moarte clinica
dupa care neresuscitat intra in
moarte biologica = moartea
creierului, cand apar midriaza
fixa, cornee opaca si lividitati
cadaverice

Anual n Europa aproximativ

700.000 de persoane sufer un stop
cardio-respirator.
5-10% din pacienii care sufer un
stop cardio-respirator i sunt
resuscitai supravietuiesc.
Este vital intervenia martorilor unui
stop cardio-respirator naintea sosirii
echipajelor medicale.

Resuscitarea precoce i defibrilarea

rapid (1-2 minute) pot crete rata
de supravieuire >60%.

Evaluarea victimei:
Rspunde?
Scuturai uor umerii pacientului
Intrebai Suntei bine?
Dac rspunde
Lsai victima n poziia care ai gsito.
ncercai s aflai ce i s-a ntmplat i
solicitai ajutor la nevoie
Reevaluai cu regularitate
Cheam ajutoare

- Functia respiratorie =
* permeabilitatea cailor respiratorii
* semne de insuficienta respiratorie
- Functia cardiovasculara =
* AV
* TA
* semne de soc, stop cardiac
- Leziuni asociate =
* traumatisme craniocerebrale, fracturi ale

coloanei cervicale, leziuni toracice sau abdominale

Prezenta hipoxiei cerebrale =

* examinarea pupilelor = midriaza
bilaterala

Sindromul de hipertensiune intracerebrala =

* midriaza unilaterala
* tulburari de ritm sau amplitudine
respiratorie

Evaluarea starii de constienta: la stimuli

verbali si durerosi ( daca este constient se
incearca obtinerea raspunsului la stimuli )
Pentru evaluarea starii de constienta se
utilizeaza scara Glasgow:

DESCHIDEREA OCHILOR
- spontana: 4
- comanda verbala: 3
- la stimuli durerosi: 2
- lipsa: 1

CEL MAI BUN RASPUNS MOTOR

-

raspunde la comanda: 6
localizeaza durerea: 5
retrage la durere: 4
flexie anormala( a membrului
contralateral ): 3
- raspuns in extensie: 2
- absent: 1

RASPUNS VERBAL
-

orientat: 5
conversatie confuza: 4
cuvinte inadecvate: 3
sunete fara inteles: 2
absent: 1

Daca scorul obtinut prin adunarea punctelor de

la cele trei examinari este mai mic de 8,
este pus diagnosticul starii de coma.

Airways
Dezobstructia cailor
respiratorii superioare.
Inlaturarea corpilor
straini din regiunea
orofaringiana, capul
fiind pus in
hiperextensie iar
mandibula va fi
mobilizata anterosuperior.

Manevra
Esmarch

Deschide cile aeriene

Verific respiraia
Look, listen , feel Privete, ascult,
simte
Nu confundai respiraia agonic cu
respiraia normal
RESPIRAIA AGONIC: Apare la scurt
timp dup instalarea stopului cardiac n
40% din cazuri. Descris ca o respiraie
greoaie , zgomotoas, superficial
gasping

In cazul aspiratiei de corpi straini se

vor efectua lovituri toracice dorsal sau
compresie abdominala (manevra
HEIMLICH).
Dac victima nu poate respira, medicul
va sta n spatele acesteia i va pune
pumnul orientat cu policele spre
abdomenul victimei, deasupra ombilicului
i sub coaste i stern.
Ii va prinde pumnul cu cealalt mn i
va efectua 4 micri de mpingere n
sus, rapide, cu for .

Aceasta manevr crete presiunea n

abdomen, determinnd mpingerea
diafragmului n sus.
La rndul su, diafragmul va crete
presiunea aerului din plmni, iar
presiunea pozitiva mpinge n cile
aeriene superioare obiectul aflat n trahee
Nu trebuie strnse coastele cu braele.
Se va folosi numai pumnul mpins n
abdomen.
Este posibil s fie necesar repetarea
manevrei de 6 pn la 10 ori.

Ventilarea:

Gura la gura , gura la nas, gura la

tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ),
ventilarea pe masca ( balonul tip
AMBU ).
Daca ventilarea sau intubarea nu
sunt posibile ( ca in cazul edemului
glotic ) se practica traheotomia de
necesitate si puncie traheal de
urgen cu plasarea unei traheostome
ntre cartilajele tiroid i cricoid.
Se va controla eficiena ventilrii:
prezena micrilor respiratorii;
cedarea cianozei; murmur vezicular
simetric.

Ventilarea rapida se practica in doua

tentative urmata de masaj cardiac si ventilare

alternativa ntr-un raport de 30 : 2

2 ventilaii:
Pensai nasul victimei
Inspirai normal
Se plaseaz buzele etan peste gura victimei
Expirai lent pn se ridic toracele victimei
Expirul ar trebui s dureze 1 secund
Permitei toracelui s coboare
Repetai

TEHNICI SI MIJLOACE DE ASISTARE

RESPIRATORIE

CONSTATAREA ABSENTEI RESPIRATIEI.

SUBLUXAREA MANDIBULEI.

RESPIRATIE ARTIFICIALA GURA LA GURA SI GURA LA MASCA.

MANEVRA HEIMLICHIN OBSTRUCTIE DE CAI AERIENE SUPERIOARE LA

PACIENT CULCAT SI IN PICIOARE.

EXTRAGEREA MANUALA A UNUI CORP

POZITIA CORECTA A MAINILOR

STRAIN DIN CAILE AERIENE SUPERIOARE.

SI CORPULUI IN MASAJUL
CARDIAC EXTERN.

VENTILATIE CU MASCA LARINGIANA.

TRUSA COMPLEXA DE ASISTARE

RESPIRATORIE FARINGO-TRAHEALA.

Ventilarea cu balonul tip Ambu.

Masca se va aplica
cu policele si
indexul deasupra
gurii si nasului,
mandibula se va
mobiliza spre
anterior iar cu restul
degetelor se va fixa
capul in pozitie
de
extensie.

Restabilirea circulaiei

n cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu

lovitura cu pumnul aplicata precordial si
masaj cardiac.
SEMNE DE STOP CARDIAC Apeleaz 112
Masaj cardiac extern ( pacientul in decubit dorsal,
pe suport tare, locul aplicarii presiunii fiind treimea
inferioara a sternului.
Frecventa masajului: 100 / min, raportul
comprimare - decomprimare > 50 % fata de
platoul de comprimare, de cel putin 5 cm.
Defibrilare precoce.

30 compresiuni toracice
Plaseaz podul unei palme pe centrul toracelui
victimei (1/2 inferioara a sternului)
Podul celeilalte palme se plaseaz deasupra
Se ntreptrund degetele evitnd compresia
pe coaste
Se comprim toracele
Frecvena 100 pe minut
Profunzime 5 cm
Raport egal compresie : relaxare
Cel care efectueaz compresiile trebuie
schimbat la 2 minute

Daca in primele 15 min masajul nu este

eficient, in prezenta familiei sau a
anturajului se poate continua 45-60 min
sau pn la sosirea echipei calificate.

- n cazul fibrilaiei ventriculare se continu

masajul pn la posibilitatea efecturii
defibrilrii electrice.

DEFIBRILAREA CARDIOVERSIA EXTERNA

Indicaii: n stopul cardiac, fibrilaie ventricular,
tahicardie ventricular

Aparat: defibrilator electric cu 2 electrozi metalici,

se aeaz la baza sternului( sp II parasternal dr ) i
apical (V5); nainte de aplicarea descrcarii electrice, se
ung electrozii i pielea cu o past electro-conductoare,
se alege puterea de defibrilare 200-360 J pentru perete
gros sau FV i 100-200 J pentru perete subire sau FA.

Se apas pe butonul de descrcare cnd se produce o

contractur puternic a pacientului iar pe monitor se
modific E.K.G.

compresiuni toracice nentrerupte , ct

mai precoce;
minimizarea pauzei pre i post oc
electric
pauza ntre ntreruperea compresiunilor
i aplicarea ocului maxim 5 secunde
folosirea de rutin a electrozilor autoadezivi, subclavicular drept i apexian

Terapia medicamentoas:
Foarte important este realizarea unei cai de
abord venos periferice.
Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul
endotraheal n doz dubl sau tripl pot fi
administrate:
adrenalina 1 mg i.v. sau 2-3 mg in 10 ml s.f.
intratraheal.
atropina
0.5-2 mg n caz de bradicardie
sinusal sau asistolie.
lidocaina
1-3 mg/kgc pentru preventia
recurentelor de fibrilatie ventriculara.
bicarbonat de sodiu 8,4 %
50-100 ml.

clorur de calciu intravenos n caz de

tahicardie ventricular prin hiperkaliemie.
sulfat de magneziu n caz de torsada
vrfurilor sau fibrilaie ventricular.
adenosin n caz de tahicardie
supraventricular.

OBIECTIVE

URMARITE IN ACORDAREA
PRIMULUI
AJUTOR PRESPITALICESC

In abordarea unei urgente medico-chirurgicale MF

va urmari cateva obiective:
-

evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o

urgenta ?
natura urgentei
cauza care a produs-o
gravitatea
numarul victimelor (in caz de accident colectiv)
masuri ce trebuie intreprinse
succesiunea acestora

- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pn la primele

msuri ntreprinse
- limitarea efectului produs de agentul primar
- scoaterea accidentatului din zon
- efectuarea bilanului lezional i a triajului dup criteriul vital
- stabilirea prioritilor de intervenie n ordinea urgenei vitale
- aplicarea msurilor de prim ajutor
- poziionarea victimei, tratamentul leziunilor grave, imobilizarea,
hemostaza, sedarea.
- aprecierea rezultatelor n urma msurilor aplicate
- asumarea responsabilitii MF de a urmri pacientul sau de a-l
trimite la spital
- evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului

OCUL ANAFILACTIC

Definiie
ocul anafilactic apare in cursul reaciilor
alergice imediate dup:

- administrarea unor medicamente alergizante

(antibiotice mai ales penicilina); sulfamide;
xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic
- injectarea heteroproteinelor (seroterapie
antitetanica, antirabic)
- substane de contrast radiologice;
- ntepturi de insecte (albina), mucturi de
erpi.

Tablou clinic
Este tipul de soc produs prin proasta
distributie a fluxului sanguin cu
vasoplegie brusc instalat, reducerea
presarcinii, tahicardie cu reducerea
debitului cardiac care genereaz colaps.

Frecvent socul anafilactic se asociaz

cu edem alergic la nivelul feei, urticarie,
edem Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica

Se intrerupe imediat administrarea

substantei alergizante.
In situatia in care socul anafilactic a
fost declansat de o injectie
intramusculara, subcutanata sau
intradermica sau printr-o intepatura
de insecta intr-o extremitate, se
aplica un garou deasupra locului
inocularii pentru a limita
resorbtia substantei alergizante.

Garoul va bloca intoarcerea venoasa,

dar va trebui desfacut cate 2-3
minute la 10-15 minute interval
pentru a evita efectele stazei venoase.
Bolnavul va fi asezat in pozitie de soc
(pozitia Trendelenburg) pentru a
preveni ischemia si leziunile cerebrale
ireversibile.

Schema de tratament
Adrenalina se poate administra:
s.c. sau im 0,5-1 mg ( 0,5-1 ml sol 1:1000 )
i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg( 0,25-0,5
ml din fiola de 1:1000 ) diluata in 10 ml ser
fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut
ntr-un ritm lent.

Hemisuccinat de hidrocortizon
doza de atac 250 mg i.v. lent
se continua i.v. pana la doza de 500-1000
mg in timp de 24 de ore

Oxigenoterapie 6-8 l/minut

Miofilin 1 f (10 ml/240 mg) lent i.v. n caz de
bronhoconstricie severa sau beta 2 agonisti
inhalator (ventolin )
Antihistaminice H1: clorfeniramina 10 20 mg
intramuscular sau lent intravenos ori cele de
generatia a II-a (asociaza mai rar somnolenta sau
afectarea functiei cognitive ca efecte adverse decat
cele de generatia I) cu aciune rapid pe cale oral,
de ex. desloratadina / levocetirizina / fexofenadina
Daca manifestarile clinice de soc nu rspund la
tratamentul medicamentos se administreaz 1-2
litri de fluide intravenos; perfuzarea rapida sau
repetarea dozei de hidrocortizon poate fi necesar.

Traheostomie de necesitate in caz de

asfixie cand nu se poate efectua
intubatie orotraheala
In caz de soc anafilactic, bolnavul va
ramane sub supraveghere
clinica
cel putin 24 de ore existand riscul ca
socul sa recidiveze.

EPISTAXISUL

Definitie: Hemoragie ce provine de la nivelul narinelor, cavitatii

nazale.
Etiologie
1. Cauze locale:
- Traumatisme nazale (cauza principala la copil):
Accidentale
Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal
Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala,
bacteriana

Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice,

tuberculoza nazala
Corpi straini
Ulcer trofic perforant al septului
Tumori benigne:
Polip sangerand al septului nazal
Papiloame
Meningocel endonazal
Tumori maligne: granulom malign mediofacial

2. Cauze generate
- boli infectioase
gripa
rubeola ( pojarel)
varicela ( varsat de vant )
scarlatina
febra tifoida
- boli cardiovasculare
HTA
- boli ale ficatului
hepatita acuta
ciroza hepatica
insuficienta hepatica cronica

boli ale sangelui si vasculare

anemii grave
leucemii si mielom
purpura reumatoida
hemofilie
purpura trombocitopenica idiopatica
teleangiectazia hemoragica Rendu-Osler
tulburari de coagulare dobandite ( iatrogene ):
tratamente anticoagulante,trombolitice sau
antiagregante plachetare
alcoolism
intoxicatii
boli carentiale : malnutritia
cauze endocrine : hipertiroidie, feocromocitom

ATITUDINEA DE URGEN
In epistaxisul benign:
-

bolnavul va fi asezat pe un scaun, va fi eliberat de orice compresiune

(cravata, guler,centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura
deschisa
se vor aplica msuri de hemostaz local
compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10
minute
aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea fronto-nazal
tamponament nazal anterior cu tampoane narinare imbibate cu solutii
hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina),
adrenalina 1 , gelaspon
administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului
depaseste 24 de ore
administrarea de hemostatice pe cale generala :
* Adrenostazin
Vitamina K ( fitomenadion )
Venostat
Calciu

In epistaxisul grav:
- pn la internarea n spital se aplic
aceleai msuri ca in epistaxisul benign
- hemostaza local: compresiunea narinei,
tampoane narinare, tamponament nazal
anterior
- hemostatice generate
Transportul pacientului cu epistaxis se va
face n poziie semieznd sau culcat cu
capul puin ridicat.

CRIZA DE

ASTM

BRONSIC

Definitie

Reprezinta dispneea expiratorie

paroxistica care apare ca urmare
a unei obstructii bronsice
produsa de stimuli variati pe
fondul unei hiperreactivitati
bronsice .

Criza de astm

Criza de astm este caracterizata prin aparitia

sau agravarea paroxistica n prezenta unui
factor declanator( trigger ) a simptomelor
astmatice:
Dispnee expiratorie
wheezing
tuse
senzatia de constrictie toracica
Durata crizei de astm bronsic este de la 20
-30 minute la cateva ore.

Pentru masurarea functiei pulmonare

a bolnavului astmatic si pentru
monitorizarea acesteia la domiciliul
pacientului, medicul de familie are o
metoda disponibila simpla prin care
se masoara PEF ( peak expiratory
flow = debitul expirator de varf) cu
ajutorul Peak-flow-metrului .
PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul.

Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele

indicatii:
evaluarea obiectiva a suferintei
exprimate de catre bolnav (de exemplu:
dispnee nocturn, dispnee la efort)
evaluarea controlului bolii astmatice
(depistarea apropierii unei exacerbari),
situaie n care aplicarea unui tratament
corect previne apariia bronhospasmului

- evaluarea rezultatelor tratamentului.

Valoarea debitului expirator de varf (PEF)

prezinta variatii circadiene in functie de tonusul
vegetativ; cele mai mici valori se nregistreaz
ntre orele 4 i 6 dimineaa, n timp ce cele mai
ridicate se situeaz ntre orele 16 i 18
dupamiaza.
PEF actual mai mic dect 80% din cea mai
bun valoare personal sau variabilitatea
mai mare de 20% constituie un argument al
exacerbrii bolii i o indicaie pentru mrirea
dozei de medicamente sau pentru asocierea
altor medicamente.

Tratamentul crizei de astm bronsic

In tratamentul crizei de astm bronsic, medicul

de familie urmareste cateva obiective:

aprecierea severitii bolii

prevenirea bronhoconstriciei

Prima msura va fi meninerea bolnavului n

poziie eznd, sprijinit n poziia cea mai
comod.

Pentru aprecierea severitii bolii medicul

de familie va:

determina PEF-ul i n funcie de valoarea

obinut va aprecia severitatea crizei
de astm

va aprecia intensitatea simptomelor

- va efectua un examen fizic al pacientului

Examen clinic
a. Tegumente = cianoza, transpiratii profuze
b. Pulmonar = ampliaii respiratorii diminuate cu
toracele fixat n inspir, respiratie superficial,
tahipnee, inspirul egal cu expirul, raluri bronsice
rare
c. Cardiovascular = tahicardie cu puls slab,
jugulare turgescente, hepatomegalie, zgomot 2
ntrit n focarul pulmonar, galop drept

Pentru prevenirea bronhoconstrictiei MF

va aplica un tratament iniial bolnavului
n criza de astm cu un beta2 agonist cu
aciune de scurt durat: Salbutamol,
Fenoterol, Terbutalina.
Dispozitivele care conin substana activ
presurizat elibereaza la un puf o
cantitate de 100 sau 200 mcg substan
activ care este inhalat n timpul unei
inspiraii profunde.

Se pot aplica 2-4 puff-uri odata pn

la 3 aplicaii n timp de o or.

Administrarea simpatomimeticelor este

contraindicat la hipertensivi, coronarieni
i hipertiroidieni.
Dup aplicarea acestui tratament iniial
pot exista 3 tipuri de rspuns.

RASPUNS

INTENSITATEA
CRIZEI

PEF

TRATAMENT

bun

uoar

mai mare de
80 % din
cea mai
buna
valoare
personal

Continuam cu
beta 2 agonistul cu
actiune de scurta
durata la fiecare
3 - 4 ore timp de

incomplet

moderat 6080 %

24 - 48 ore
1.

2.

3.

slab

sever

< 60 %

Se adauga miofilin
fiola 10 ml( 240
mg ) 12 fiole po /
iv
hemisuccinat de
hidrocortizon n
doz de 100-200
mg iv n perfuzie i
se
Continu beta 2
agonistul cu aciune
de scurt durat la
3-4 ore

Transport la spital

COLICA RENALA
Este produs de un spasm al musculaturii
netede al cilor urinare excretoare
superioare i se manifest ca o durere
acut paroxistic n regiunea lombar
cu iradiere uretero-vezico-genital fiind
nsoit de polakiune, disurie i
hematurie microscopic sau macroscopic.

Cauze

1. Litiaza reno-ureteral
2. Inflamaiile urogenitale
- pielonefrita
- pielonefroza
- tuberculoza renala
3. Tumorile renale, de uter, colon
i rect (pot provoca rar colici prin
compresiune uretral extrinsec i
spasm asociat)

Conduita de urgenta
n colica renal dup precizarea
diagnosticului se recomand repaus la
pat i se urmresc cteva obiective.

Suprimarea durerii prin:

- Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura
n regiunea lombar (sticle cu ap cald
pern electric, cataplasme, comprese
fierbini, bi fierbini)

Administarea spasmoliticelor produce o

ameliorare a durerii dar de scurta durata:
-

Spasmolitice cu actiune neurotrop

(anticolinergice: Atropina, Drotaverina
Scobutil i.v. lent )

Spasmolitice cu actiune musculotrop:

Papaverina i.v. sau im.

Durerea in colica renala cedeaza mai

repede la administrarea analgezicelor
pirazolonice
Analgetice pirazolonice:Algocalmin(i.m.)
Novalgin (i.v)
Analgetice de precum pentazocin(Fortral
i.m.)

Piafen

Asocierea de analgetice cu spasmolitice

este uneori eficienta : Scobutil compus ,
Buscopan

Uneori sunt eficiente si infiltratiile

paravertebrale cu xilina 1%
Administrarea esentelor volatile Cystenal
sau Rowatinex cate 20-30 picaturi de
3-4 ori pe zi calmeaz durerea prin
reglarea motilitii pielo-ureterale.

Daca durerea nu cedeaza se poate trece

la administrarea medicamentelor din
clasa opiaceelor.
- Morfina si derivatii ei ( Hidromorfin ).
- analgetice de tip morfinic: petidina
(Mialgin).

Combaterea varsaturilor abundente

prin substitutie hidroelectrolitica
Prevenirea recidivelor colicii :
- Scobutil compus (supozitoare) sau
- Scobutil + Algocalmin
- AINS in special indometacina comprimate
sau supozitoare

In timpul colicii renale se impune restrictia

hidrica de maxim 250 ml lichide pe 24 ore
deoarece aportul normal de lichide creste
distensia bazinetala ceea ce amplifica
durerea .

In cazul in care la colica renala se

suprapune si o componenta
infectioasa pana la efectuarea
antibiogramei se va administra
ciprinol 500 mg la 12 ore 2 cpr la 12
ore sau augmentin 1 g la 12 ore .

COLICA BILIARA

Colica biliar reprezint o inflamaie a

veziculei biliare ce se caracterizeaz
printr-o durere violent i persistent
n regiunea hipocondrului drept cu
iradiere n umrul drept sau n vrful
omoplatului fiind nsoit uneori de
greuri i vrsturi.
Sindromul algic din colica biliar este
declanat att de contracia
musculaturii netede a veziculei biliare
inflamate ct i de creterea presiunii
intravezicale.

Colica biliar apare la pacieni n

contextul unei afeciuni cronice
biliare, cum ar fi dischinezia biliar
sau litiaza biliar, n special dup o
masa bogat n alimente
colecistochinetice ( grsimi, ou,
fric, ciocolat ) sau dup consumul
de alcool.
Colica biliar poate fi unicul simptom
al litiazei biliare.

Semne si simptome :

1. Durere n hipocondrul drept sau epigastru

cu debut brusc uneori nocturn la 3-5 ore
dup ingestia alimentelor colecistochinetice.
Durerea atinge maximul de intensitate n
aproximativ 15-30 minute de la debut i
poate s dureze n platou 4-5 ore. Durerea
din colica biliar este intens i continu,
fiind resimit iniial n epigastru ulterior
iradiind spre hipocondrul drept la intersecia
liniei ce unete umrul drept cu ombilicul, cu
rebordul costal drept. Deasemenea durerea
cu sediul la nivelul hipocondrului drept poate
iradia n coloana vertebral dorsal i n
umrul dept sau epigastru.

2. Grea, vrsturi alimentare urmate

de vrsturi biliare, gust amar, anorexie,
agitaie psihomotorie.
3. Febr
4. Sensibilitate la palpare n
hipocondrul drept cu descoperirea
unei formaiuni palpabile la
aproximativ 20% din pacieni fiind
vorba despre hidropsul vezicular aprut
ca urmare a obstruciei complete a
canalului cistic.

5. Semnul Murphy este pozitiv dac

la inspirul profund sau tuse, durerea
se exacerbeaz la palparea profund a
hipocondrului drept.
6. Icterul apare uneori la 24 de ore
dup colic, fiind caracteristic litiazei
coledociene i se manifest mai ales
sub forma subicterului conjunctival

Examenele paraclinice :

Examen radiologic abdominal poate

evidenia prezena calculilor radioopaci
Ecografia abdominala poate determina
prezenta calculilor biliari precum si
prezenta unei mase flegmonoase in
jurul veziculei biliare .

Diagnostic diferential :

Pancreatita acuta

Apendicita

Pielonefrita

Ulcerul duodenal

Hepatita si abcesul hepatic

Conduita terapeutic const n combaterea

durerii, a greurilor, vrsturilor i a anxietii:
1. Regim igieno-dietetic= repaus la pat, diet
hidrozaharat.
2. Administrare de lichide i electrolii n
perfuzie.
3. Medicaie sedativ: hidroxizin 2 - 3 cpr pe zi
sau meprobamat 2-3 cpr pe zi.
4. Administrarea de analgezice = algocalmin im
3-4 fiole/zi sau dac durerea nu se amelioreaz
se pot administra antialgice de tip opioid
precum mialgin 50-100 mg im sau 50 ml iv
diluat n 10 ml ser fiziologic. Tot n scop
analgezic mai poate fi utilizat i xilina 1% n
doz de 20 ml diluat n 250 ml glucoz 5%.

5. Medicaie antiemetic: emetiral 2 - 3 cpr/zi

sau torecan 2 - 3 cpr/zi.
6. Ca antispastice se vor utiliza atropin 1-3
mg/zi subcutanat, scobutil 2 - 3 fiole/zi im,
papaverin 3 - 4 fiole/zi im sau drotaverina
clorhidrat 20 mg/ml 1 - 3 fiole/zi.
7. Ca medicaie anxiolitic se poate utiliza
hidroxizin 2-3 cpr/zi sau meprobamat 2-3
cpr/zi.
8. Administrare de antibiotice: penicilina G,
cefalosporine asociat cu aminoglicozide i
metronidazol sau clindamicin pentru
acoperirea unui spectru ct mai larg de germeni
n special la bolnavii cu boli asociate cum ar fi
diabetul zaharat sau cei debilitai

9. Tratamentul definitiv al colicii

biliare date de prezena calculilor
veziculari n special n caz de
complicaii cu risc de peritonit,
const n colecistectomie i va fi
efectuat n decursul primelor 2448 ore de la internare.

Complicatii :

empiem
hidrops vezicular
gangrena
perforatie
fistulizare
ileus

Colica apendicular

Se prezint ca o durere vie localizat n

fosa iliac dreapt fiind produs de
inflamaia acut a apendicelui i care
iradiaz n epigastru i se nsoete de
greuri i vrsturi.
Durerea se exacerbeaz la palparea
punctului situat pe linia ce unete ombilicul
cu spina iliac anterioar, la unirea treimii
externe cu dou treimi interne (punctul Mc
Burney).
Apendicita poate apare la orice vrst dar
este mai frecvent ntre 10-30 ani.

Semne si simptome

Criza apendicular apare de obicei nocturn ntr-un

mod brusc i se manifest sub forma unui sindrom
dispeptic nsoit de febr i durere.
Bolnavii pot prezenta durere iniial periombilical
asociat cu un sindrom dispeptic cu greuri,
vrsturi alimentare i bilioase, anorexie, constipaie
urmat de diaree.
Durerea situat iniial periombilical se mut ulterior
la nivelul fosei iliace drepte putnd iradia spre
regiunea lombar, bazin sau rdcina coapsei.
Durerea din colica apendicular este exacerbat de
tuse, micare sau la inspirul profund.

n funcie de poziia apendicelui durerea

din colica apendicular poate prezenta
diferite localizri precum durere n zona
flancului drept sau lombar inferioar n
cazul apendicelui retrocecal, durere n
hipocondrul drept n cazul apendicelui
subhepatic, durere n hipogastru n cazul
apendicelui pelvin sau n regiunea
juxtaombilical n cazul apendicelui
mezoceliac.
Febra apare n special n perioada iniial
dup care caracteristic pacientul devine
subfebril cu o temperatur de 37,5 grade
Celsius.

La examenul fizic palparea fosei iliace drepte

produce durere intens, cu contractur muscular
i sensibilitate la decomprimarea brusc dup
palparea profund (semnul Blumberg).
Palparea regiunii fosei iliace drepte n timp ce
bolnavul efectueaz flexia membrului inferior pe
abdomen accentueaz durerea (semnul
Jaworski)- semn caracteristic n apendicit.
Diagnosticul de apendicit este dat n special de
sensibilitatea la palparea regiunii fosei iliace
drepte (durere provocat).
Tueul rectal poate determina durere ctre fosa
iliac dreapt, mai ales n condiiile unui apendice
pelvin, precum i semne de iritaie peritoneal n
fundul de sac Douglas.

Investigaii paraclinice

Leucocitoz cu neutrofilie i deviere la stnga a

formulei leucocitare.
VSH crescut.
Amilaz seric n limite normale.
Radiografia abdominal pe gol exclude
diagnosticul de ocluzie intestinal i poate
descoperi un pneumoperitoneu care apare n
cazul perforaiei apendiculare.
Ecografia abdominal poate determina
edemul inflamator al peretelui apendicular,
abcesul apendicular, adenopatii satelite sau
revrsat lichidian circumscris.

Chirurgical

Tratament

- repaus digestiv
- pung de gheat pe abdomen
- reechilibrare hidroelectrolitica
- tratament antiemetic
- administrarea antibioticelor cu spectru larg,
cum ar fi cefalosporina de generaia a III
asociat cu metronidazol 0,5 mg de trei ori
pe zi , intravenos
-intervenie chirurgical (apendicectomie)

Complicaii
1. Perforaia apendicular
- plastron apendicular (localizat)
- abces apendicular
- peritonit generalizat
2. Septicemie
3. Pancreatit acut
4. Tromboflebit
5. Abces hepatic
6. Angiocolit