Sunteți pe pagina 1din 19

Hazardele naturale sunt

manifestari extreme ale unor


fenomene naturale, precum
cutremurele, furtunile,
inundatiile, secetele, care au o
influenta directa asupra vietii
fiecarei persoane, asupra
societatii si a mediului
nconjurator. Atunci cnd
hazardele produc distrugeri de
mare amploare si pierderi de
vieti omenesti, ele sunt
denumite dezastre sau
catastrofe naturale.

Potrivit unor studii cateva dintre cele mai devastatoare


uragane au fost:

Jeanne - uraganul a lovit Florida, Virginia si Carolina de


Sud in perioada 15-29 septembrie, 2004

Frances uraganul a lovit Florida pe 5 Septembrie 2004


Rita Alabama, Arkansas, Florida, Louisiana si Texas au
fost grav afectate in luna septembrie a anului 2005

Ivan uraganul a devastat Statele Unite pe 15 si 21


septembrie 2004,

Charley uraganul a afectat Florida, Carolina de Nord


si cea de Sud

Wilma uraganul a afectat un singur stat, Florida in


octombrie 2005

Ike - uragan a devastat Texas, Indiana, Illiniois si


Louisiana, 13 Septembrie 2008

Andrew - uraganul care a afectat Florida si Louisiana,


august 1992

Katrina uraganul a

facut ravagii in Alabama,


Florida, Georgia, Louisiana, Mississippi si
Tennessee, 23 august 2005

Uraganul Katrina s-a format pe 23 august


2005, n timpul sezonului de uragane din
Atlantic din acel an i care a cauzat
distrugeri masive n Statele Unite ale
Americii, pe coasta Golfului Mexic.
Majoritatea pagubelor materiale i a
pierderilor de viei omeneti au fost
localizate n oraul New Orleans, care a
fost inundat dup ce sistemul de diguri
din zon a cedat. Alte distrugeri au avut
loc n statele Mississippi i Alabama, la
distane de pn la 160 km de centrul
furtunii.

S-a format deasupra Insulelor Bahamas i a traversat sudul Floridei cu o


putere moderat, doar de categoria I pe scara Saffir-Simpson, cauznd cteva
pierderi de viei omeneti i inundaii, dup care a cptat putere brusc,
deasupra Golfului Mexic i devenind unul dintre cele mai puternice uragane
nregistrate vreodat pe mare. Furtuna a slbit nainte de a sosi a doua i a
treia oar la rm, atingnd categoria a III-a pe scara Saffir-Simpson n
dimineaa zilei de 29 august n sud-estul statului Louisiana, respectiv la limita
dintre statele Louisiana i Mississippi.

Furtuna a cauzat numeroase pagube de-a lungul coastei, devastnd


oraele Waveland, Bay St. Louis, Pass Christian, Long Beach,
Gulfport, Biloxi, Ocean Springs i Pascagoula din statul Mississippi. n
Louisiana, sistemul de protecie contra inundaiilor a cedat n peste 50
de locuri. Aproape toate digurile din dreptul oraului New Orleans s-au
spart cnd Uraganul Katrina a trecut pe la estul oraului, inundnd
80% din suprafaa oraului i multe din regiunile nvecinate timp de
mai multe sptmni.

New Orleans

Cel puin 1 836 de persoane i-au pierdut viaa din cauza Uraganului
Katrina i a inundaiilor care au urmat, acesta fiind cel mai mortal
uragan din SUA de dup Uraganul Okeechobee din 1928. Pagubele
materiale produse de Katrina sunt estimate la 81,2 miliarde de dolari
americani (la nivelul anului 2005), cele mai mari pagube produse de un
uragan din istoria Statelor Unite. Eecul catastrofal al sistemului de
protecie al oraului New Orleans a declanat anchete imediate n cadrul
Corpului de Geniu al Armatei SUA, deoarece aceast instituie are
responsabilitatea, prin mandat al Congresului, de a proiecta i construi
sistemele de protecie.

Cel mai mare dezastru natural din istoria SUA


Apele calde din cel de-al doilea ocean al globului, ca marime, au cauzat mai
multe furtuni violente in Caraibe, inclusiv uraganul Katrina, si a dus la seceta
in cea mai mare padure tropicala.Acest uragan a fost cauzat de incalzirea
apelor din Oceanul Atlantic,au descoperit oamenii de stiinta.
La patru zile dupa trecerea uraganului devastator, mii de persoane se aflau
pe strazile metropolei inundate, in cautare disperata de apa potabila, hrana si
adapost. Nevoia satisfacerii acestor necesitati primare a dus la anarhie.
Uraganul a lasat in urma zeci de cadavre abandonate pe strazile din New
Orleans, conflicte si incendii spontane la tot pasul, ofiterii de Politie au
refuzat sa se mai prezinte la datorie, de teama de a nu fi ucisi. Jafurile au
atins o rata fara precedent, astfel incat a fost instituita starea de urgenta.
Kathleen Blanco, guvernatoarea statului Louisiana, a anuntat masuri dure
pentru calmarea situatiei, inclusiv instituirea procedurii "trage pentru a
ucide". Peste 300 de soldati ai Garzii Nationale, sositi recent din Irak, au fost
adusi in New Orleans.

Efectele uraganului Katrina s-au propagat si la nivel social si comunitar:


foarte multi locuitori ai New Orleans-ului au decis sa paraseasca orasul,
indreptandu-se spre zone care sa le ofere mai multa siguranta si stabilitate.
Astfel, daca inainte de catastrofa New Orleans era supranumit "The Big
Easy", datorita atmosferei relaxate si boeme a orasului, in prezent predomina
o atmosfera incordata si de nesiguranta generala.

Reclamantii considera ca producerea de energie, combustibilii


fosili si activitatea industriilor chimice din Statele Unite degaja
gaze cu efect de sera care contribuie la incalzirea climatica,
adica la cresterea temperaturilor la nivelul solului si al marii,
potrivit Curtii de Apel.
Aceasta crestere a temperaturii, la randul sau, cauzeaza
cresterea nivelului marii si a provocat intensificarea uraganului
Katrina care a distrus atat proprietati ale reclamantilor, dar si
proprietati publice care le erau utile.

Pagubele provocate de uraganul Katrina au depsit asteptrile


autorittilor, provocnd o nou crestere a pretului petrolului si strnind
panic n rndurile companiilor de asigurri.
Nou rafinrii din dou state au fost nchise, reducnd capacitatea de
extractie a titeiului cu 1.774 milioane de barili pe zi, aproximativ 9% din
capacitatea total a Statelor Unite.
Piata bumbacului a fost afectat dup ce uraganul a devastat culturile din
Alabama si Mississippi, iar piata cafelei a resimtit impactul uraganului
Katrina, pretul acesteia crescnd simtitor.
Peste un milion de persoane din regiunea situat ntre Louisiana si Florida
au rmas fr curent electric, iar companiile de electricitate au anuntat c
reteaua de distributie ar putea fi complet restabilit abia peste dou luni.

Au fost puse in functiune pompe uriase. Dupa dezastrul Katrina, armata a


construit trei mari unitati de pompare la New Orleans, care evacueaza apa
adunata din precipitatii in lacul Pontchartrain. Iar digurile uriase de otel ar
trebui sa impiedice apa sa revina in zonele din oras, aflate sub nivelul marii.

Intr-un film documentar despre uraganul Katrina, un meteorolog a afirmat: "cu sau fara
incalzire globala, uraganele vor continua sa se manifeste". Kevin Trenberth a comentat
astfel: "Uraganele se manifesta in mod natural, asa ca la baza lor se afla o mare
variabilitate de factori naturali. Dar exista suficient de multe dovezi ca ele devin din ce
in ce mai intense, dureaza mai mult si produc pagube materiale si alunecari de teren tot
mai mari. Eu cred ca uraganele incearca sa ajute oceanul si atmosfera sa elimine
excesul de caldura. Exista prea multa caldura in oceane. Uraganele pompeaza caldura
din oceane prin procese de evaporare, care ulterior se finalizeaza cu precipitatii severe
si transportul caldurii departe de zonele calde, de unde va fi radiata mediului."

S-ar putea să vă placă și