Sunteți pe pagina 1din 37

Bolile neurodegenerative

- curs studenti anul V-

Prof. Dr. Ovidiu Bajenaru

UMF "Carol Davila" Bucuresti – Facultatea de Medicina Departamentul de Neurologie, Neurochirurgie si Psihiatrie Clinica de Neurologie – Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti

Boli cronice cu debut insidios si evolutie progresiva

( rar, debut clinic aparent brusc, precipitat de un episod patologic acut – inflamator, vascular)

∆ TULBURARILE DE DEZVOLTARE ALE SN

Pierderea progresiva a functiei si structurii sistemelor neuronale din SNC si/ sau SNP ( alterare functionala , urmata de moartea neuronala ) care anterior au atins un nivel normal de dezvoltare (!)

∆ BOLILE NEUROCHIMICE & TULBURARILE DE DEZVOLTARE ALE SN & BOLILE METABOLICE EREDITARE Conditii ereditare cunoscute ( – transmitere mendeliana ), sau sporadice

Cele mai multe b. neurodegenerative: heterogene etiologic ( determinismul genetic nesuperpozabil expresiei fenotipice clinice )

Nu exista o clasificare ideala: manifestari clinice superpozabile - spectru larg si continuu de manifestari clinice >> entitati bine delimitate

Afectarea sistemelor neuronale:

 

concomitent

sau

succesiv

Mecanisme generale ale neurodegenerarii

1.

GENETICE

- mutatii localizate pe o gena, fara o relatie evidenta patogenica cu fenotipul clinic

ex. repetitii de triplete nucleotidice: CAG ( poliQ – 9 boli diferite ), GAA, s.a.

mutatii ale unor proteine necesare functiei mitocondriale

mutatii ale unui singur codon ( → alt aa. in structura polipeptidica )

mutatii ale unor proteine necesare functiei ARN ( ex. TDP-43, FUS )

mutatii ale unor enzime necesare in procesarea proteinelor normale

unele forme familiale de b. Alzheimer ( β-secretaza, γ-secretaza ) enzime din sistemul proteazomilor

mutatii in introni → dereglarea expresiei cantitative sau lungimii polipeptidice a unor proteine ( ex. frataxine, SMA, s.a. )

  • - mutatii genice insuficiente pentru a genera boala + factori de risc ( de obicei formele sporadice de boli neurodegenerative )

mecanisme intracelulare intricate

  • 2. MECANISME INTRACELULARE

    • - de regula consecinta anomaliilor induse de modificarile genetice

Mecanisme generale ale neurodegenerarii 1. GENETICE - mutatii localizate pe o gena, fara o relatie evidenta

Mecanisme generale ale neurodegenerarii

  • 2. MECANISME INTRACELULARE

Modificari ale cailor de degradare a proteinelor

sistemul proteazomilor ( UPS = "ubiquitin proteasome system" ) ↓ agregare de proteine care perturba functiile celulare

Moartea celulara programata

APOPTOZA

NECROZA

NECROZA

indusa intrinsec sau extrinsec

AUTOFAGIA

situatie particulara: MITOFAGIA ( AUTOFAGIA MITOCONDRIALA )

MECANISMELE INTRACELULARE DE TRAFIC AL PROTEINELOR

Macario AJL et al – NEJM 2005; 353 (14):1489-1501

Mecanisme generale ale neurodegenerarii

  • 2. MECANISME INTRACELULARE

Modificari ale cailor de degradare a proteinelor

sistemul proteazomilor ↓ agregare de proteine care perturba functiile celulare

Moartea celulara programata

APOPTOZA

NECROZA

NECROZA

indusa intrinsec sau extrinsec ( Apoptoza induce un fenomen de imunosupresie locala; Necroza induce fenomen inflamator local )

AUTOFAGIA

situatie particulara: MITOFAGIA ( AUTOFAGIA MITOCONDRIALA )

MECANISMELE MORTII CELULARE

MECANISMELE MORTII CELULARE Hotchkiss RS et al – NEJM 2009; 361(16):1570-1583

Hotchkiss RS et al – NEJM 2009; 361(16):1570-1583

AUTOFAGIA Etape, rol si implicatii

MECANISMELE MORTII CELULARE PRIN APOPTOZA

Hotchkiss RS et al – NEJM 2009; 361(16):1570-1583 Friedlander RM – NEJM 2003; 348 (14 ):1365-1375

Common intersecting pathways underlying PD pathogenesis

Common intersecting pathways underlying PD pathogenesis Thomas, B. et al - Hum. Mol. Genet. 2007; 16:R183-194R

Thomas, B. et al - Hum. Mol. Genet. 2007; 16:R183-194R Greenamyre JT, Hastings TG - Science 2004; 304 (5674):1120-1122 Nuytemans K et al - Hum Mutat. 2010 July; 31(7): 763–780

Clasificarea clinica a bolilor neurodegenerative

( modificata dupa Adams and Victor's Principles of Neurology, 9-th ed., 2009 )

  • 1. Boli cu sd. demential progresiv, fara alte semne neurologice evidente

  • 2. Boli cu sd. demential progresiv asociat cu alte anomalii neurologice

  • 3. Boli cu tulburari de postura si de miscare

  • 4. Boli cu ataxie progresiva

  • 5. Boli cu deficit motor si atrofii musculare progresive

  • 6. Boli cu neuropatii senzitive si senzitivo-motorii

  • 7. Boli cu cecitate progresiva sau oftalmoplegie, cu sau fara alte anomalii neurologice

  • 8. Boli degenerative cu surditate neurosenzoriala

Boli cu sd. demential progresiv,

. 1

fara alte semne neurologice evidente

  • A. Cu atrofie cerebrala difuza

Boala Alzheimer

Atrofii cerebrale difuze non-Alzheimer

Boala difuza cu corpi Lewy

  • B. Atrofie cerebrala circumscrisa

Degenerescente fronto-temporale ( DFT )

Afaziile primare progresive

DFT comportamentala ( "b. Pick" )

2. Boli cu sd. demential progresiv asociat cu alte anomalii neurologice

Boala Huntington

Boala difuza cu corpi Lewy

Boala Parkinson in stadiii tardive ( unele cazuri )

Degenerescenta cortico-bazala

Degenerescenta cortico-strio-spinala

Complexul Guam ( Parkinson-SLA-dementa )

Degenerescenta cerebelo-cerebeloasa

Dementa familiala cu parapareza spastica, amiotrofie, sau mioclonus

Boala cu corpi de poliglucosan

Dementele fronto - temporale cu parkinsonism sau SLA

forme de degenerescenta cortico-bazala forme de paralizie supranucleara progresiva

3. Boli cu tulburari de postura si de miscare

Boala Parkinson

Atrofia multi-sistem

Paralizia supranucleara progresiva ( PSP )

Boala Huntington

Achantocitoza cu miscari involuntare ( coree, distonie )

Degenerescenta cortico-bazala

Boala difuza cu corpi Lewy

Tremorul esential

Boala Gilles de la Tourette

4. Boli cu ataxie progresiva

Ataxiile spino-cerebeloase ( cu debut precoce )

B. Friedreich Ataxia cu debut precoce non-Friedreich

Ataxiile cerebeloase corticale

Atrofia olivo-cerebeloasa pura familiala ( Holmes ) Ataxiile cerebeloase cu debut tardiv

Boli ereditare complexe cu ataxie cerebeloasa sporadica ( ataxie cu debut tardiv cu anomalii de trunchi cerebral si alte anomalii neurologice)

5. Boli cu deficit motor si atrofii musculare progresive

Tulburari motorii cu amiotrofie

 

Scleroza laterala amiotrofica ( Boala neuronului motor, Boala Charcot,

Boala Lou-Gehring ) Boala neuronului motor si DFT

Atrofiile musculare spinale progresive Paralizia bulbara progresiva

Sd. Kennedy & alte forme ereditare de atrofie musculara progresiva si paraplegie spastica

Paraplegie spastica fara amiotrofie

Scleroza laterala primara Paraplegia spastica familiala ( Strümpell-Lorrain )

6.

Boli cu neuropatii senzitive si senzitivo-motorii

Neuropatiile senzitivo-motorii ereditare ( HSMN )

Neuropatii pur/ predominant senzitive sau motorii

Degenerescenta vegetativa Riley-Day

  • 7. Boli cu cecitate progresiva sau oftalmoplegie, cu sau fara alte anomalii neurologice

Degenerescenta retiniana pigmentara ( retinitis pigmentosa )

Boala Stargardt

Boli mitocondriale

Oftalmoplegia externa progresiva cu/ fara surditatesau alte atrofii de sisteme ( sd. Kearns-Sayre )

Neuropatia optica ereditara Leber

Encefalopatia necrozanta Leigh

  • 8. Boli cu surditate neurosenzoriala degenerativa progresiva

Surditatea neurosenzitiva pura

Hipoacuzia ereditara asociata cu boli ale retinei

Hipoacuzia ereditara cu atrofii de sisteme ale sistemului nervos

ATAXIILE PROGRESIVE

sindroame cronice progresive: de obicei boli neurodegenerative

izolate asociate cu alte sindroame / semne neurologice

genetica moleculara → clasificari neoperationale clinic !

ataxiile mostenite cu debut precoce ( < 20 ani ) → recesive ( nu toate ! )

ataxiile mostenite cu debut tardiv ( > 20 ani ) → dominante ( nu toate ! )

NU toate ataxiile progresive;

sunt familiale au un defect genetic cunoscut

CLASIFICARE CLINICA:

• ATAXIILE SPINOCEREBELOASE • ATAXIILE CEREBELOASE PURE • ATAXIILE CEREBELOASE COMPLICATE

ATAXIILE PROGRESIVE

ATAXIILE SPINOCEREBELOASE ( SCA ) EREDITARE

  • - > 30 variante genetice cunoscute

  • - frecvent: ataxii complicate cu alte sd. neurologice

BOALA ( ATAXIA ) FRIEDREICH

  • - predominent spinala

  • - cca. 50% dintre toate ataxiile ereditare

  • - diferentiata initial de ataxia luetica ( tabesul dorsal )

  • - gena mutanta: pe chr. 9q13-2

* expansiune a trinucleotidului GAA / mutatie non-sense intr-un intron al genei pt. FRATAXINE ( proteina din matricea mitocondriala: pare sa previna supraincarcarea cu Fe ) → pierderea totala/ partiala a functiei biologice normale

BOALA ( ATAXIA ) FRIEDREICH

MANIFESTARI CLINICE ( ataxie cerebeloasa + spinala )

-

ataxia mersului, astazo-abazie, alergatul dificil

-

inabilitatea mainilor: dupa luni / ani de la aparitia tulburarilor de mers

-

dizartrie cerebeloasa: dupa ataxia mb. superioare

-

RAR: debut brusc, asimetric, dupa o boala febrila

-

ROT abolite precoce, r. Babinski prezent

-

pierderea precoce a sensibilitatii proprioceptive

-

Proba Romberg (+) nesistematizat

-

uneori nistagmus – predominent orizontal

-

amiotrofii, de regula moderate – in stadiile tardive ( asociaza neuropatie )

-

uneori: tulb. de vedere, de auz

-

TRASATURI CLINICE ASOCIATE

*

cifoscolioza

de obicei inaintea manifestarilor neurologice

* pes cavus * degete "in ciocan" * CARDIOMIOPATIE – asociata in >50% cazuri ↓ deces prin aritmie cardiaca sau insuficienta cardiaca

BOALA ( ATAXIA ) FRIEDREICH MANIFESTARI CLINICE ( ataxie cerebeloasa + spinala ) - ataxia mersului,
  • - agravare prin insuficienta respiratorie (← cifoscolioza )

* cca. 10% dezvolta DIABET ZAHARAT * cca. 10% au doar TOLERANTA ALTERATA LA GLUCOZA

PES CAVUS

DEGETE "IN CIOCAN"

DEGETE "IN CIOCAN"

BOALA NEURONULUI MOTOR (SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA – SLA; Boala Charcot; Boala Lou Gehring)

Grup de boli neurodegenerative

 

leziuni ale neuronilor motori centrali ( cortexul motor ) + leziuni ale neuronilor motori periferici ( spinali, bulbo-pontini )

Manifestari clinice cardinale:

 

amiotrofii ( de regula – distale ) + faciculatii musculare deficit motor progresiv semne piramidale

Speranta medie de viata: 2 – 5 ani de la debut

SLA

forma cea mai frecventa a BOLII NEURONULUI MOTOR

incidenta: ~2– 3 / 100.000 loc. / an; prevalenta: ~ 4-6 / 100.000 loc.

PATOGENIE proteinopatie ( tip "misfolding" ) → acumulare de proteine celulare

disfunctie mitocondriala

alterarea functionalitatii ARN

efecte neuroexcitotoxic al Glu

stress oxidativ

alterare a reglarii structurii citoscheletului

anomalii ale HSPs

posibil deficit de factori de crestere (?)

SLA • forma cea mai frecventa a BOLII NEURONULUI MOTOR • incidenta: ~2– 3 / 100.000

Zinman L, Cudkowicz M - Lancet Neurology 2011; 10 (5): 481 – 490 Dunckley T et al – NEJM 2007; 357 (8):775-788

SLA

PATOGENIE

cca. 10%- forme familiale

~ 20% mutatii gena SOD1-chr.21q

("misfolding" SOD1 )

cel putin alte 14 defecte genetice cunoscute ( autosomal dominante sau recesive ) – mutatii f. numeroase in fiecare gena

gena pt. TDP43 ( chr. 9q ) gena pt. FUS ( chr. 16 )

in

formele asociate cu FTD

90% - forme sporadice

cel putin 10 locusuri genice semnificativ asociate cu SLA

cel putin alte 41 locusuri genice posibil asociate cu SLA

Zinman L, Cudkowicz M - Lancet Neurology 2011; 10 (5): 481 – 490 Ticozzi N et al - Archives Italiennes de Biologie, 149: 65-82, 2011 Dunckley T et al – NEJM 2007; 357 (8):775-788 Kwiatkowski Jr TJ et al – Science 2009; 1205 – 1208

Ticozzi N et al - Archives Italiennes de Biologie, 149: 65-82, 2011

SLA – manifestari clinice

SLA – forma ( cea mai ) tipica

debut cu deficit motor distal asimetric la un membru ( initial ca pierderea abilitatii ) cu extensie spre proximal ( ms. centurilor afectata tardiv );

ulterior: afectarea ms. gatului, limbii, faringelui, laringelui, trunchiului ( insuficienta respiratorie progresiva, tulb. de deglutitie cu reflexele de fund de gat mult timp pastrate )

atrofii ms. progresive in teritoriul deficitar

caz particular: sd. Aran-Duchenne → mana "scheletica", "cadaverica"

fasciculatii musculare ( f. caracteristic: pe limba ) – niciodata izolate !

crampe musculare ( frecvent, adesea f. precoce, legate de actiune, sugestiv dar nespecific ! )

evolutie extensiva insidioasa ( luni –ani ), in timp semnele apar bilateral si la toate membrele

ex. clinic:

asociere semne SD. PIRAMIDAL ( vivacitate ROT, r. patologice ) + SD. NMP

investigatii: EMG, potentiale evocate motorii, IRM ( atrofie corticala in ariile motorii, degenerescenta walleriana pe caile piramidale )

DIAGNOSTIC

Tabloul clinic

DIAGNOSTIC • Tabloul clinic SINDROM SLA DIAGNOSTIC DIFERENTIAL  compresie cronica de maduva cervicala * hernie

SINDROM SLA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

DIAGNOSTIC • Tabloul clinic SINDROM SLA DIAGNOSTIC DIFERENTIAL  compresie cronica de maduva cervicala * hernie

compresie cronica de maduva cervicala * hernie de disc cervicala

* stenoza de canal cervical ( probabil prin ischemie cronica ) * pahimeningita cervicala * alte cauze ( mai rare ) sd. SLA paraneoplazic ( in limfoame, carcinoame ) sd. SLA post-poliomielitic ( debut tardiv; benign ! ) scleroza multipla ( rar ! ) neuropatia Charcot-Marie-Tooth (istoric familial ) →∆ cu amiotrofia spinala progresiva miopatie inflamatorie

distrofie musculara a centurilor miastenia gravis atrofia bulbo-spinala ereditara

pt. SLA cu debut proximal

pt. paralizia bulbara progresiva

sd. pseudobulbar polineuropatia motorie cronica cu bloc de conducere intoxicatia cronica cu plumb miozita cu incluzii ( debut distal asimetric )

Criteriile WFN - El ESCORIAL revizuite pentru diagnosticul sclerozei laterale amiotrofice

Diagnosticul SLA necesita:

A. PREZENTA:

(A:1) dovezilor de degenerescenta a neuronului motor periferic (NMP) prin examinare clinica, electrofiziologica sau neuropatologica

(A:2) dovezilor de degenerescenta a neuronului motor central (NMC) prin examinare clinica, si

(A:3) evolutiei progresive a semnelor si simptomelor intr-una sau mai multe regiuni, determinata prin istoricul bolii sau examinare medicala

B. ABSENTA:

impreuna cu

(B:1) dovezilor electrofiziologice si patologice pentru alte procese patologice care pot explica semnele de degenerescenta ale NMP si/ sau NMC, si (B:2) dovezilor neuroimagistice in favoarea altor procese patologice care pot explica semnele clinice si electrofiziologice observate.

Criteriile WFN - El ESCORIAL revizuite pentru diagnosticul sclerozei laterale amiotrofice

SLA clinic definita:

doar dovezi clinice pentru semne de NMC si NMP in cel putin 3 regiuni diferite

SLA clinic probabila:

doar dovezi clinice pentru semne de NMC si NMP in cel putin 2 regiuni diferite, cu necesitatea ca unele semne de NMC sa fie localizate rostral de semnele de NMP

SLA clinic probabila sustinuta de probe de laborator:

semne clinice de NMC si NMP doar intr-o singura regiune, sau doar semne de NMC prezente intr-o singura regiune iar semnele de NMP definite prin criterii EMG sunt prezente la cel putin 2 membre, plus utilizarea adecvata a neuroimagisticii si protocoalelor de laborator clinic pentru a exclude alte cauze. SLA clinic posibila:

semne clinice de NMC si NMP impreuna intr-o singura regiune / sau doar semne de NMC in 2 sau mai multe regiuni;

sau,

semnele de NMP se gasesc rostral de semnele de NMC si diagnosticul de " SLA clinic probabila sustinuta de probe de laborator " nu poate fi sustinut pe baze clinice asociate cu semne electrodiagnostice, neurofiziologice, neuroimagistice sau studii de laborator clinic. Trebuie excluse alte diagnostice pentru a accepta dg. de SLA clinic posibila.

SLA suspectata clinic:

sd. de NMP pur, in cadrul caruia dg. de SLA nu poate fi considerat suficient de sigur, pentru a include pacientul intr-un studiu de cercetare ( dg. exclus din Criteriile revizuite El Escorial pt. SLA)

FORME CLINICE PARTICULARE

ATROFIA MUSCULARA PROGRESIVA

forma limitata: doar afectarea NM periferic barbati: x4 mai frecvent decat femei progresie mai lenta, supravietuire mai lunga ( > 15 ani ) ∆ cu neuropatii motorii cronice autoimune +/- bloc de conducere

PARALIZIA BULBARA PROGRESIVA

dizartrie, disfonie → vorbire neinteligibila disfagie, tulburari de masticatie ( ← nmc + nmp ) atrofii ms. & fasciculatii + spasticitate la nivelul fetei, limbii, mm. masticatori, faringelui, laringelui semne de spasticitate in teritoriul bulbar ( r. maseterin +++ )

SCLEROZA LATERALA PRIMARA ( PRIMITIVA )

debut in a 5-a – 6-a decada de varsta debut de obicei cu parapareza spastica progresiva, asimetrica ∆t → afectarea mb. superioare & mm. orofaciali semne clinice de sd. nmc ( uneori semne subclinice de nmp in < 1 an )

TERAPIE

Patogenic: RILUZOLUM - alungeste supravituirea in medie cu 3 – 6 luni

studii de faza III: DESPRAMIPEXOL → rezultate nesemnificative

Simptomatic

 

terapia spasticitatii ( mai ales in scleroza laterala primitiva ): BACLOFEN ( oral / pompa intratecal ), TIZANIDINE, DANTROLENUM

terapia fizica ( mai ales in prima parte a bolii ), dar neexcesiva

Preventia si terapia complicatiilor

monitorizarea functiei respiratorii: retentia de CO 2

 

asistenta respiratorie in somn ( BiPAP = bilevel positive airway pressure )

traheostomie ( in stadii tardive )

 

alimentatia: nevoia de hidratare, aport caloric si proteic

 

initial: alimente in bucati mici, evitarea alimentelor uscate

alimentatie in forma fluida

 

educarea evitarii deglutitiei in timpul vorbirii sonda nazo-gastrica → sonda pe gastrostoma percutanata ( PEG )

reeducarea mersului, cu sprijin cu diverse dispozitive

Institutionalizarea: cat mai tarziu posibil !

ANOMALII DE DEZVOLTARE ALE SISTEMULUI NERVOS

Leziuni dobandite in viata intrauterina / postnatala precoce

1. tulburari ale liniilor celulare germinative

-triplicari, deletii, translocatii cromozomiale -poligenice mostenite -monogenice

2. actiunea unor agenti toxici, infectiosi, carentiali, fizici, s.a., in perioadele:

* embrionara * fetala * perinatala (prepartum, intrapartum, postnatala precoce)

3. cauze necunoscute ( > 50% dintre cazuri ! )

Cca. 40% dintre mortile postnatale precoce: malformatii prenatale ale SNC

ANOMALII DE DEZVOLTARE ALE SISTEMULUI NERVOS

  • - anomaliile SN sunt cel mai adesea ( dar nu intotdeauna ! ) acompaniate de anomalii ale altor structuri / organe ( ochi, nas, urechi, craniu, coloana vertebrala, cord )

* corelatie cu perioada de embriogeneza * asocieri sugestive pentru incadrarea etiologica a anomaliilor SN ( tulb. dezv. )

  • - tulburarile de dezvoltare sunt prezente la nastere si nu sunt progresive in cursul vietii ( ≠ bolile metabolice genetice )

* unele anomalii afecteaza componente ale SNC nefunctionale la nastere ↓ se exprima clinic mai tarziu !

  • - daca aceeasi anomalie a aparut in aceeasi perioada si la alti mb. ai familiei ( aceeasi/ alta generatie ) → de obicei cauza genetica ( mai rar efecte adverse ale unor aceiasi agenti exogeni )

  • - unele anomalii genetice nu sunt recunoscute ← avorturi spontane

  • - prematuritatea ( de G. / de varsta ) = factor de risc pt. tulb. de dezvoltare SN

Clasificarea anomaliilor congenitale ale sistemului nervos (1)

I. ANOMALII NEUROLOGICE ASOCIATE CU DEFORMARI CRANIOSPINALE

A. Craniu marit ( Macrocefalii )

  • - Hidrocefalii congenitale

  • - Hidranencefalie

  • - Macroencefalii

  • B. Craniostenoze

    • - Turicefalie

    • - Scafocefalie

    • - Brahicefalie

  • C. Tulburari de formare si migrare neuronala

    • - Anencefalie

    • - Lisencefalie, holoprosencefalie si malformatii girale

  • D. Microcefalii

    • - Microcefalie primara ( vera )

    • - Microcefalie secundara ( altor boli neurologice )

  • E. Combinatii de anomalii cerebrale, craniene si alte anomalii

    • - Anomalii craniocerebrale cu sindactilie

    • - Alte anomalii craniofaciale

    • - Defecte oculoencefalice

    • - Anomalii oculoauriculocefalice

    • - Dwarfism

    • - Anomalii dermatocefalice

    F. Rahischizis

    • - Meningocel cefalic/ spinal, meningoencefalocel, sd. Dandy-Walker, meningomielocel

    • - Malformatia (Arnold) – Chiari

    • - Platibazia si anomalii cranio-spinale

    G. Boli cromozomiale

    Adams and Victor's Principles of Neurology, 9-th ed., 2009

    Clasificarea anomaliilor congenitale ale sistemului nervos (2)

    II. FACOMATOZE

    • A. Scleroza tuberoasa ( b. Bourneville )

      • B. Neurofibromatoza ( b. Recklinghausen )

      • C. Angiomatoza cutanata cu anomalii ale SN

    sd. Sturge-Weber

    Hemangiaoame dermatomerice cu

    anomalii ale SNC sd. nevului epidermic

    b. Rendu-Osler-Weber

    b. von Hippel-Lindau

    Ataxia-teleangiectazia ( b. Louis-Bar )

    b. Fabry

    IV. ANOMALII CONGENITALE ALE FUNCTIILOR MOTORII ( "PARALIZIA CEREBRALA", "Sechele dupa encefalopatii infantile" )

    A.

    Hemoragia subependimara ( matriceala )

    B.

    Diplegia spastica cerebrala

    C.

    Hemiplegia infantila, dubla hemiplegie, quadriplegia

    D.

    Anomalii extrapiramidale congenitale

    • - dubla atetoza

    • - eritroblastoza fetala

    • - icterul nuclear

    E.

    Ataxiile congenitale

    F.

    Paralizia flasca

    • V. INFECTII PRE- si PARANATALE

    III. ANOMALII RESTRICTIVE DE DEZVOLTARE ALE SN

    • A. Disgenezia corticala focala

      • B. Sd. Moeobius

      • C. Apraxia congenitala a privirii

      • D. Alte anomalii congenitale restrictive ( sd. Horner, anisocorie, ptoza unilaterala,

    s.a. )

    • A. Rubeola

    • B. Boala cu incluzii citomegalice

    • C. Neurosifilisul congenital

    • D. Infectiile HIV si SIDA

    • E. Toxoplasmoza

    • F. Alte boli virale si bacteriene

    VI. EPILEPSIILE COPILULUI MIC si COPILULUI

    VII. RETARDUL MENTAL

    Adams and Victor's Principles of Neurology, 9-th ed., 2009

    BOLI NEUROLOGICE METABOLICE EREDITARE

    SN este cel mai frecvent sistem biologic afectat de anomaliile genetice

     

    cca. 1/ 3 din genom: dezvoltarea componentelor SN

    30% dintre bolile genetice: afectarea SNC

    80 – 90 % dintre bolile genetice: afectarea SNC + mm., schelet, ochi si ureche

    Caracteristici ale bolilor metabolice ereditare utile pt. diagnostic:

    o tulburare neurologica similara la un frate sau ruda apropiata

    episoade recurente non-convulsive, de alterare a starii de constienta

    unele combinatii inexplicabile altfel de pareza spastica simetrica sau generalizata, ataxie cerebeloasa, tulburari extrapiramidale, surditate sau cecitate

    progresia unei boli neurologice in: saptamani- luni – cativa ani

    retard mental la un frate sau o ruda apropiata

    retard mental la un individ, mai ales daca nu exista nici o anomalie somatica congenitala

    crize epileptice neresponsive la tratament, la nou-nascut sau copil

    spasme infantile si epilepsie mioclonica progresiva cu microcefalie, in absenta hipoxiei/ ischemiei neonatale