MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII TINERETULUI SI SPORTULUI

GRUPUL COLAR LAZR EDELEANU NVODARI

Nr........./ .2011

pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE

CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL II
Calificarea: MOZAICAR - MONTATOR PLACAJE

ANULCOLAR2010-2011

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
A TENCUIELIDOR DIN
MORTAR DE IPSOS

Argument

Pentru realizarea unor tencuieli de calitate cu mortar de

ipsos , trebuie respectata sucesiunea tehnologica a
operatiilor .
Felul operatiilor si succesiunea aplicarii straturilor depinde
de natura suprafetei pe care se aplica , si anume:
-pe suprafete de caramida (pereti , stalpi) se aplica grundul
si stratul vizibil;
-pe suprafetele de beton (pereti,stalpi si tavane) se aplica un
strat de sprit din mortar de ciment cu adios de var , grundul
si stratul vizibil ;
-pe suprafete de rabit se aplica un strat de smir din mortar
de var cu ipsos, grundul si stratul vizibil .
Stratul vizibil se finiseaza prin acoperirea cu un strat subtire
de pasta de ipsos (13mm),fin netezit ,denumit glet de
ipsos

1. LUCRRI DE TENCUIELI

Notiuni generale,alctuire,clasificri.

Prin lucrri de tencuieli se intelege acoperirea

suprafetelor elementelor de constructie de
rosu,executate din lemn,piatra,crmida si beton cu
un mortar,care dup un anumit interval de timp se
intreste formnd un strat rezistent.
La cldiri,peste acest strat se aplic de cele mai multe
ori si in special n interiorul cldirii,spoieli,zugrveli si
in anumite incperi,vopsitorii n ulei.n alte
cazuri,stratul de tencuial se prelucreaz n mod
special sau se acoper cu substante speciale avnd
un anumit scop functional.

1.2. Alctuirea tencuielilor

Tencuielile,cu exceptia celor brute,se alctuiesc din cel putin dou straturi:
-primul strat,stratul
de baz (grundul) are grosimea de 8.15mm si se execut din mortar obisnuit;
-al doilea strat (fata vzuta) are grosimea de 5.30mm,dup felul prelucrrii si al
materialului folosit si se execut cu mortar obisnuit sau cu materiale speciale.
Pentru ca grundul s
adere bine la suprafetele de beton,zidrie de piatr sau la cele din sipci si
trestie,suprafetele se vor amorsa cu un un strat de sprit.n acelasi scop pe plasele
de rabit se aplic un strat de suport (smir),care umple ochiurile plasei.
Grundul se execut,n general,pentru orice fel de tencuial,diferenta constnd
numai n felul materialelor din care se prepar mortarul.n mod exceptional el
poate lipsi la tencuielile pe suprafetele de beton la care fata vazut se aplica
direct peste sprit si la tencuielile pe suprafetele de rabit la care fata vzut se
execut direct peste smir.
Fata vzuta se poate finisa,conform prevederilor proiectului,n urmtoarele
moduri:
-nchiderea porilor cu un strat subtire de var si adaos de ipsos(100kg ipsos\ 1 m
cub var pasta),denumit glet de var;
-acoperirea cu un strat subtire de past de ipsos fin netezit,denumit glet de ipsos;
-tratarea in scopuri decorative:frecare cu peria de
srm,rostuire,buciardare,sprituire,pieptnare

1.3. Clasificarea Tencuielilor.

Dup natura suprafetei pe care se aplic tencuielile pot fi:

-tencuieli pe suprafete de crmid;se execut n dou straturi(grund si strat
vizibil);
-tencuieli pe suprafete de beton si pe suprafete de zidrii de piatr;se execut din
sprit,grund si strat vizibil.
La tavane cu suprafete plane,pe plansee de beton armat monolit fr grinzi,din
fsii prefabricate de beton armat,tencuielile pot fi aplicate n dou straturi (sprit si
strat vizibil);
-tencuieli pe suprafete de sipci si trestie (tavane si pereti) care se execut n trei
straturi (sprit,grund si strat vizibil),stratul sprit avnd rolul de amorsaj;
-tencuieli de pe suprafete de rabit (tavane) care se execut n trei straturi
(smir,grund si strat vizibil).

Dup modul de finisare tencuielile pot fi:

-tencuieli brute,constituite dintr-un singur strat executat din mortar de var gras cu
sau fr adaos de ciment;
-tencuieli obisnuite driscuite,din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var
gras,cu sau fr adaos de ciment;
-tencuieli sclivisite alctuite din dou straturi din mortar de ciment;
-tencuieli gletuite,pentru acoperirea fetei vzute a tencuielii;
-tencuieli decorative ,cu fata prelucrat n mod decorativ.

Dup materialul din care se prepar mortarul,tencuielile pot fi:

-tencuieli cu mortar de var gras (mortar preparat numai cu var),att pentru grund,ct si pentru
fata vzut;
-tencuieli cu mortar de var ciment (mortar preparat cu var gras,cruia i se adaug o cantitate de
ciment potrivit cu rezistenta cerut pentru tencuial).Aceste tencuieli se execut obisnuit pe
suprafetele de beton,pe suprafetele exterioare ale cldirilor,precum si n interior acolo unde
tencuielile sunt expuse degradrilor sau loviturilor;
-tencuieli cu mortar de nisip si ciment (mortar alctuit din nisip amestecat cu ciment).Se folosesc
mai ales la soclurile exterioare ale cldirilior,la tencuieli sclivisite,la peretii expusi la umezeala
permanent sau la actiuni mecanice;
-tencuieli cu mortar de var si ipsos (mortar alctuit dintr-un amestec de nisip cu var past si cu
adaos de ipsos).Acest mortar se ntrebuinteaz mai ales la tencuirea plafoanelor din sipci si trestie;
-tencuieli cu mortar de ipsos,cu fata vzut executat numai din ipsos pe un grund de mortar de
var ipsos.Se execut att la pereti,ct si la tavane;
-tencuieli cu materiale speciale.n aceast categorie se cuprind tencuielile exterioare executate cu
materiale speciale ca:dolomit,terasit sau similipiatr.

Dup destinatiile speciale tencuielile pot fi:

-tencuieli impermeabile,care se obtin fie prin sclivisirea fetei vzute a tencuielilor executate cu
mortar de ciment sau prin introducerea n mortarul de ciment a unor substante speciale,care fac
tencuiala mai impermeabil,fie prin modul de executare a tencuielilor ca de exemplu prin
torcretare,n care caz ele se numesc tencuieli torcretate;
-tencuieli antiacide,care rezist la actiunea substantelor chimice si care se obtin cu materiale
avnd caracteristici speciale;
-tencuieli acustice,care se realizeaz n scopul de a absorbi sunetele n slile de spectacole si se
execut cu agregat poros (piatr ponce,zgur mcinat etc.).

1.4.Pregtirea constructiei si a suprafetelor n vederea executrii tencuielilor

nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli,trebuie terminate toate lucrrile

care ar putea mpiedica executarea tencuielilor sau prin lips,ori executarea lor ulterioar,ar putea s
le deterioreze. Pentru nceperea tencuielilor interioare trebuie terminate urmtoarele lucrri:
-zidria peretilor desprtitori s fie complet terminat,precum si eventualele spargeri fcute pentru
lucrrile de instalatii;
-instalatiile electrice,de ap,de inclzire central si de gaze care sunt prevzute s rmn ngropate
sub tencuial,sa fie complet executate,iar cele de ap si de nclzire central s fie si probate;
-montarea rabitului la tavane,arce,bolti etc. prevzut n proiect,precum si a rabitului pentru
acoperirea conductelor de scurgere etc.;
-baterea sipcilor si a trestiei la tavane si pereti de lemn;
-montarea tmplriei si protejarea ei cu hrtie (saci vechi,ziare etc.);
Tencuielile interioare se pot ncepe numai dup excutarea nvelitorii sau terasei; pe timp de var se
pot ncepe lucrrile de tencuieli interioare dac deasupra incperii respective sunt executate cel
putin dou
plansee de
beton armat si dac scurgerea apei de ploaie de pe ultimul planseu este asigurat.
De asemenea,lucrrile de tencuieli se pot ncepe numai dup un anumit termen n care trebuie s se
produc tasarea zidriei,deoarece aceast tasare duce la fisurarea si coscovirea tencuielii.Peretii de
crmida executati cu mortar de ciment se pot tencui imediat dupa terminarea etajului respectiv,iar
cei de zidrie cu mortar de var sau cu un mic adaos de ciment,se pot tencui numai dup terminarea
zidariei etajului imediat urmtor.
La cldirile cu parter si la ultimul etaj,tencuielile se pot executa imediat dup terminarea zidriei
peretilor,indiferent de mortarul utilizat. Este interzis executarea tencuielilor pe zidrie nghetat.
Pentru executarea lucrrilor de tencuieli exterioare este necesar s fie
terminat streasina,montate jgheaburile si s fie asigurat ndeprtarea apelor de ploaie de pe
acoperis prin montarea la jgheaburi a unor stuturi (arunctori de ap) provizorii.

1.5.Pregtirea suprafetelor de constructie pentru a fi tencuite.

Pentru asigurarea unei aderente ct mai mari a mortarului pe suprafetele pe care se poate aplica
tencuiala si a unei ct mai bune comparri a acesteia n timp,trebuie ca suprafetele de tencuit s
fie ct mai rigide,curate si rugoase.n acest scop se iau urmtoarele msuri:Suprafetele
elementelor de tencuitdin crmid sau beton trebuie verificate din punctul de vedere al
abateriloradmisibile.Cnd exist abateri importante verticale sau orizontale sau neregularitti
locale mari,ele se vor repara.Iesindurile locale sunt cioplite cu dalta sau cu ciocanul de zidrie,iar
intrndurile care necesit grosimi mari ale stratului de tencuial (peste 40mm),se acoper cu o
plas de rabit fixat pe suprafata de tencuit sau cu o mpletitur de srm pe cuie btute n
rosturile zidriei,peste care se execut tencuiala.Intrndurile mari,peste 70mm,pe suprafetele
exterioare ale cldirilor,nu se rectific cu rabit,ci cu completri de crmid sau prin ngrosarea
stratului de mortar,pe cuie btute n pereti cu mpletitura de srm ntre aceste cuie pentru
armarea mortarului.Dac abaterile nu depasesc limitele admisibile se curt doar suprafetele
respective de praf,noroi,pete de grsime etc..Curtirea se execut,de la caz la caz,prin splare cu
apa,cu periide srm etc..Dac suprafetele de tencuit sunt netede,ele trebuie innsprite prin
cioplire,spituire etc..n cazul zidriilor de crmid executate cu rosturile pline,rosturile zidriei se
curt pe adncimea de 1cm,pentru a asigura o legtur bun cu zidria.Peretii interiori si
tavanele din beton ce s-au realizat n cofraje de inventar (metalice,placaj etc.),avnd suprafetele
netede,nu se tencuiesc.Suprafetele lor trebuie pregtite pentru o finisare cu compozitie de
zugrveli sau cu tapete.Eventualele chituiri se execut cu mortar de ciment si nisip
fin.Suprafetele peretilor exteriori,realizati ca si cei interiori n cofraje de inventar,se pregtesc
pentru o finisare direct cu compozitii de vopsit.nainte de aplicarea mortarului,suprafetele de
tencuittrebuie s fie stropite cu ap, pentru a nu se produce absorbirea excesiv a apei din
mortarul de tencuial,ceea ce ar duna adeziunii mortarului.Pentru a prentmpina aparitia
fisurilor la rosturile dintre suporturile din materiale cu contractii diferite,aceste rosturi vor fi
acoperite cu fsii de rabit de circa 15cm ltime.Toate suprafetele de lemn sau de metal care apar
n zidrie (ghermele,grinzi,buiandrugi,stlpi etc.),nu se tencuiesc dect dupa ce au fost acoperite
cu o plas de rabit;cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabit cu carton bitumat,pentru a
evita umflarea lemnului n contact direct cu tencuiala.

Toate lucrrile de rabit ale diferitelor elemente cerute de

necesitti arhitecturale trebuie terminate.
La tencuielile de plas de rabit trebuie s se verifice n primul
rnd ca plasa s fie bine legat cu srm la distanta de
20.25cm,de reteaua de bare de otel-beton.Barele de otelbeton au diametrul de cel putin 6mm,iar ochiurile retelei au
dimensiunile de 25#25cm.Reteaua trebuie bine legat de
constructia tavanului,la fiecare 25.30cm,cu mustti din
srm zincat de 2.2,5mm grosime si fixat cu distantiere
de lemn.Plasa trebuie s fie bine ntins,s nu aib prti care
s atrne si s nu se lase sub greutatea tencuielii.
Pentru tencuielile exterioare se execut aceleasi lucrri
pregtitoare ale suprafetelor de tencuit ca si pentru tencuielile
interioare.
Se
interzice folosirea ipsosului la aceste lucrri,avnd n vedere
c se degradeaz la umiditate.

1.6.Tehnologia de executie a tencuielilor simple.

Tencuielile simple sunt acelea la care suprafata tencuit trebuie s fie plan,vertical ,respectiv
orizontal,iar fata vzut,driscuit.Aceste tencuieli numite si tencuieli driscuite,sunt cele mai des
ntrebuintate si se folosesc att n interior ct si la exterior.
Tencuielile simple sunt alctuite din trei straturi:sprit,grund si
stratul vizibil.Principalele operatii ce se execut la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizarea
celor 3 straturi precedat de trasarea suprafetelor.

1.6.1.Trasarea suprafetelor

n scopul de a stabili verticalitatea (orizontalitatea) si planeitatea suprafetei tencuite,precum si n

vederea obtinerii unei grosimi ct mai reduse a acestuia,se execut trasarea suprafetelor de tencuit.
Trasarea cuprinde dou operatii:punctarea si executarea stlpisorilor (sau fixarea reperelor).
Punctarea- const n aplicarea pe suprafata de tencuit a unui numr de martori realizati din
mortar,astfel ca fata acestor martori s corespund cu fata grundului care urmeaz s se aplice.ntre
martori se execut stlpisori care servesc pentru nivelarea grundului.
Pentru executarea acestor operatii la pereti interiori,n partea de sus a acestora,la o distanta de 20
cm de la tavan si 20 cm de la peretele vecin,se bate n rostul de zidrie un cui,astfel ca floarea lui s
rmn n afara peretelui cu 11,5 cm.Pe floarea acestui cui se tine lipit sfoara firului cu
plumb,lsnd greutatea cumpenei s atrne aproape de pardoseal.Alturi de sfoar,la 20 cm de
pardoseal, se bate un al doilea cui,pn ce floarea lui atinge sfoara.Dup baterea celor dou cuie,se
controleaz grosimea tencuielii de-a lungul sforii.Dac,din cauza neregularittii zidului,grosimea
obtinut depaseste n multe locuri pe cea normal de 2 cm,se bate att cuiul de sus ct si cel de
jos,astfel ca s se obtin o grosime de tencuial ct mai mic ,mergnd n unele locuri chiar pn la
0,5 cm.ntre aceste dou cuie,se mai bate n acelasi mod nc un cui la mijlocul distantei.Se repet
operatiile si la cealalt margine a peretelui.

ntre cuiele de lng tavane se tine ntins o sfoar de floarea cuiului si se bate n lungul
sforii,la 12 m,cte un cui pn ce floarea acestuia atinge sfoara.n acelasi mod se
procedeaz si ntre cuiele intermediare , precum si ntre cuiele de lng pardoseal.n jurul
tuturor acestor cuie se aplic turte de mortar,nivelndu-se pn la floarea cuiului,formnd
astfel asa numitii martori.Martorii se mai pot face lipind cu mortar lng cui,n pozitie
orizontal,o bucat de sipc la nivelul florii lui.ntre martorii astfel executati se aplic fsii
verticale de mortar de 812 cm ltime,nivelate cu un dreptar,prin miscarea succesiv a
acestuia n sus si n jos,rezemat pe martori.Pe portiunile de fsie care formeaz goluri sub
dreptar,se aplic mortar si se niveleaz din nou.Fsiile astfel axecutate se numesc stlpisori
sau repere de mortar.Este bine ca marginile stlpisorilor s fie neregulate,pentru ca s se
fac o mai bun legtur cu grundul. Pentru a usura munca tencuitorului,este mai bine ca
dreptarul pentru nivelarea mortarului sa fie tinut n pozitie vertical,n care scop la incperi
cu naltimi si n cazul aplicrii mecanizate a tencuielilor,n loc de stlpisori verticali se
execut fsii orizontale .Pentru aceasta,n mod descris mai nainte,se execut dou rnduri
orizontale de martori,la distante de 5060 cm de la tavan si de la pardoseal.ntre martorii
astfel fixati se realizeaz fsii orizontale din mortar.
La pereti exteriori,trasarea se execut la fel ca la peretii interiori,nsa pe toat nltimea
cldirii si nu separat pe fiecare etaj n parte,deoarece altfel nu se poate asigura o suprafata
plan a fatadei.
Cnd fatada este prevzuta cu elemente orizontale iesite din planul peretelui,de exemplu
bruri executate de rosu si care mpiedic tinerea firului cu plumb la o distant de zid ct
grosimea tencuielii,firul cu plumb se tine deprtat de zid,astfel ca s nu fie mpiedicat de
aceste elemente orizontale.Apoi se msoar distanta dintre firul cu plumb si zid din 3 in 3
m si se stabileste distanta de la fir la fata tencuielii,astfel ca s rezulte o grosime minim a
acesteia.Dupa aceasta,se bat cuiele-martori,astfel ca floarea lor s fie la aceeasi distant
de firul cu plumb pe toat nltimea cldirii.Mai departe se procedeaz ca la tencuielile pe
pereti interiori.

La trasarea tavanului,n centrul lui se fixeaz un martor de ipsos

gros de 11,5 cm.Pe acest martor se tine paralel cu unul din pereti
un dreptar lung,n general ct latura mic a ncperii,si cu ajutorul
unui boloboc aplicat pe acesta,se aseaza dreptarul n pozitie
orizontal;la capetele lui se fixeaz cte un martor de ipsos prin
umplerea cu mortar a spatiului dintre dreptar si tavan.Se ntoarce
apoi dreptarul n pozitia perpendicular si se procedeaz la
fel,fixndu-se alti doi martori la capetele dreptarului n noua pozitie.
Folosind martorii astfel fixati se puncteaza n mod analog linii lng
pereti.Dac suprafata tavanului este mare,se mai puncteaz si alte
linii paralele,fixnd martori n prelungirea liniilor stabilite prin
martorii executati anterior si tinnd dreptarul pe doi martori
alturati.ntre martorii fixati se execut fsii de mortar de grund
paralele cu una din laturi,la fel ca la trasarea pe pereti.La fixarea
martorilor se urmreste s nu se depseasc grosimea normal a
grundului.

1.6.2.Aplicarea spritului sau amorsajului

Spritul sau amorsajul este primul strat al tencuielii si are ca scop s asigure o
bun legtur a acesteia cu suprafata de tencuit.Pentru aceasta el trebuie s fie
continuu,ceea ce se obtine prin alegerea consistentei mai fluide a mortarului de
sprit (consistenta de 1112 cm).
Peretii din zidrie de crmid se stropesc cu ap si se amorseaz prin stropire
cu un mortar fluid,care va avea aceeasi compozitie ca a mortarului pentru
stratul de grund.La suprafetele de beton si la zidrie de piatr,pentru sprit se
foloseste lapte de ciment (ciment cu apa),uneori cu un mic ados de nisip.La
suprafetele de beton care urmeaz s fie tencuite,mortarul pentru sprit se
prepar din ciment cu adaos de var.
Stratul de sprit se aplic fie manual,fie mecanizat.Aplicarea mecanizat se
relizeaz cu masinile de tencuit.Manual,stratul de sprit se aplic cu ajutorul unei
mturi scurte,astfel nct s formeze un strat ct mai subtire (cca 3 mm),numai
ct este necesar s acopere toat suprafata cu un strat continuu.
Stratul de sprit nu se
niveleaz,ci trebuie s rmn asa cum a rezultat din aruncarea mortarului.
`
Pe
suprafetele de rabit nu se aplic sprit,cu un strat-suport pentru grund,care se
numeste smir.Acest strat se execut din mortar de var cu ipsos sau de var cu
ciment,dup cum este si mortarul grundului.smirul se aplic apsndu-l cu
dosul mistriei pe plasa de rabit,astfel ca s intre bine n ochiurile
plasei.Suprafata smirului trebuie s rmn ct mai aspr,pentru ca s asigure
o bun legtur cu grundul.

1.6.3.Aplicarea grundului

Grundul este stratul cel mai gros al tencuielii si serveste pentru acoperirea neregularittilor suprafetelor
de tencuit.Grosimea total normal a grundului trebuie s fie de circa 20 mm la tencuielile pe suprafete
din crmid,piatr si beton.La suprafetele de beton care urmeaz s fie tencuite si care au rezultat din
executie destul de ingrijite,fr abateri nsemnate (de la verticala la pereti si de la orizontal la tavane),se
aplic direct stratul vizibil peste spritul netezit n prealabil dup o oarecare zvntare a lui,fr s se mai
execute grundul. Mortarele folosite pentru stratul de grund trebuie s aib consistenta de 78 cm n cazul
aplicrii manuale si 913 cm la aplicarea mecanizata.
Grundul se aplic numai dup ce spritul s-a intrit,dar nu mai devreme de 24
de ore de la aplicarea acestuia n cazul suprafetelor de beton si de o or n cazul suprafetelor de crmid.
Grundul se aplic manual sau mecanizat cu masini de tencuit.Aplicarea manual se realizeaz ntr-una
sau n dou reprize,prin aruncarea mortarului cu canciocul,cu mistria sau cu frasul pe suprafetele de
tencuit.Mortarul se ntinde ntre stlpisori,n fsii orizontale,ntr-un strat ct mai uniform si de grosimea
acestora,ncepnd de jos n sus.Apoi,cu ajutorul dreptarului,tinndu-l n pozitie orizontal si sprijinit pe doi
stlpisori,se niveleaz mortarulprin miscri orizontale de du-te-vino si deplasndu-l treptat de jos n
sus,pentru ca astfel surplusul de mortar s se adune pe dreptar;acest mortar se arunc napoi n targa de
mortar direct cu dreptarul,tinndu-l n pozitie vertical.
Dup prima nivelare se completeaz golurile rmase si se niveleaz din nou.n cazul executrii tencuielilor
la pereti,folosind fsii orizontale,dreptarul se tine n pozitia vertical,lipit pe dou fsii orizontale de
ghidare si se deplaseaz pe aceste fsii cu miscri scurte n sus si n jos.Suprafata grundului astfel
obtinut nu se netezeste;ea trebuie s rmn aspr,pentru ca s asigure buna aderent a stratului
vizibil.Dac dup nivelare suprafata grundului a iesit prea neteda,sau atunci cnd stratul vizibil urmeaz
s fie aplicat dupa uscarea complet a grundului,fata acestuia se cresteaz cu mistria pe o margine de 2
3 mm,trgndu-se linii nclinate n dou sensuri,la distante de 56 mm una de alta.O aderenta si mai
bun se obtine brzdnd suprafata grundului cu linii orizontale ondulate.
Dac grundul se aplic n mai multe straturi,la mortare pe baz de
ciment sau de ipsos,fiecare strat trebuie asternut numai dup ntrirea celui aplicat anterior,iar n cazul
mortarelor de var,numai dup ce acesta a nceput s se albeasc.Intervalele de timp ntre straturile de
tencuial aplicate separat variaz de la 1 ora pn la 48 de ore,n functie de natura mortarului.

La executarea grundului pe peretii exteriori,pe timp clduros trebuie

luate msuri pentru a proteja suprafata de razele solare si de vnt,prin
acoperirea cu rogojini umede sau prevznd paravane pe schela
exterioar.
La executarea spaletilor,la usi,ferestre si nise,la colturi se fixeaz
dreptare puse la cumpn sau la boloboc,pentru ca acestia s rezulte
drepti si verticali,respectiv orizontali.Pe tavane,mortarul de grund se
aplic prin aruncarea lui (ncepnd de la unul din colturi) ntre fsiile de
ghidaj,pn la grosimea acestora.Mortarul pentru tavane trebuie s fie
mai vrtos dect cel pentru pereti (consistenta 67cm).Grundul se
niveleaz nti cu mahalaua apoi cu dreptarul,care se tine aplicat pe
dou fsii si se misc n drepta si n stnga,mergnd prin
retragere;dreptarul se tine putin nclinat fat de tavan,pentru a strnge
pe el surplusul de mortar,care apoi se arunc n lad.Racordarea dintre
tavan si pereti se execut fie n colt drept (viu),formnd o linie dreapt
fie cu o scaf rotund simpl,fie cu un anumit profil.Racordarea n colt
viu trebuie s dea o linie perfect dreapta,care,dup aplicarea
grundului,se verific cu dreptarul.
Pentru formarea scafei rotunde simple,n coltul respectiv se arunc
mortar n cantitate mai mare si n mai multe straturi,nivelndu-l apoi cu
drisca
special profilat si ndreptndu-l apoi cu un dreptar de 12m.

1.6.4.Aplicarea stratului vizibil

Stratul vizibil este ultimul strat al tencuielii simple si are ca scop s dea acesteia forma si aspectul
definitive.Grosimea acestui strat este de 24 mm la aplicare.Mortarul pentru stratul vizibil,denumit
si tinci,se prepar cu nisip cu granule de pn la 1 mm diametru si are consistenta de 911
cm;nainte de aplicare,mortarul se trece printr-un ciur cu ochiuri avnd diametrul de 1,5 mm.
Dup aplicarea stratului vizibil,acesta se prelucreaz pentru a-i da o suprafat perfect dreapt si cu
aspect uniform (fr zgrieturi,urme de nndiri etc.). Stratul vizibil se aplic dup uscarea grundului
(sau albirea lui la tencuieli cu mortar de baz de var),ncepnd cu tavanul .Dac grundul este
complet uscat,se stropeste cu apa nainte de aplicarea stratului vizibil.La tencuieli exterioare,nainte
de aplicarea stratului vizibil se execut toate profilurile fatadei.
Tinciul se aplic cu canciocul sau cu mistria,pe portiuni reduse si imediat se ntinde cu drisca-dreptar
ntr-un strat uniform si ct mai subtire,cutndu-se s se obtin o suprafat ct mai regulat.
Dup zvntarea acestui strat,se procedeaz la netezirea lui,stropindu-l cu ap cu ajutorul bidinelei si
frecndu-l cu drisca de lemn,cu miscri circulare,pn la obtinerea unei suprafete ct mai netede si
uniforme.Suprafata netezit se verific cu un dreptar,iar neregularittile se completeaz cu tinci si se
niveleaz din nou,frecnd pn ce se obtine acelasi aspect ca al suprafetei frecate anterior.
La netezirea colturilor vii intrnde si iesinde (la colturile ncperii,la racordarea cu tavanul,la golurile
pentru usi,ferestre,nise tencuite) se ntrebuinteaz dreptare speciale de colt,din lemn sau metal.
Pentru a prentampina uscarea prea
rapid si aparitia fisurilor,stratul vizibil se protejeaz de vnt si de soare cu rogojini saci etc
Tencuielile la spaleti si glafurile golurilor se execut o dat cu tencuirea peretilor si n acelasi mod.
n cazul suprafetelor mari,lucrrile de tencuieli se execut mecanizat,folosind diferite masini.Aceste
masini pot executa urmtoarele operatii:transportul mortarului prin furtunuri pe orizontal si vertical
pna la locul de punere n oper;injectarea laptelui de ciment (spritul);aplicarea pe pereti si tavane a
mortarului pentru grund si stratul vizibil.

Tehnologia de executie a tencuielilor gletuite

Tencuielile gletuite se pot executa cu glet de var cu adaos de ipsos.

Gletul de var este un strat subtire realizat din past de var simplu sau cu adaos de ipsos.Gletul de
var se aplic pe tencuieli driscuite de uscarea complet a acestora.
n acest scop se pune o cantitate de var past pe o drisca de otel si se ntinde aceast
past,apsnd cu o muchie pe suprafata driscuit,astfel ca s se acopere toate neregularittile si
asperittile rezultate din driscuial. Netezirea cu drisca de otel se execut pn se obtine o
suprafat perfect neted la pipit,fr zgrieturi,fr urme de drisc,fr s se observe liniile de
inndire ale portiunilor de suprafat lucrate n perioade diferite. Dac tencuielile driscuite s-au
uscat complet,pentru aplicarea gletului se foloseste var cu adaos de ipsos.
Acest glet se aplic n acelasi mod ca si cel de var ns,nainte de aplicare,tencuiala trebuie
udat,iar grosimea stratului poate ajunge la 12 mm.Gletul se aplic pe portiuni mici (de 0,50
0,75 m cubi),pentru ca s se poat netezi suprafata nainte de ntrirea mortarului de glet.Pentru
netezire,drisca se tine aproape perpendicular pe suprafata de prelucrat si se misc n sus si n
jos,n drepta si n stnga,pn se obtine o suprafat perfect neted.
La aceste tencuieli se cere o mare exactitate, de aceea ele se verific cu un dreptar metalic si se
controleaz la lumina unui bec electric apropiat de suprafata gletuit,pentru ca s se pun n
evident cele mai mici denivelri. Suprafata obtinut trebuie s fie perfect neted la pipit si
eventualele asperitti trebuie curtite cu hrtie sticlat.De asemenea,si racordurile cu portiunile
executate anterior se curt cu muchia dristei si cu hrtie sticlat,pn cnd nu se mai simte nici
o asperitate la frecarea cu dosul palmei.
Tehnologia de executie a tencuielilor decorative
Tencuielile decorative sunt acele tencuieli care dau constructiei un finisaj si aspect arhitectural
definitiv numai prin tencuial,fara a mai fi necesar o spoial ulterioar.
Aspectul arhitectural al tencuielii decorative se obtine prin:compozitia mortarului,modul de
aplicare si modul de prelucrare a fetei vizibile.

Fata vizibil se prelucreaz cu diferite unelte cnd mortarul stratului vizibil se gseste n stare
plastic,la nceput de ntrire,ntrit partial sau ntrit total.

La aplicarea fetei vzute la tencuielile decorative trebuie respectate urmtoarele

reguli:
-mortarul pentru acest strat trebuie s aib o compozitie corespunztoare prelucrrii
fatadei.Amestecul uscat se pregteste anticipat pentru ntreaga suprafat sau pentru
ntreaga ncpere. Eventualele ntreruperi n executie trebuie bine gndite si
aranjate,pe ct posibil,la limitele profilurilor,ornamentatiilor sau rezalitelor,pentru a
evita aparitia rosturilor de lucru,care pot compromite finisaj
-se las un spatiu suficient ntre schelele exterioare si perete,pentru ca executarea
tencuielii s fie continu;nu se folosesc schele lsate n consol din zidrie sau schele
rezemate de constructie,care necesit completri ulterioare ale tencuielii;
-fata vzut se aplic numai dup montarea glafurilor,grilelor,diblurilor,profilulior etc;
-se iau msuri speciale pentru mrirea aderentei stratului vizibil de grund,precum si
pentru protectie mpotriva arsitei,avnd n vedere ca imperfectiunile n executie nu se
pot repara n viitor fr a duna aspectului lucrrii;
`
-fata vzuta trebuie s rezulte uniforma ca aspect (granulatie,desen,culoare) pe toat
suprafata,dar n special pe panourile limitate de profile sau linii de tonalitate
diferit.La tencuielile exterioare este necesar ca ultimul strat,mai ales la tencuielile
stropite,s fie executat de acelasi muncitor,pe suprafetele limitate de profile sau alte
elemente.
Dup modul de alctuire,tencuielile decorative sunt:tencuieli decorative
simple;tencuieli stropite;tencuieli de terasit si dolomit;tencuieli de piatr artificial.
Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu var si ciment
Observatie: La mortarul de marc se pot aduga 0,1.0,2 prti ipsos pentru o parte
var, n scopul accelerrii ntririi.

2. Prepararea mortarelor

Prepararea mortarelor pe baz de ciment si var hidratat se face numai prin procedee
mecanice,asigurndu-se urmtoarele conditii:

14
-dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +-2% pentru lianti si +3%pentru agregate;
-amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.
n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operatia de stingere a varului.

2.1.Tipuride mortare

Mortare de zidrie
a.pentru zidrie de crmizi pline sau din blocuri de beton usor cu agregate naturale sau artificiale
b.pentru zidarie de crmida cu guri sau blocuri ceramice cu guri
c.pentru zidrie de piatr sau blocuri de beton compact
2.1.1 Mortare de tencuiala
a.mortare de tencuiala aplicate manual:
-pentru sprit
-pentru grund
-penntru stratul vizibil executat din mortar care contine ipsos
-pentru stratul vizibil executat din mortar fr ipsos
b.mortare pentru tencuial aplicate mecanizat
-pentru sprit
-pentru grund

2.1.1Mortare de tencuiala

Mortare impermeabile
Mortarele impermeabile sunt mortarele de ciment preparate cu aditivul impermeabilizator-APASTOP P.
Apastop P este un adidiv impermeabilizator pentru mortare de ciment si se prezint sub form de pulbere
de culoare alb sau gri. Mortarul cu adaos de Apastop P aplicat n mai multe straturi constituie o
hidroizolatie rigid care poate fi adoptat la lucrrile de constructii n cazurile n care n timpul exploatrii
nu exist posibilitatea aparitiei de fisuri cu deschideri mai mari de 0,1 mm.
Produsul Apastop P se ambaleaz n saci de hrtie de 25 kg si se depoziteaza n locuri acoperite si uscate.
Cantitatea de Apastop P care este
diferit pentru fiecare strat de tencuial n parte,dar nu mai mare de 3% din cantitatea de ciment,se
amestec n prealabil cu cimentul pn la obtinerea unui material omogen.Acest material se introduce
mpreun cu nisipul necesar n malaxor si se amestec timp de 1 min,dup care se adaog cantitatea de
ap necesar obtinerii consistentei dorite si se continu amestecarea nca 3 min.
Nisipul utilizat este de natur silicioas provenit din cariere sau balastiere.
Mortarele se vor prepara n apropierea locului de aplicare si n
cantitti astfel stabilite,nct s se pun n lucrare ntr-un interval de maximum 45 minute de la
preparare.La fiecare amestec de mortar se verific consistenta cu conul etalon.
Adaosul de Apastop P se utilizeaz la prepararea mortarelor aplicate la:
-protejarea elementelor de constructii contra umidittii (tencuieli exterioare la pereti n subteran,tencuieli
la socluri de cldiri,stratul orizontal de rupere a capilarittii la zidrii,tencuieli interioare n ncperi cu
umiditate ridicat);
-etansarea constructiilor care vin n contact direct cu apa (cuve,bazine,rezervoare,castele de ap),fr
ns ca presiunea apei s depseasc 2 at.
Mortare antiacide
Pentru realizarea sapelor de egalizare si a celor suport sau a tencuielilor incluse n structura izolatiilor
anticorosive se folosesc mortare antiacide alctuite din:ciment de furnal (de preferint);nisip cuartos de
Vleni sau Arghires si ap.

Pentru anumite cazuri speciale se foloseste si cimentul aluminos. De asemenea,n componenta unor
mortare se introduce si solutie apoas de Aracet E 50 (50% ap).

2.2 Mortare cu lianti

2.2.1 Generalitati

1.Defintie
Mortarele sunt materiale omogene realizate prin amestecarea liantilor, a nisipului si a apei. Partea de rezistenta
e alcatuita din nisip partea inerta din punct de vedere chimic, lianti cu apa partea activa. Acestea au rolul de
a lega intr-un tot unitar agregatele(nisipul).Aceste materiale omogene (mortarele) se folosesc pentru obtinerea
zidariilor att din piatra artificiala (blocuri BCA, caramizi) cat si din piatra naturala rezultnd mortarele de
zidarie.
Totodata mortarele se folosesc pentru protectia suprafetelor zidite, rezultnd mortarele de tencuieli.
2.Clasificarea mortarelor
a)Dupa domeniul de activitate:
-mortare pentru tencuieli
-mortare de zidarie
b)Dupa destinatie:
-mortare obisnuite
-mortare speciale
c)Dupa natura liantului utilizat:
- mortare cu lianti hidraulici
-mortare cu lianti nehidraulici
d)Dupa densitatea aparenta a m proaspete:- mortare obisnuite a 1950 kg/m3- mortare grele a 1950
kg/m3e)Dupa consistenta:- mortare fluide
-mortare plastice
- mortare vrtoase
f)Dupa marca (rezistenta la compresiune in daN/cm2si determinata la 28 zile):
- mortar M4
- mortar M20
- mortar M25
- mortar M100
g)Dupa compozitie: - mortare unitare confectionate de un singur liant
-mortare mixte confectionate cu cel putin doi lianti

2.2.2.MATERIALE COMPONENTE ALE MORTARELOR

1.Liantii-se pot utiliza att lianti nehidraulici(ipsos, var) cat si lianti hidraulici. Pentru toti
liantii sunt valabile conditiile de calitate impuse de standarde .
Varul grasse foloseste fie ca liant de baza(m pe baza de var), fie ca adaos la m de ciment.
Modul de utilizare poate fi diferit de la varul pasta pana la varul nestins macinat.
Ipsosulse foloseste fie ca liant de baza, fie ca adaos la m de var pentru a mari rezistentele
mecanice.
Cimentul portlandcu sau fara adaosuri se foloseste ca liant de baza (de regula) si numai in
unele situatii speciale ca adaos pentru marirea rezistentelor mecanice.
Agregatele (nisipul)

Pentru m grele (a1950 kg/m3) se folosesc att nisipurile naturale cat si cele provenite
din concasarea rocilor dure. Pentru m usoare se folosesc nisipurile usoare .
Este necesar sa se respecte conditiile de calitate si caracteristicile studiate anterior
(granulozitatea sau nfoierea). Un rol important l reprezinta si forma granulelor( se prefera
cele cu forma rotunda).
3.Apa de amestecarese introduce conform compozitiilor calculate. Se foloseste
conform standardelor apa potabila, apa nepotabila cu conditia sa nu fie infestata, apa
mineralizata cu conditia ca sarurile solubile sa se gaseasca intr-un procent mai mic de 2%.
La m care contin ciment apa de amestecare nu trebuie sa fie impurificata cu substante
organice ci mai ales cu cele rezultate de la fabricile de zahar. Aceste substante ntrzie
fenomenul de priza..
S-a constatat ca depasindu-se valoarea optima a adaosului s-au obtinut efecte contrare.

2.2.3.CARACTERISTICILE MORTARELOR

1.In stare proaspata

a)Densitatea
a=(m2-m1)/V;[kg/m3]
b)Consistenta (plasticitatea)m exprima capacitatea de deformare a acestorasub actiunea greutatii
proprii sau a unor forte exterioare. Determina lucrabilitatea amestecului. In functie de cantitatea de apa de
amestecare consistenta m poate fi:
- fluida
- plastica
- vrtoasa
Determinarea experimentala se realizeaza cu conul etalon. Valorile standardizate sunt date in functie de
tipul de m obtinut.

c)Segregareareprezinta caracteristica m de a se dezamesteca in timpul transportului sau a punerii in

opera. Separarea materialelor componente duce la obtinerea unor straturi in m cu consistente diferite.
Amestecarea m nainte de punerea in opera e obligatorie.
Determinarea experimentala se realizeaza prin 2 metode prin care se obtine un coeficient de segregare.
Metodele sunt diferite in functie de tipul de m. se foloseste, pentru ambele metode, conul etalon facndu-se
raportul dintre 2 determinari: nainte si dupa transport.
d)Capacitatea de retinerereprezinta aptitudinea mortarelor de a retine apa atunci cnd vin in contact cu
stratul suport. Exista 2 metode:
-prin vacuumare reprezinta eliminarea apei dintr-o cantitate de m in anumite conditii de vacuum prin
masurarea consistentei.
% Rav=Cfinal/Cinitial*100,unde: C-consistenta
-cu strat absorbant se exprima prin indicele de retinere a apei ce reprezinta apa retinuta de m dupa
ce acesta a fost introdus intr-un inel de dimensiuni standardizate lasat o ora in contact cu un strat absorbant
% Raa= [1-mabsorbant/mmortar]* 100
De regula Ravtrebuie sa fie aproximativ 70%.
De regula Raatrebuie sa fie aproximativ 90%.

e)Tasarea la amestecare(T%) micsorarea volumului m raportata la suma volumelor

componente ale materialelor.
T (%) =[( Va+ Vag+ Vc) Vm] / (Va+ Vag+ Vc) *100
unde: Vavolumul apei
Vagvolumul agregatului
Vcvolumul cimentului
Vmvolumul mortarului
Se considera mortar obisnuit cnd tasarea este in jur de 30-40%.
In stare ntarita
Se determina de regula rezistentele mecanice ale mortarelor. Se confectioneaza epruvete sub
forma de prisma 4*4*16cm. In unele situatii se pot confectiona cilindri D=8cm, h=2cm.
a)Rezistenta la compresiunereprezinta marca m si se determina la uinterval de 28zile de zile
de la prepararea amestecului. Epruvetele sunt pastrate in conditii standardizate (in apa, in aer).
Determinarea se face pe resturile obtinute din ncercarea ncovoierii.
Rc=Fmax/A[daN/ cm2]unde: Fmaxforta maxima ce a produs distrugerea
A suprafata
b)Rezistenta la ncovoierese determina pe epruvetele mentionate anterior.
Ri=3/2 * Fmax* l /a3[daN/ cm2]
unde:Fmaxforta maxima ce a produs distrugerea
l distanta dintre reazeme
a sectiunea (4)
c)Rezistenta la inghet-dezghet repetat (gelivitate)reprezinta caracteristica mortarelor ntarite
de a rezista la un numar de 15 cicluri de inghet-dezghet repetat.
Se considera ca sunt ndeplinite conditiile in situatia in care pierderea de rezistenta nu depaseste
25%iar pierderea de masa 5%.
d)Contractia mortaruluireprezinta micsorarea dimensiunilor m in cazul procesului de ntarire.
Pentru simplificare se masoara lungimea initiala si cea finala a epruvetei dupa 28 de zile nainte
de a o supune la alte determinari.

2.2.4.TIPURI DE MORTARE

1.Mortare de zidarie
Sunt alcatuite din liant agregat de la 0-7mm si apa. n functie de tipul de zidarie si materialele
componente ale acestora consistenta e variabila (de la plastic la vartos). De regula liantul utilizat e
cimentul portland cu sau fara adaosuri.

2.Mortare de tencuieli
Se caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi materiale componente, deosebirea constand n
consistenta (plastica) si cantitatea de liant care este mai mare.
Caracteristic pentru acestea sunt straturile componente care, n cazul general sunt: sprit-ul, grund,
tinci.
Sprit-ul e un lapte de ciment cu care se stropeste zidaria si are rolul de a facilita legaturile dintre
zidarie si stratulo urmator.
Grund-ul (strat de baza) se executa n G=8-15mm, fiind un mortar de consistenta plastica preparat cu
nisip de la 0-3.15.
Tinci-ul (strat vizibil) are o grosime maxima de 5mm dintr-un mortar fluid-plastic preparat cu nisip 0-1.
Cazul particular l constituie mortarul care se foloseste pentru reparatii sau plafoane. n acest caz
primul strat e realizat dintr-un mortar de ipsos numit smir (reparatii pe plasa de rabitz). n continuare
se aplica grund si tinci.
3. Lucrari de ipsosarie

Lucararile de ipsosarie se executa numai in interiorul cladirilor cu scopul:

-de a proteja materialele din care sant executate zidurile,tavanele,pertetii despartitori si alte elemente
de constructie;
-de a crea suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asidura conditii igienice corespunzatoare ;
-de a acoperi toate neregulile peretilor,stalpilor si tavanelor si a le da o forma estetica ;
-de a decora suprafata peretilor, stalpilor si tavanelor in vederea obtinerii unui efect estetic deosebit al
incaperilor.

3.1.Prepararea mortarelor si a pastelor de ipsos

Mortarele pe baza de ipsos se folosesc numai la interior, in mediu uscat sau cu umiditate mica si fara a
veni in contact direct cu betonul.

La preparare mortarelor de ipsos , in afara conditiilor prevazute pentru mortarele de tencuieli obisnuite se
tine seama si de anumite conditii specifice.

Mortarul de ipsos. Acest mortar se prepara din ipsos, nisip si apa, farasau cu adios de intarzietor de priza.
In cazul utilizari mortarului de ipsosfara intarzietor de priza , in pasta de ipsos fluidase introduce nisipul
dozat in prealabil . Pentru obtinereaunei bune omodenizari, pasta se amesteca tot timpul introducerii
nisipului.
Toate aceste operatii nu trecuie sa depasasca 3 min.
Datorita prizei si intaririi rapide, acest mortar nu poate fi folosit decat in amestecuri care sa fie puse in
lucru in maxim 10 min.
La prepararea mortarului cu intarzietor de priza se pune in varnita nai intai nisipul peste care se aduga
cantitatea de ipsos necesara si se amesteca bine cu lopata de lemn . Intr-un vas de tablase pune
cantitatea corespunzatoare de apa (40..50% din greutatea ipsosului din amestec), in care se introduce
cantitatea necesara de praf intarzietorde priza.Se amesteca bine pana cand tot praful se desface in apa si
nu mai raman cocoloase deintarzietorde priza in masa solutiei. Aceasta operatiune se executa cu 25
min mai inainte de prepararea mortarului.
Solutia astfel preparata sa toarna peste amestecul de ipsos cu nisip, avand grija ca inainte de turnaresa
mai fie inca o data bine amestecata cu lopata. Apoi se amesteca cu lopata pana ce se capata un aspect
cat mai uniform. Consistenta mortarului se realizeaza la nevoie cu apa, amestecanduse continuu.
Mortarul poate fi utilizat intr-o perioadacare este determinate de cantitatea de intarzietor de priza
intrebuintata si de eficienta acestuia. Este intarziata utilizarea mortarului dup ace a inceput sa se
intareasca.

Mortarul de ipsos-var.Pentru a se obtine acest mortar mai intai se prepara mortarul din pasta de de var, apa si nisip si
apoi se adauga ipsosul sub forma unei paste fluide, amestecanduse bine pana la omogenizare. Ipsosul se adauga la
locul de lucru, iar mortaruliar mortarul se intrebuinteaza imediat dupa terminarea anestecarii.
Deoarece varul in pasta are o actiune de intarziere a prizei, nu se recomanda la mortarele de ipsos-var folosirea unui alt
intarzietor special, daca mortarul poate fi pus in lucru in circa 20 min de la preparare. Cand este necesara o perioada
mai lunga, se utilizeaza intarzietorul de priza in praf. In acest caz cantitatea necesara de intrzietor se amesteca cu apa
de preparare a pastei de ipsos.
Pasta de ipsos. Pasta de ipsos se prepara cu sau fara intarzietor de priza, dupa neboie.
La prepararea pastei fara intarzieto e priza se procedeaza astfel:intr-un vas, in general de tabla (cancioc mare sau
galeata), se introduce apa care nu trebuie sa depasasca 50..60% din greutatea ipsosului cu care urmeaza sa fie
amestecata. Ipsosul se presara peste apa amestecandu-se energic, pina cand pasta obtinuta capata consistenta de
folosire. Dupa terminarea acestor operatii nu se admite fluidificarea pastei cu apa. Pasta se prepara
in cantitati mici, pentru a avea posibilitatea de a fi pusacomplet in lucrare inainte de a incepe sa se intareasca
(maximum 1015 min)
Cand se utilizeaza intarzietorul de priza in praf , acesta se introduce si se amesteca cu apa necesara prepararii pastei si
apoi se presara si se amesteca , cantitatea respective de ipsos .
Pentru prepararea pastei de ipsos folosita la glet si la finisarea profilurilor trase, se procedeaza, de obicei, in felul
urmator :
-se introduce in targa de mortar cantitatea de apa necesara;
-se adauga in apa intarzietorul de priza si se amesteca bine;
-se presara ipsos cu canciocul numai pe 2/3 din suprafata targii
Se amesteca cu lopata de lemn numai in partea in care s-a preparat ipsosul . In resetul de 1/3 din supragata targii se
desperseaza apa particulele cele mai fine ale ipsosului , obtinandu-se astfel , in aceasta parte, o pasta fluida cu o foarte
buna lucrabilitate.
Pasta de ipsos din portiunea amestecata se foloseste pentru glet, iar pasta fluida cu ipsos fin, dupa amestecare, se
foloseste pentru finisarea supafetelor lucrate cu mortar sau cu pasta de ipsos si mai ales a profilurilor de ipsos, dandu-le
un luciu specific.
Pasta de ipsos-var. Aceasta pasta se pepara satfel : se dilueaza mai intai pasta de var cu apa necesara in laptele de var
obtinut se presara ipsosul, amestecandu-se dine cu lopata de lemn pana cand se obtine o paata cu aspect uniform.
Pasta deipsos-var se pune in lucru in circa 20 de min de la preparare. Daca este necesara prelungirea acestei durate se
utilizeaza intarzietor de priza, carea se amesteca in prealabil cu apa cu care se dilueaza apoi pasta de var.
Cand se introduc in mortarul sau pasta de ipsos fire de canepa sau par de vita , pentru a le mari rezistenta la fisurare ,
acestea se presara uniformin apa de amestecare , dupa care se presara praful de ipsos. Materialele se amesteca cu
lopata de lemn, avand in grija ca mortarul sau pasta obtinuta sa fie cat se poate de omogena , fara cocoloase de ipsos
sau canepa

Masuri de securitate si sanatate in munca

Activitatea din domeniul constructiilor este riscanta, n conditiile n

care circa 13 din 100.000 de lucratori ai acestui sector sunt victime
ale unor accidente mortale, prin comparatie cu media unor
asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate, n
general, care este de 5 la 100.000. De asemenea, munca n
constructii i expune pe lucratori la o gama ampla de probleme de
sanatate: de la azbestoza la afectiuni dorsale; de la sindromul
vibratiilor mana-brat la arsuri cauzate de ciment

Bibliografie

1.Ing. Constantin Rosoga UTILAJE SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE FINISAJE DE CONSTRUCTII . , E.D.P.

Bucuresti 1989.
2.Ing. Ilie Davidescu TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE IZOLATII , E.D.P. Bucuresti 1981.
3.Ing. Mircea Barftescu MATERIALE DE CONSTRUCTII SI INSTALATII , E.D.P. Bucuresti 1984.
4.Ing Adriana Tirbea , STUDIUL MATERIALELOR SI CONSTRUCTII E.D.P. Bucuresti , 1976.
5. Ing. Corneliu Bob , MATERIALE DE CONSTRUCTII E.D.P. Bucuresti 1976
6. Ing R. Constantinescu , CONSTRUCTII SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII , E.D.P.
Bucuresti 1975
7. Ing. N. Andrei CONSTRUCTII SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII , E.D.P. Bucuresti 1973