EMISFERELE CEREBRALE

CONFIGURAIA EXTERN
anurile (fisurile) interlobare:
anul lateral Sylvius (sulcus lateralis).
anul central Rolando (sulcus centralis)
anul parietooccipital sau perpendicular

intern (sulcus parietooccipitalis)

anurile (fisurile) interlobare

anul lateral Sylvius (sulcus lateralis)
pe fata superolaterala a emisferei
are o lungime de 12 cm
este orientat oblic de jos n sus si napoi.
Separa lobul temporal de cel frontal si parietal.

n profunzimea santului se afla lobul

insular.

 Are trei prelungiri :

1. ramura anterioara -orizontala
2. ramura ascendenta -verticala ptrund n

girusul frontal inferior,

3. ramura posterioara- se termina la girusul

supramarginal al lobului parietal.

anurile (fisurile) interlobare

Santul central Rolando (sulcus centralis)

traverseaza oblic mijlocul fetei superolaterale.

o lungime de 10 cm.
Separa lobul frontal de cel parietal.

anurile (fisurile) interlobare

Santul parietooccipital sau

perpendicular intern (sulcus

parietooccipitalis) se
gaseste pe fata mediala a
emisferei deasupra lobului
posterior
avnd o lungime inconstanta
(1-5 cm)
un traiect oblic nainte si n
jos.
Separa lobul parietal de cel
occipital.

Lobii cerebrali

Lobii cerebrali

Lobul frontal (lobus frontatis),

cel mai mare, reprezinta 40 %
din greutatea totala a
emisferei;
are partea anterioara

proeminenta - (polus
frontalis).
Este delimitat de lobul parietal

prin santul rolandic iar de cel

temporal prin santul silvian.

Lobii cerebrali
Lobul parietal (lobus

parietalis),
intercalat ntre lobii
frontal, occipital si
temporal.

Lobii cerebrali
Lobul occipital (lobus occipitalis) se afla

n spatele santului parietooccipital; are o

proeminenta posterioara- polus
occipitalis.

Lobii cerebrali
Lobul temporal (lobus

temporalis), asezat
inferolateral, are o parte
anterioara rotunjita
-polus temporalis.
Este separat de lobul

frontal si cel parietal

prin santul lateral, iar de
lobul occipital doar
partial, prin prelungirea
externa a santului
parietooccipital

Lobii cerebrali
Lobul, insular sau central Reil (insula), aflat n

profunzimea santului lateral, este acoperit de lobii

nvecinati.

Partile lobilor care l acopera sunt denumiti

operculum : opercul frontal, parietal si temporal.

Santul periinsular (sulcus circularis insulae) desparte

insula de lobii adiacenti.

Limen insulae sau zona preinsulara este partea

anterioara a insulei, limitrofa cu lobul frontal si temporal

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul frontal
Lobul frontal are trei
santuri intralobare,
care separa patru
circumvolutiuni:
Santurile intralobare:
1. Santul precentral

(sulcus
praecentralis),
naintea si paralel cu
santul rolandic;
discontinuu.

2.Santul frontal superior (sulcus frontalis

superior), ntins de la polul frontal la, treimea
superioara a santului precentral.

3. Santul frontal inferior (sulcus frontalis

inferior) de la, polul frontal la treimea
inferioara a santului precentral.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul frontal
Girusurile frontale:
1. Girusul precentral, prerolandic sau frontal

ascendent (gyrus precentralis) ntre santul

central si cel precentral.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul frontal

2. Girusul frontal superior (gyrus frontalis

superior), deasupra santului omonim.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul frontal

3. Girusul frontal mijlociu (gyrus frontalis

medius), ntre cele doua santuri frontale.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul frontal
4. Girusul frontal inferior (gyrus frontalis interior), sub santul cu
acelasi nume.

Ramurile santului silvian submpart

circumvolutiunea n trei parti: pars orbitalis,
pars triangularis si pars opercularis,
aceasta din urma formnd operculul frontal.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul parietal
Lobul parietal dispune de doua santuri care l divid n girusuri si lobi.

Santurile intralobare:
1. Santul postcentral (sulcus postcentralis), n spatele santului rolandic
si paralel cu acesta; discontinuu.

2. Santul intraparietal (sulcus

intraparietalis), dispus transversal de la
santul postcentral nspre lobul occipital.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul parietal
Girusurile parietale:
1. Girusul postcentral, postrolandic sau parietal ascendent (gyrus

postcentralis) este dispus oblic intre santurile central si

postcentral.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul parietal
2.Lobulul (girusul) parietal superior (lobulus
parietalis superior), deasupra santului intraparietal.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul parietal
3. Lobului parietal inferior (lobulus parietalis inferior),
dedesubtul liniei intraparietale, este format din doua
circumvolutiuni:
1. girusul supramarginal (gyrus supramarginalis),

care circumscrie ramura posterioara a santului lateral

2. girusul angular (gyrus angularis), care arcuieste

capatul posterior al santului temporal superior.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul occipital
Lobul occipital are mai multe santuri si

circumvolutiuni mici pe fata convexa:

Santurile intralobare: santurile occipitale laterale

(sulci occipitalis laterales) si cel transversal

(sulcus occipitalis transversus).
Girusurile occipitale: girusurile occipitale laterale

(gyri occipitales laterales).

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul temporal
Lobul temporal are pe suprafata externa 3

santuri si 3 circumvolutiuni:
Santurile intralobare:

1. Santul temporal superior (sulcus temporalis

superior), paralel cu santul lateral; dupa
traversarea lobului temporal se termina circumscris
de girusul angular.

2.Santul temporal inferior (sulcus

temporalis inferior) este situat paralel si
dedesubtul precedentului.

3. Santul occipitotemporal (sulcus

occipitotemporalis) se afla la marginea inferioara a
lobului, ntre suprafata convexa si inferioara a acestuia

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul temporal
Girusurile temporale:

1. Girusul temporal superior (gyrus temporalis

superior) n partea superioara a fetei convexe
lobare, intre santul temporal superior si santul
silvian.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul temporal

2. Girusul temporal mijlociu (gyrus

temporalis medius), paralel cu precedentul,
ntre cele doua santuri temporale.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul temporal
3. Girusul temporal inferior (gyrus temporalis inferior),
la baza lobului, extins spre lobul occipital, delimitat de
santul temporal inferior, si de cel occipitotemporal.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul temporal
4. Girusurile temporale transverse Heschl (gyri
temporales transversi), mici circumvolutiuni pe
partea posterioara a girusului temporal superior,
ascunse n santul lateral.

Girusurile i anurile feei convexe

Lobul insular
Lobul insular este divizat de mai multe santuri mici

si un sant central (sulcus centralis insulae) n:

Girusurile scurte insulare (gyri breves insulae):

trei circumvolutiuni mici, aflate anterior de santul

central al insulei si dispuse radiar.
Girusul lung insular (gyrus longus insulae) situat

posterior de santul central.

Girusurile i anurile feei mediale

Santurile principale:
1. Santul corpului calos (sulcus corporis callosi) arcuieste nconjurnd corpul calos, ntre acesta

si girusul supraiacent.

Girusurile i anurile feei mediale

2. Santul cingular: (sulcus cinguli), paralel si deasupra
primului, prelungit posterior pe fata mediala a lobului
occipital ca sant subparietal (sulcus subparietalis).

Girusurile i anurile feei mediale

3. Santul calcarin (sulcus calcarinus) are un

traiect orizontal de la polul occipital la
extremitatea posterioara a corpului calos, unde
se ntlneste cu santul parietooccipital.

Girusurile i anurile feei mediale

Girusurile fetei mediale:

Girusul cingular (gyrus cinguli) nconjoara

corpul calos n forma de bru
(lat.cingulum=bru):

Girusurile i anurile feei mediale

Anterior n partea inferomediala a lobului

frontal se termina n doua girusuri mici: girusul

paraterminal (gyrus paraterminalis sau
subcalosal) si aria subcaloass (area
subcallosa) sau girusul paraolfactiv.

Posterior, circumvolutiunea se ingusteaza

(isthmus gyri cinguli) si se recurbeaza n jos

unde se uneste cu girusul parahipocampal al
fetei inferioare, cu care mpreuna
formeaza,girusul fornicat sau lobul limbic al lui
Broca.

Girusurile i anurile feei mediale

2. Girusul frontal medial (gyrus frontalis medialis), n apropierea marginii
superiorare a encefalului, deasupra santului cingular .

Girusurile i anurile feei mediale

3. Lobulul paracentral (lobulus paracentralis) circumscrie extensiunea
santului central pe fata mediala a creierului, si se afla ntre girusul
pre- si postcentral, ocupnd un teritoriu interlobar fronto-parietal.

Girusurile i anurile feei mediale

4. Precuneus (precuneas), de forma patrulatera se afla pe
fata mediala a lobului parietal, naintea santului
parietooccipital si napoia lobului parietal superior.

Girusurile i anurile feei mediale

5. Cuneus (cuneus) de forma triunghiulara, aflat
pe fata mediala a lobului occipital, se situeaza
ntre santul parietooccipital si cel calcarin.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea anterioar

Partea anterioara sau orbitofrontala corespunde

lobului frontal, are urmatoarele santuri si
girusuri:
Santuri:
1.Santul olfactiv (sulcus olfactorius), paralel
si aproape de marginea mediala a lobului,
adaposteste bandeleta olfactiva.
1.Santurile orbitale (sulci orbitales), mai

multe, aflate lateral de precedentul, sunt

dispuse sub forma literei H, K, Y.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea anterioar

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea anterioar

Girusuri:
1.Girusul orbital intern (gyrus rectus), ntre
santul olfactiv si marginea emisferei.
2.Girusurile orbitale (gyri orbitales) situate
lateral de santul olfactiv.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea posterioara
Santuri:
1. Santul colateral (sulcus collateralis), ntre polul
temporal si occipital, separa girusul hipocampal de
cel occipitotemporal medial. Partea anterioara a
acestuia este denumita sant rinal (sulcus rhinalis).

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea posterioara

2.Santul hipocampului (sulcus

hippocampi) se afla medial si profund,
separa girusul parahipocampar de
hipocamp.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea posterioara
Girusuri:
1. Girusul occipitotemporal lateral sau fusiform
(gyrus occipitotemporalis lateralis), alungit,
ntre santul occipitotemporal si cel colateral.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea posterioara

2. Girusul occipitotemporal medial sau lingual

(gyrus occipitotemporalis medialis sau
lingualis) lateral de santul colateral n prelungirea
postero-inferioara girusului parahipocampal.

Girusurile i anurile feei inferioare

Partea posterioara

3.Girusul parahipocampal (gyrus parahipocampalis,

denumit si gyrus hippocampi) este situat ntre santul
colateral si santul hipocampului. Anterior formeaza
uncusul (uncus), o prelungire curbata n forma de
crlig: posterior se uneste cu istmul girusului cingular.

FORMAIILE INTEREMISFERICE

Corpul calos (corpus

callosum)
Conexiune alba ntre cele doua emisfere,

situata n profunzimea scizurii interemisferice.

Corpul calos (corpus callosum)

are urmatoarele parti:
Genunchiul (genu corporis callosi) ;

extremitatea anterioara curbata, cu convexitatea

n spatele polului frontal al emisferelor.

Corpul calos (corpus callosum)

Rostrumul sau ciocul (rostrum corporis callosi), vrful

inferior al genunchiului, subtiat, se continua cu lama

terminala.

Corpul calos (corpus callosum)

Trunchiul (truncus corporis callosi), partea mijlocie, are

o fata superioara convexa, separata de girusul cingular

prin santul corpului calos si o fata inferioara concava care
anterior formeaza tavanul ventriculilor laterali.

Corpul calos (corpus callosum)

Spleniumul (splenium corporis callosi),

extremitatea posterioara mai ngrosata, deasupra

epifizei.

Comisura alb anterioar (comissura alba

anterior)
Cordon alb dispus transversal dedesubtul
rostrumului corpului calos, n peretele anterior
al ventriculului al treilea.

Lama terminal (lamina terminalis)

Lama cenusie extinsa de la rostrum si comisura

alba antrerioara n jos spre chiasma optica,

denumita si lama supraoptica.

Fornixul sau trigonul cerebral (fornix)

Cele doua fornixuri sunt dispuse sub forma literei

X, avnd urmatoarele parti:

1. Corpul (corpus fornicis); este cea mai ridicata
parte a fornixului care se alipeste trunchiul
corpului calos.

Fornixul sau trigonul cerebral (fornix)

2. Stlpii anteriori (columna fornicis) diverg

lateral si n jos n peretele ventriculului al
treilea, naintea orificiului Monro si posterior de
comisura anterioara, terminndu-se n corpii
mamilari (fornixul postcomissural).
Fornixul precomissural se termina n aria septala
si regiunea anterioara a hipotalamusului.

Fornixul sau trigonul cerebral (fornix)

3. Stlpii posteriori (crus fornicis) deviaza

lateral, arcuind dedesubtul corpului calos la
cornul inferior al ventriculului lateral.
Marginea laterala se subtiaza, formnd tenia

(taenia fornicis) valului coroidian.

Se termina ca o bandeleta subtire (fimbria

hippocampi) pe hippocampus .

Septul pelucid (septum pellucidum)

Este asezat mediosagital ntre partea anterioara

a corpului calos si cea a fornixului.

Format din doua lame subtiri transparente de

substanta alba, separa ntre ele cornurile

anterioare ale ventriculilor laterali .
Despicatura (cavum septi pellucidi) dintre cele

doua lame (al cincilea ventricul cerebral) nu

comunica cu ventriculii laterali.

Cavum veli interpositi

Cavum veli interpositi corespunde

spatiului delimitat sus de fornix si corpul

calos, jos de tavanul ventriculului al treilea.
Velum interpositum este denumirea
valului coroid al tavanului ventriculului al
treilea.
Nu comunica cu ventriculii cerebrali, fiind

separata de acestia prin membrane

ependimare.