Sunteți pe pagina 1din 26

METODE

CURENTE IN
STOMATOLOGIE

Realizat: Virtos Irina


Grupa: S1404

Metode de explorare
radiologica dentara
Deosebim 2 tipuri de metode principale de radiografie a
sistemului stomatognat:
-metode de radiografie intraorala
-metode de radiografie extraorala

Ortopantomografia(radiografie
panoramica)
Reprezinta o imagine a dintilor, maxilarului
si tesuturilor inconjuratoare, obtinuta prin
expunere la radiatii electromagnetice.
Radiografia panoramica ofera imaginea
intregii danturi si a maxilarului pe un
singur film. In timpul procedurii,
mecanismul se roteste in jurul capului, in
timp ce pacientul este complet nemiscat.
Acest tip de radiografie capteaza imaginea
unor locuri mai greu accesibile, cum ar fi
maselele de minte sau articulatiile temporomandibulare. Desi pune foarte bine in
evidenta fracturile mandibulare si alte
afectiuni in aceasta zona, imaginea
panoramica nu este eficienta in evaluarea
densitatii osoase si a cariilor.

Permite derularea pe un singur film a imaginilor ambelor arcade dentare de la o


articulaie la alta. Ea ofera o imagine panoramic extins n cadrul unei singure
expuneri cu o doz de radiaii redus ntr-un timp de examinare foarte scurt.
Aceste tipuri de radiografii nu afecteaza starea de sanatate a organismului uman,
deoarece cantitatea de raze X din timpul expunerii este foarte mica. O expunere
medie in timpul unei radiografii dentare este de 1 sau 2 mRem. Pentru o scurta
comparatie, este util sa aflati ca orice persoana normala primeste din mediul
inconjurator o cantitate de radiatii de 300 mRem in fiecare an, iar doza maxima
admisa este de 2. 000 mRem pe an. O tomografie computerizata completa ne
expune la 1.000 1.200 mRem, iar o mamografie la 100 200 mRem.

Radiografii cefalometrice
Teleradiografia
Radiografiile cefalometrice arata craniul in
intregime; se folosesc in cazurile in care dintii
trebuie examinati in legatura cu maxilarul si profilul
unui pacient. Radiografiile cefalometrice sunt foarte
folositoare mai ales la inceputul unui tratament
ortodontic, dar si in diversele stadii ale acestuia
pentru compararea etapelor si intelegerea
schimbarilor petrecute dupa efectuarea respectivului
tratament.

Teleradiografia de fata

Teleradiografia de
profil

Teleradiografia axiala

Radiografia de sinus
Radiografia de sinuseste o incidenta specifica pe care se
poate observa pozitia si forma sinusurilor maxilare.
Sinusurile maxilare sunt doua cavitati pline cu aer situate in
interiorul maxilarului superior, la nivelul obrajilor, imediat
deasupra molarilor si premolarilor.
Radiografiile de sinus sunt folosite pentru a diagnostica
afectiuni patologice la nivelul sinusurilor maxilare (sinuzita,
tumori etc) sau pentru a stabiliposibilitatea inserarii
de implanturi dentarela acest nivel.
Deoarecetomografia computerizataofera imagini mult mai
clare ale sinusurilor maxilare, folosirea radiografiilor de sinus
standard a pierdut teren in ultimul timp.

Tomografie computerizata
dentara
Aceasta

evidentiaza structurile interioare ale corpului in


imagini bidimensionale, "in felii". Acestea permit efectuarea
unor masuri de mare precizie in zona laterala mandibulara,
pe arcada superioara, in zona sinusurilor si a foselor nazale.
Tomografia computerizata dentara este utilizata pentru a
identifica probleme legate de oasele fetii, cum ar fi tumori sau
fracturi, de catre specialistii in endodontitie, implantologie si
chirurgie buco-maxilo-faciala.

Tomografia computerizat (CT), asemenea radiografiei standard,


folosete radiaii X pentru a obine imagini bidimensionale ale
corpului nostru, dar care sunt puse cap la cap cu ajutorul unui
computer, rezultnd reconstituiri fidele ale anatomiei i
structurii diferitelor organe. Principala caracteristic e unui CT
este capacitatea de a decela cu exactitate diferite structuri
pe baza densitilor specifice, msurate n uniti Housfield,
exemplificate sub forma unor nuane variate de gri. Exist 2
tipuri de examen CT, cu fascicul de radiaii liniar i cu fascicul
conic de radiaii.

Radiografii intraorale
Radiografia
retroalveolara periapicala
cu un film arata in intregime dintele (coroana,
radacina si osul in care este prinsa aceasta),
zona din jurul radacinii (peri = in jurul, apical
= radacina dintelui), precum si portiuni din
dintii invecinati. Radiografiile periapicale sunt
foarte eficiente in detectarea chisturilor,
abceselor, granuloamelor (leziuni din jurul
radacinii), a eventualelor afectiuni ale
radacinii dintelui (mai ales atunci cand se vor
efectua tratamente de canal sau extractii), dar
si a problemelor osului in care este ancorata
radacina.

Radiografia periapicala cu
doua filme
Radiografia periapicala cu doua filme
presupune suprapunerea a doua filme,
obtinandu-se astfel doua radiografii
periapicale in acelasi timp. Sunt utile in
cazuri in care dentistul vrea sa tina o
evidenta, iar pacientul vrea sa mai ceara o
parere, si se folosesc pentru aceleasi
afectiuni ca si radiografiile periapicale cu
un film.

Radiografie periapicala cu film


muscat
Radiografia cu film muscat
(Bitewing) se foloseste de obicei
pentru dintii posteriori, pentru ca
reuseste sa puna in evidenta in
acelasi timp atat dintii de sus, cat
si pe cei corespunzatori din partea
de jos. Este foarte eficienta in
evidentierea cariilor interdentare,
a marginilor coroanelor, pentru
evidentierea integrarii optime a
coroanelor dentare, dar si in
detectarea unor probleme legate
de densitatea osoasa (in afectiunile

Radiografia ocluzalamaxilara si mandibulara


Radiografia ocluzala cuprinde intreaga arcada (superioara sau inferioara)
si se este foarte utila atunci cand sunt suspectate anomalii ale palatului
sau ale planseului bucal. O alta afectiune care poate fi detectata cu
ajutorul acestui tip de radiografie este sialolitiaza (o infectie a glandelor
salivare).

Ce urmaresc radiografiile
dentare?
Radiografiile dentare sunt elemente foarte importante in stabilirea anumitor diagnostice sau
elaborarea planurilor de tratament. Acestea arata multe detalii care sunt imposibil de observat cu
ochiul liber.
Numeroase aspecte pot fi urmarite pe o radiografie dentara :
--Cantitatea (inaltimea si latimea) si calitatea osului alveolar, posibile resorbtii sau infectii osoase
--Posibile infectii ale dintilor si ale oaselor care ii sustin
--Eventuale afectiuni patologice : fracturi, tumori, corpi straini, decalcificari, tulburari de eruptie
etc
--Pozitia si forma unor formatiuni anatomice importante : sinusul maxilar, nervi cranieni,
articulatia temporo-mandibulara etc
--Verificarea corectitudinii sauesecului unui tratament endodontic
--Pozitia si starea dintilor naturali ramasi in cavitatea bucala
--Prezenta si starea restaurarilor din cavitatea bucala : plombe, lucrari dentare, implanturi

Radioopacitate si
radiotransparenta

Dupa cum probabil stiti, pe o radiografie dentara (sau de alt tip) apare "un amestec" de
formatiuni inchise si deschise la culoare.
Formatiunile radiotransparente
Formatiunile radiotransparente se refera la materiale care permit pasajul razelor X deoarece
au odensitate scazuta. Pe un film radiografic, structurile radiotransparente aparnegre
sau foarte inchise la culoare.
Exemple de structuri radiotransparente:
aerul
lichidele
pulpa dentara
infectiile osoase
chistul dentarsi granulomul dentar
tesuturile moi: limba, obrajii, gingia etc
tumorile
linia unei fracturi

Formatiunile radioopace
Formatiunile radioopace se refera la materiale care blocheaza trecerea razelor X,
deoarece au odensitate mare. Pe un film radiografic, structurile radioopace
aparde culoare alba sau deschise.
Exemple de structuri radioopace:
dintii naturali
osul sanatos
lucrarile dentare: coroane,punti,inlay-uri
obturatiile metalice sau din compozit
obturatia de canal; aceasta proprietate face posibila verificarea corectitudinii
acesteia pe un film radiografic
corpurile straine din interiorul oaselor sau tesuturilor moi
dintii inclusi

Multumesc pentru
atentie!

S-ar putea să vă placă și