Sunteți pe pagina 1din 24

TULBURARILE DE LIMBAJ SI APRAXIILE

NOTIUNI INTRODUCTIVE
vorbire / limbaj
limbaj:
capacitatea unui individ de a comunica prin elemente simbolice = cuvinte
componenta receptiva
componenta expresiva
limbaj exterior = exofazie
limbaj interior = endofazie noi gandim in cuvinte simbolul pe care creierul
il foloseste in stare de
constienta
vorbire = actualizarea sonora a limbajului
scrisul (grafia) - alta forma expresiva a limbajului
cititul (lexia) forma receptiva a limbajului
limbaj componenta expresiva:
scrisul
vorbirea
limbaj componenta receptiva:
receptarea cuvintelor auzite
cititul

COMPONENTELE VORBIRII:
emiterea sunetelor = fonatia
emiterea sunetelor are loc la nivel laringian
apropierea corzilor vocale de catre nervul X
mm expiratorie creeaza o coloana de aer care face sa vibreze
corzile vocale sunete cu o anumita frecventa peste care
se adauga frecvente crescute care dau timbrul vocii (calitatea
muzicala ) prin interventia cavitatilor rezonatoare
volumul vocii este adjustat in functie de gradul de contractie
sau relaxare a corzilor vocale si de presiunea din laringe
soapta corzile apropiate fara sa vibreze
articularea cuvintelor:
cuvintele apar prin schimbarea zonelor de rezonanta fiziologica si a
zonelor de articulare
spatiile de rezonare pot fi schimbate prin miscarea valului care
desparte cavitatea orala de cea faringiana si de limba care imparte
cavitatea bucala
vocalele sunt labiale
consoanele tin de palat, buze, dinti

CAUZE DE DISFONII:
b. Parkinson prin extinderea leziunilor la nc din TC
tulburari respiratorii din:
boli non neurologice
miastenia gravis
poliradiculonevrita
leziuni locale laringiene
patologia nerv laringeu inferior
patologia nerv vag
patologia nc motor al vagului din bulb
patologia fasciculelor corticonucleare
leziuni corticale
psihogena

DIZARTRIA:
producerea vocii presupune coordonarea respiratiei, corzilor vocale
a laringelui, palatului, limbii si buzelor prin contractii succesive
conform modelului motor corespunzator programat cortical
poate sa apara in lezari la diferite niveluri:
cortex
fibre corticonucleare
nuclei nervi craniei (V, VII, IX, X, XII)
ggl bazali
cerebel
efectori: mm limbii etc.

ORGANIZAREA LIMBAJULUI:
structurile nervoase implicate se dezvolta treptat
emiterea sunetelor cu incarcatura informationala minima = foneme (nivel fonemic)
(recunoasterea unei limbi straine deoarece nivelul fonemic e comun)
fonemele se organizeaza in cuvinte (nivelul lexical)
cuvintele se insiriue dupa reguli sintactice gramaticale (nivelul sintactic)
melodicitatea limbajului = prozodia limbajului
dezvoltatea cu neuroplasticitate pana la varsta de 8 ani leziunile creierului poliglot
duc la pIerderea ultima a limbii materne
realizarea limbajului:
centrii ai limbajului ???
model holografic al limbajului ??? mai multe zone specializate

ARIILE LIMBAJULUI:
limbajul confera dominanta emisferica
emisferul cerebral stang la 90 % din dreptaci si 60 % din stangaci
restul indivizilor au centri biemisferici sau la nivelul emisferului
cerebral drept (1-2 %)
procesarea cognitiva a limbajului are loc in emisferul cerebral stang
producerea si recunoasterea componentelor emotionale ale limbajului are
loc in emisferul cerebral drept
participa arii corticale, structuri subcorticale si cai de transmitere
ariile responsabile de limbaj nu au diferente structurale microscopice ci
diferente ce tin de sinteza de proteine si de sinapse
studiile au folosit un model natural AVC zona strict localizata cu
cicatrice definitiva
aria Broca (44,45) girusul opercular rolandic frontal
aria Wernicke(22) girus temporal superior si posterior
girus opercular parietal inferior (39)
girus supramarginal parietal inferior (40)

Arie conceptuala

Afazie transcorticala senzitiva

Afazie transcoticala motorie

Auz
Aria Wernicke

Arie Broca
fascicul arcuat
Afazie de conducere

Structuri subcorticale implicate in realizarea limbajului:

Articulare

talamusul
capul nucleului caudat stang
putamen
SCRISUL SI CITITUL POT FI SI ELE INTEGRATE INTR-UN MODEL MAI COMPLEX

CLINIC (I):
NU exista tulburare reala de limbaj ce afecteaza doar o componenta
Afazie motorie (expresiva) Broca:
limbaj nonfluent
intelegere pastrata partial doar a limbajului simplu
nu repeta
nu citeste, nu scrie
apraxie buco-linguala
foneme/cuvinte simple fara relevanta
pastrat limbajul automat/emotional
in formele usoare:
dificultati de pronuntie a cuvintelor
productie incetinita
fraze scurte
stil agramat
vorbire telegrafica- omiterea cuvintelor auxiliare/relationale

Afazie senzitiva (receptiva) Wernicke:


limbaj fluent dar fara inteles
cuvinte gresite, inexistente, distribuite necorespunzator
parafazie semantica/fonemica/literala/neologisme
jargonafazia limbaj fara semnificatie cu pastrarea pronuntiei,
prozodiei
ecolalie- repetarea cuvintelor interlocutorului fara intelegerea
semnificatiei lor
palilalia- repetarea unor silabe/cuvinte cu cresterea frecventei de
repetare
intelegere redusa
nu repeta
Afazia de conducere:
pierderea repetitiei cu pastrarea intelegerii si a limbajului vorbit
Afazia senzitiva transcorticala:
ca in cea senzitiva dar cu pastrarea repetitiei
Afazia motorie transcorticala:
ca in cea motorie dar cu pastrarea repetitiei

Afaziile anomice:
frecvent prin afectare girus temporal postero-superior langa girus angular
nu are valoare localizatorie certa
se comporta ca si cum ar uita numele unor obiecte substantive
erori de 3 tipuri:
circumlocutiuni in usa in loc de cheie
erori fonemice
erori semantice
asociaza si tulburari de scris si citit
uneori prima manifestare a afaziei
trebuie diferentiata de anomia de alte cauze:
anomia afazica este independenta de modalitatea senzoriala
prin care obiectul este perceput
pot descrie sau indica folosirea obiectelor pe care nu le pot denumi
perifraza
accepta denumirea corecta respingand sugestii incorecte
anomia din agnozia vizuala limitare la obiectele percepute vizual

Tulburarile de scris AGRAFIA


apar in afazie/ apraxie/ tulburari spatiale:
agrafia afazica respecta anomaliile lingvistice ale limbajului
copierea < dictarea< scriere spontana
tulb vizuo- spatiale din afectarea parietala bilaterala
caligrafie slaba, randuri oblice, intersectate, margini excesive,
numar excesiv de bucle

LIMBAJUL AUTOMAT:
efectuat de structuri subcorticale
numaratoare
enumerarea zilelor saptamanii/ lunilor anului
LIMBAJUL AFECTIV:
rol lobul limbic si diencefalul
vorbeste doar la emotii puternice
LIMBAJUL MUZICAL:
se pare ca este realizat de scoarta parietala din lobul nondominant
Recuperarea logopedica:
neuroplasticitate
mai frecvent a tulburarilor expresive
prin dezvoltarea unor forme paralele de limbaj
limbajul repetitiv
cantecele din copilarie limbaj afectiv, automat, muzical etc

ALEXIA:
alexia afazica
alexia prin afectarea ariilor de asociatie occipitale - alexie agnozica
incapacitatea individului de a recunoaste semnificatia cuvintelor
percepute vizual (agnozie vizuala)
N. B. agnozie nerecunoasterea semnificatiei stimulilor:
agnozie vizuala
exista agnozie vizuala pentru obiecte/culori
agnozie auditiva
agnozie tactila
alexia completa in forma agnozica
alexia incompleta cand nu recunoaste cuvintele dar recunoaste literele
ANARTRIA:
au limbajul intact deci structura cuvintelor e normala
pot sa scrie
mutism psihogen
mutismul akinetic - un cod

APRAXIA:
- alterarea in realizarea praxiei capacitatea de a organiza programul
unei activitati motorii complexe in lipsa unor tulburari motorii, senzitive
sau de intelegere
- scheme motorii asamblate aria motorie suplimentara
- perceptia corecta a schemei corporale - arii de asociatie
- organizarea cu scop a miscarii (vointa si gandire)
- arii motorii prefrontale
- succesiune de miscari intr-o anumita ordine, cu o anumita durata,
actualizare permanenta a miscarii prin raportarea la programul motor
predefinit
- agnozie motorie pierderea informatiei cu privire la modul in care trebuie
realizate miscarile pe care le-am invatat candva

Examenul clinic al apraxiilor (I):


cum miscam membrele in spatiu, cu ce viteza
miscare ce actiune este asociata cu ce instrument
pantomima la comenzi verbale
copierea unor gesturi simple /complexe
indicarea unui obiect/ recunoasterea unui obiect si aratarea modului in care poate
fi utilizat
sa mimeze / demonstreze asocierea intre doua obiecte
recunoasterea unor pantomime ale examinatorului
serii de miscari complexe (arata-mi cum faci un sandwich)
imperecheri intre diferite obiecte/ inventare de instrumente pentru rezolvarea unei
probleme

Tipul de erori in apraxie:


de continut:
semantice mimeaza cantatul la trombon/pian
raspuns fara legatura ordin de a mima cantatul la un instrument arata cum
se bate un cui
de cunoastere a asocierii actiune obiect
de cunoastere asociere obiecte intre ele
de cunoastere mecanica
de productie:
postura proasta a mainii
miscari incorecte in articulatii
orientare incorecta a obiectului
erori temporale la trimiterea unei scrisori

Examenul clinic al apraxiilor (II):

APRAXIA IDEOMOTORIE:
defect de mimare a actiunilor, de a imita cum poate fi folosita o unealta
si un defect de efectuare gesturi simbolice
exista o imbunatatire a performantelor cand li se da obiectul
ordine:
efectuati actul de la revedere
mimati taierea unei coli de hartie cu o foarfeca
trimiterea unei scrisori
tulburare aproape exclusiv in afectarea emisferului stang posterior
asociaza si afazie
mecanism posibil:
distrugerea engramelor motorii
disconexie intre engrame si aria motorie pentru membrul respectiv

APRAXIA DE CONDUCERE:

tulburare de imitare a unor miscari si mai putin de pantomima la comanda


(decodificarea unor miscari se pare ca presupune accesarea mai multor reprezentari)
APRAXIA DE DISCONEXIE:
nu pot executa gesturi la comanda dar poate imita unele miscari
APRAXIA IDEATIONALA:
o forma mai severa de apraxie ideomotorie
nici cu obiectele in fata nu poate efectua miscari complexe
nu pot sa realizeze un plan trimiterea unei scrisori
leziunea e deobicei frontal /parietal bilaterala si asociaza tulburari cognitive
APRAXIA CONSTRUCTIONALA:
incapacitatea de a construi, aranja, a desena, asamblarea partilor
lipsa de perspectiva spatiala
imposibilitatea copierii in oglinda
leziuni de emisfer drept PTO hemineglect stang, apraxie de imbracare
leziuni de emisfer stang posterior difuz

ALTE APRAXII:
apraxia bucofaciala- pacientul nu poate realiza miscari ale buzelor, limbii etc
apare frecvent in afectarea lobului insulei stangi
inabilitatea de a nu scrie: agrafie apractica - nu stiu sa foloseasca creionul
apraxia magnetica: nu sunt in staresa se debaraseze de obiecte aflate in cale
apraxia privirii: inabilitatea de a fixa privirea in directia unui obiect ce apare
in campul vizual in absenta tulburarilor de oculomotricitate
- In leziuni biparietale
- asociaza dezorientare vizuala par ca sunt orbi
- sindromul Balint:
- apraxie privire
- dezorientare vizuala
- simultanagnozie

ETIOLOGII APRAXII:
lob parietal inferior
lob frontal (cortex premotor)
corp calos
degenerescenta ganglioni bazali alien hand, apraxie, tulb de integritate
senzitiva corticala, rigiditate, akinezie, trmor, distonie
cele mai frecvente cauze: AVC si dementa