versantul muntelui Curmtura Oticului. Cursul superior de la izvoare pn la confluena cu Boarcu este cunoscut i sub numele de Izvoru Oticului sau Rul Oticu.
Dambovita
n drumul su spre vrsarea n Arge,
rul strbate mai multe uniti de relief: Munii Fgra, Munii Iezer-Ppua, Munii Leaota, Subcarpaii Getici i Subcarpaii de Curbur, Podiul Getic, Cmpia nalt a Trgovitei[1], Cmpia Titu, Campia Bucuretilor (vezi Cmpia Romn) i Cmpia Burnazului.
Rul i-a lsat amprenta asupra culturii
romneti n nenumrate feluri, dar i asupra vieii cotidiene a locuitorilor capitalei Romniei pe care o strbate. Dmbovia este un ru ncrcat cu o istorie bogat, controversat i interesant. Fiecare conductor, de cnd s-a strmutat capitala la Bucureti, a dorit s-i lase amprenta asupra rului care scald oraul de secole. Sub ce form i-au lsat urmele, vei afla citind rndurile de mai jos.
Arges
de confluena prului Buda
cu Capra, a fost construit barajul Vidraru. De la izvor i pn n zona municipiului Piteti, rul Arge are o direcie de curgere N-S, drennd mai nti pantele sudice ale Munilor Fgra, strbate apoi Muscelele Argeului i Dealurile Argeului, iar dup ce separ Piemontul Cotmeana (n V) de Piemontul Cndeti (n E), intr n cmpie, unde ud multe subuniti din Cmpia Romn. Debitul mediu multianual variaz ntre 19,6 m3/s n cursul superior, 40 m3/s la ieirea din zona piemontan i 73 m3/s la vrsare. Pe cursul superior al rului Arge s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arge, Cerbureni, Oeti, Albeti, Curtea de Arge, Zigoneni, Biculeti, Budeasa, Meriani etc.).
Dunarea
Dunrea este al doilea ca lungime dintre fluviile
Europei (dup Volga). Izvorte din Munii Pdurea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri numite Brigach i Breg ce izvorsc de sub vrful Kandel (1241m) i se unesc n oraul Donaueschingen (altitudine: 678 m) n curtea castelului Frstenberg. Numele german al fluviului este Donau, pronunat /'do.nau/. Dunrea curge ctre sud-est, pe o distan de 2.858 km, pn la Marea Neagr. La vrsarea fluviului n Marea Neagr s-a format Delta Dunrii.
Dunrea este un important drum fluvial
internaional, curgnd prin 10 ri (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) i are aflueni din alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta i Belgrad.