Lucrare de seminar

Persoanele desemnate de autoritile publice pentru

instrumentarea cazurilor de violen n
familie

Persoanele desemnate de autoritile publice

pentru instrumentarea cazurilor de violen n
familie
Persoanele desemnate de autoritile publice pentru instrumentarea
cazurilor de violen n familie vor avea urmtoarele atribuii principale:
a) monitorizarea cazurilor de violen n familie din sectorul sau unitatea teritorial
deservit; culegerea informaiilor asupra acestora; ntocmirea unei evidene
separate;
asigurarea accesului la informaii la cererea organelor judiciare i a prilor sau
reprezentanilor acestora;
b) informarea i sprijinirea lucrtorilor poliiei care n cadrul activitii lor specifice
ntlnesc situaii de violen n familie;
c) identificarea situaiilor de risc pentru prile implicate n conflict i ndrumarea
acestora
spre servicii de specialitate;
d) colaborarea cu instituii locale de protecie a copilului i raportarea cazurilor, n
conformitate cu legislaia n vigoare;
e) ndrumarea prilor aflate n conflict n vederea medierii;
f) solicitarea de informaii cu privire la rezultatul medierii;
g) instrumentarea cazului mpreun cu asistentul social.

Alte atributii care contribuie la

instrumentarea cazurilor de violenta n familie.
Legea a stabilit care sunt unitatile pentru

prevenirea si combaterea violentei n familie:

a)centre de primire n regim de urgenta;
b)centre de recuperare pentru victimele
violentei n familie;
c)centre de asistenta destinate agresorilor;
d)centre pentru prevenirea si combaterea
violentei n familie;
e)centre pentru servicii de informare si
sensibilizare a populatiei.

Aceste unitati pot fi publice, private sau n parteneriat

public-privat. Pentru ca aceste unitati sa fie eficiente, ele

pot fi nfiintate numai de catre furnizorii de servicii
sociale, acreditati n conditiile legii.
nfiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru
prevenirea si combaterea violentei n familie se aproba
prin hotarri ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale
consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului
Bucuresti.
Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si
combaterea violentei n familie se asigura din bugetele
locale. Acest aspect desi este teoretic corect, n practica
va genera discutii cu privire la cuantumul sumelor
destinate acestor unitati, bugetele locale fiind ncarcate
cu tot felul de obiective care trebuie finantate.

Adaposturile
Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata,asistenta
familiala att victimei, ct si minorilor aflati n ngrijirea acesteia,
protectie mpotriva agresorului, asistenta medicala si ngrijire, hrana,
cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor
de organizare si functionare elaborate de autoritate.
Primirea victimelor n adapost se face numai n caz de urgenta sau cu
aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului, atunci cnd izolarea victimei de agresor se impune ca
masura de protectie.
Situatia de urgenta stabilita de lege este discutabila, deoarece
violenta deja este o situatie urgenta care necesita ocrotirea de urgenta a
victimei.
Toate adaposturile trebuie sa ncheie o conventie de colaborare cu
un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ngrijirea medicala
si psihiatrica. Conventia se ncheie de catre consiliile locale, respectiv de
catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre
consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor
de servicii sociale privati acreditati.

O noutate n legislatia noastra este ordinul de

protectie pentru ocrotirea victimei violentei n familie.
Astfel, persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa n pericol

printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, n
scopul nlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu
caracter provizoriu, una sau mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:
a)evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este
titularul dreptului de proprietate; este o masura potrivita de nlaturare temporara a
agresorului, chiar daca este proprietar, tocmai pentru a se asigura n mod efectiv protectia
victimei.
b)reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, n locuinta familiei;
c)limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune
atunci cnd aceasta poate fi astfel partajata nct agresorul sa nu vina n contact cu victima;
d)obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata
de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau
unitatea de nvatamnt a persoanei protejate; este o masura inovatoare n dreptul nostru,
dar justificata pentru asigurarea protectiei victimei.
e)interdictia pentru agresor de a se deplasa n anumite localitati sau zone determinate pe
care persoana protejata le frecventeaza sau le viziteaza periodic;
f)interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau n orice alt mod, cu
victima;
g)obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
h)ncredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.

Prin aceeasi hotarre, instanta poate dispune si

suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a ntretinerii

pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau
alti membri de familie locuiesc sau urmeaza sa locuiasca
din cauza imposibilitatii de a ramne n locuinta familiala.
Pe lnga oricare dintre aceste masuri, instanta poate
dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere
psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea
unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a
unor forme de ngrijire, n special n scopul dezintoxicarii.
Avnd n vedere ca aceste masuri au caracter temporar,
legea a prevazut si durata maxima a luarii acestor
masuri. Durata masurilor dispuse prin ordinul de
protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6
luni de la data emiterii ordinului.
Daca hotarrea nu cuprinde nicio mentiune privind durata
masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o
perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.

Legea a stabilit si instanta care este competenta sa

solutioneze cererea pentru emiterea ordinului de

protectie. Cererea pentru emiterea ordinului de
protectie este de competenta judecatoriei de pe raza
teritoriala n care si are domiciliul sau resedinta
victima.
Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa
de victima personal sau prin reprezentant legal.
Cererea poate fi introdusa n numele victimei si de:
a)procuror;
b)reprezentantul autoritatii sau structurii competente,
la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii
n materia protectiei victimelor violentei n familie;
c)reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii
sociale n domeniul prevenirii si combaterii violentei n
familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.

Hotarrea prin care se dispune ordinul de

protectie este supusa numai recursului, n

termen de 3 zile de la pronuntare daca s-a
dat cu citarea partilor si de la comunicare,
daca s-a dat fara citarea lor.
Instanta de recurs poate suspenda
executarea pna la judecarea recursului, dar
numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum
se va stabili de catre aceasta. Recursul se
judeca cu citarea partilor.Participarea
procurorului este obligatorie si n recurs.