Decalajul economic

ntre statele lumii a

treia

Decalajul reprezint diferena

ntre nivelurile de dezvoltare ale
unor ri, regiuni geografice.
Lumea a Treia -Termenul a fost folosit pentru prima
dat de ctre economistul francez Alfred Sauvy, la
nceputul anilor '50, pentru a distinge rile care nu
fceau parte nici din blocul vestic (Statele Unite i
aliaii) i blocul estic (URSS i aliaii si). A intrat n
limbajul comun n 1955, la conferina de la Bandung (
Indonezia), cu un sens deviat de la sensul iniial,
referindu-se la statele subdezvoltate sau aflate n curs
de dezvoltare. Termen politic care desemneaz cu
aproximaie rile n curs de dezvoltare, spre deosebire
de rile lumii occidentale (sau lumea nti, format
din rile dezvoltate, democratice i capitaliste) i de
lumea a doua (rile socialiste i comuniste care
graviteaz n jurul (fostei) Uniunii Sovietice). Ea
formeaz un vast inel in sudul marilor tari

Lumea a Treia se caracterizeaz printro economie subdezvoltata, societi

dezarticulate si fragilitate politic.

Economia din rile Lumii a Treia secaracterizeaz prin mai multe trsturi

specifice.
1. Suprematia sectorului primar (in special agricol), ngustarea sectorului
secundar si hipertrofierea relativa a sectorului teriar.
2. Dualismul ntre oeconomie modern, dar care nu privete dect cteva
tipuri de activitate (plantaiiconsacrate culturilordeexport,industrii
extractivesiunele
industriimanufacturiere,marelecomer)sioeconomieslabproductivasipred
ominanta (artizanat, micul comer, agricultura tradiional).
3. Slabiciunegeneral aproduciei.Daca creterea economicesteampl
ncepnd din anii 60, Lumea a Treia, care concentreaz trei ptrimi din
populaia Terrei, nu furnizeaz in 1980 dect o cincime din producia mondial.

Exist numeroase obstacole n calea dezvoltrii. arile Lumii a Treia dispun de

mn de lucru ieftin si uneori de resurse naturale din abunden. Ele duc ns
lips de capital, de specialiti si de cadre si sufera din pricina ingustimii
pietelor lor interne. Exporturile lor depind nca uneori de una sau doua materii
prime al caror pret, foarte diferit de la un an la altul, creste mai incet decat
cel al produselor manufacturate pe care le cumpara din tarile industrializate
(deteriorarea termenilor schimbului).

- Societi in criz
Produsul intern brut pe cap de locuitor, care permite
aprecierea nivelului de trai al populatiei, este foarte scazut.
Malnutritia si subnutritia, jalnica situatie sanitara si nivelul
ridicat al mortalitatii infantile, analfabetismul si folosirea
copiilor la munci grele sunt tare endemice.

Inegalitatile sunt revoltatoare. Mai intai inegalitatile sociale.

Alaturi de categoriile sarace, care alcatuiesc majoritatea
populatiei si care grupeaza populatia din mahalale si taranii
(fara pamant, locatari sau mici proprietari), traieste o
minoritate de oameni bogati a caror bogatie o constituie
proprietatea funciara, legaturile cu strainatatea (import-export
mai ales) sau proximitatea puterii politice; clasa mijlocie se
consolideaza, dar ramane redusa numeric. Urmeaza
inegalitatile regionale. Activitatile moderne se polarizeaza la
malul marii, adeseori in cateva mari orase, in timp ce mediul
rural intern este neglijat.

Sporul demografic este considerabil. Cresterea populatiei

atinge in medie 2,5% pe an in anii 60 si 70 (fata de 1% in
tarile dezvoltate). Legata de scaderea mortalitatii (favorizata de
vaccinare, antibiotice, reguli de igiena) si de mentinerea unei

- Violen i dependen politic

Statele din Lumea a Treia au motenit in general frontierele

de la colonizare, iar statele inglobeaza adeseori numeroase

nationalitati. Rezulta frecvente conflicte interetnice, mai ales
in Africa. In unele tari din America Latina, tensiunile rmn
vii intre descendenii coloniilor europeni si indieni. Sa fie
oare acestea consecinta lipsei de coeziune naional, a
analfabetismului si a numarului redus de reprezentani ai
clasei mijlocii, sau a slbiciunii tradiiilor democratice? In
anii 60 si 70 democratiile continua sa fie putine la numar.
Pana la sfarsitul anilor 70, dictatura este forma politica cea
mai frecvent intalnita.

Statele Lumii a Treia, datorita slabiciunilor lor, sunt o

prada uoar pentru marile puteri, in special pentru SUA si
URSS. Este adevrat ca ele reprezint o miza startegica:
teritoriile lor marginesc adeseori marile drumuri maritime si
aeriene; ele reprezinta si o miza economica: au resurse
miniere, agricole si reprezinta o piata importanta pentru
produsele din tarile dezvoltate.
Eforturile de organizare a Lumii a Treia (din anii 50

- De la Bandung la nealiniere
Noile state din Asia si Africa lupta inainte de toate pentru emanciparea
lor politica.
In aprilie 1955, la Bandung (in Indonezia) are loc o conferint la care
participa 23 de state din Asia si 6 din Africa. Participanii isi exprima
sprijinul in favoarea revendicarilor vizand independenta tarilor din
Maghreb, a luptei arabilor impotriva Israelului si condamna apartheidul. Indianul Nehru propune conferintei spre adoptare cinci principii
cunoscute sub numele de Pan Shila: respectarea suveranitatii tuturor
statelor; egalitate intre natiuni; neagresiune; neamestec in problemele
interne; coexistenta pasnica.
Sase ani mai tarziu, la Belgrad, in septembrie 1961 are loc prima
conferinta a tarilor nealiniate. In timpul lucrarilor acesteia care nu
este numai afro-asiatica, pentru ca si-au trimis reprezentanti si
Iugoslavia si Cuba statele participante isi manifesta refuzul de a se
alinia la unul dintre cele doua blocuri (refuzul de a adera la o alianta
militara colectiva, de a incheia o alianta bilaterala cu una dintre
superputeri, de a accepta instalarea unor baze militare straine pe
teritoriul lor).

Miscarea de nealiniere ia amploare in anii urmatori prin adeziunea

unor noi state africane si a unor tari latino-americane. Dar intre statele
membre apar grave neintelegeri: unele se apropie de blocul sovietic,
altele se alatura Occidentului; putini sunt de acum cei care, asemeni

Pentru o noua ordine economic

internaional
Tarile din Lumea a Treia obtin aprobarea ONU pentru organizarea, in
1964,
aprimeiConferinteaNatiunilorUnitepentruComertsiDezvoltare(CN
UCED).Darnegocierile in cadrul acesteia ajung decat la rezultate
minore. In 1973, tarile OPEC decid o crestere unilaterala a pretului
petrolului. Desi aceasta situatie agraveaza greutatile a numeroase tari
din Lumea a Treia, ea determina tarilebogate sa constientizeze
riscurile la care se expun daca refuza sa initieze o discutie constructiva
cu tarile producatoare de materii prime. In 1974, adunarea
extraordinara aNatiunilor Unite, desfasurata la New York, se incheie cu
Declaratia din 1 mai privind noua ordine economica internationala; in
aceasta declaratie se subliniaza dreptul statelordin Lumea a Treia de a
nationaliza resursele naturale si activitatile economice care se
desfasoara pe teritoriul lor, acela de a obtine o reevaluare a preturilor
materiilor prime si datoria tarilor bogate de a oferi un tratament
preferential exporturilor din tarile sarace. Aceste principii contribuie la
crearea a doua noi institutii internationale: Fondul International de
Dezvoltare Agricola (FIDA), institutie specializata a ONU creata in 1978,
care finanteaza cu o rata scazuta a dobanzii dezvoltarea agricola si
rurala a tarilor celormai sarace si Fondul comun de stabilizare a
cursului produselor de baza, stabilit de CNUCED in 1976, pentru a

Harta lumii cu rile care fac parte din lumea a

treia (verde).
Cu galben sunt reprezentate ri care sunt
uneori
prezentate ca ri din lumea treia.