Radiaiile UV

Razele ultravioletenumite i raze UV

suntradiaii electromagneticecu o
lungime de und mai mic dect
radiaiile luminii percepute deochiul
omenesc. Razele Rntgen (=radiaia X
) au o lungime de und i mai mic.
Denumirea de ultraviolet provine de
la culoarea violet din spectrul luminii
albe, care are o lungime de und
nvecinat, doar ceva mai mare.

Lumina natural de laSoareconine

printre altele i raze ultraviolete.
Expunerea intens la raze UV, fie
naturale, fie artificiale, duneaz
corpului omenesc.

radiaie UV-A(cu lungimea de und de 315-400 nm) nu este absorbit

de stratul de ozon, constituie n jur de 95% din radiaiile UV care ajung la
sol; ptrunde mai adnc n piele dect radiaiile UV-B, iar expunerea
ndelungat poate afecta ochii, crete viteza de mbtrnire a pielii, cauzeaz
cancer de piele i daune indirecte la nivel de ADN;

radiaie UV-B(cu lungimea de und de 280-315 nm) este parial

absorbit de stratul de ozon; influeneaz direct stratul superior al pielii,
expunerea ndelungat duce la arsuri i insolaie; dozele nalte de radiaie
UV-B sunt responsabile de apariia cancerului de piele, sunt asociate cu
dezvoltarea melanoamelor maligne;

radiaie UV-C(cu lungimea de und de 100-280 nm) este absorbit

complet de stratul de ozon.

Variaia diurn i anual a radiaiei UV este determinat de parametri

astronomici i geografici, precum i de condiiile atmosferice. Principalii
factori de influen a nivelului radiaiei UV care ajunge la sol sunt:

ozonul stratosferic stratul de ozon absoarbe cea

mai mare parte a radiaiei UV, dar cantitatea
absorbit variaz n funcie de perioada din an i alte
fenomene naturale. Aceast capacitate de absorbie
sczut ca urmare a subierii stratului de ozon din
cauza emisiei de substane distrugtoare a ozonului,
utilizate pe scar larg n industrie;

perioada zilei soarele se afl n punctul cel mai

nalt pe cer n jurul prnzului. n acest moment, razele
soarelui parcurg cea mai scurt distan prin
straturile atmosferice i nivelul radiaiei UV-B este
maxim. Dimineaa devreme i spre sear razele
soarelui ptrund atmosfera sub un anumit unghi,
astfel intensitatea radiaiei este redus;

perioada anului unghiul soarelui variaz n

funcie de anotimp, cauznd variaia intensitii
radiaiei UV, care tinde a fi maxim n timpul
verii;

latitudinea razele soarelui sunt mai

puternice la ecuator; stratul de ozon este, de
asemenea,n mod natural mai subire la tropice,
comparativ cu latitudinile medii i nalte. Astfel,
nivelul radiaiei UV n regiunea ecuatorial este
mai ridicat dect la latitudinile mai mari;

altitudinea intensitatea radiaiei UV crete

cu altitudinea, ca urmare a reducerii stratului
atmosferic care particip la absorbia radiaiei;

condiiile vremii nebulozitatea reduce

nivelul radiaiei UV, dar nu complet. Fiind
alctuii din picturi de ap, norii pot
transmite, reflecta i mprtia radiaia UV. n
general, cu ct mai dens i mai mare este norul,
cu att mai puin radiaie UV ajunge la sol.
Radiaiile UV sunt reflectate de norii cumulus
bine dezvoltai pe vertical, astfel se contribuie
la o reducere a nivelului de radiaie UV;

poluarea aerului i smogul acest factor

cuprinde mai multe gaze cu efect de ser.
Emisiile provenite din transport i industrie
formeaz smogul, iar n reaciile chimice
necesare particip radiaiile UV i cldura. n
aceste condiii, cantitatea de radiaii UV care
ajunge la sol este mai sczut;

praful i ceaa aceste

dou condiii acioneaz
asupra radiaiilor UV n
acelai mod ca smogul i
mprtie radiaiile UV;

reflexia unele suprafee,

cum ar fi zpada, nisipul,
iarba, apa, pot reflecta o mare
parte a radiaiei UV. Astfel,
nivelul radiaiei UV poate fi
ridicat chiar i n zonele
umbrite.

Indicele UV

Pentru a descrie gradul de risc pe care l prezint radiaia UV n

anumite condiii geografice i meteorologice a fost introdus indicele
UV parametru care indic efectul pe care l are expunerea la
radiaia UV a organismului uman. Iniial Indicele UV a fost formulat
independent n mai multe ri i utilizat n programe de informare
public cu privire la radiaiile UV. Definiia sa a fost mai trziu
standardizat i publicat ca o recomandare comun de ctre
Organizaia Mondial a Sntii (OMS), Organizaia Meteorologic
Mondial (OMM), Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) i
Comisia Internaional cu privire la Radiaiile Non-Ionizante (CIRNI).
Scopul introducerii la nivel global al acestui parametru a fost de a
contribui la ridicarea gradului de contientizare a populaiei fa de
riscul de expunere la soare i metodele de protecie recomandate.

Indicele UV este prezentat sub forma unei scri cu

valori ntre 1 i 11+, care descrie nivelul radiaiei
UV care ajunge la sol ntr-un anumit moment i
este un indicator al riscurilor poteniale pentru
sntate.

Expunerea prelungita la radiatii

ultraviolete determina aparitia
unor modificari cronice ale pielii.
Acestea declanseaza pe termen
lung diferite tipuri de cancer de
piele, dintre care melanomul este
cel mai periculos pentu viata; un
numar crescut de alunite
(anomalii benigne ale
melanocitelor) si o gama larga de
alte modificari induse de
radiatiile UVlezeaza
keratinocitele si vasele de sange.

Actiunea negativa a radiatiilor ultraviolete, asupra

ochilor unei persoane depinde de influenta mai
multor factori: reflexia solului, gradul de
luminozitate al cerului ducand la activarea
reflexului de inchidere partiala a ploapelor,
cantitatea de reflexie atmosferica si folosirea
ochelarilor de soare. Efectele acute ale radiatiilor
ultraviolete asupra ochiului includ dezvoltarea
fotokeratitei si fotoconjunctivitei, care seamana
cu arsurile solare ale corneei si ploapelor. Desi
sunt dureroase, acestea sunt reversibile, usor de
prevenit prin folosirea ochelarilor de soare si nu
sunt asociate cu leziuni pe termen lung.

Radiatiile ultraviolete se pare ca

afecteaza si raspunsul imun al
organismului prin modificarea activitatii
si distributiei celulelor responsabile
pentru declansarea acestor raspunsuri.
Un numar de studii indica faptul ca
expunerea la ultraviolete suprima
raspunsurile imune atat la rozatoare
cat si la oameni. La rozatoare aceasta
supresie imunitara determina o
crestere a susceptibilitatii la anumite
infectii ce implica pielea si anumite
infectii sistemice.

Metodele de protectie personala fata de actiunea radiatiilor

ultraviolete includ imbracaminte adecvata, palarie si folosirea corecta
a cremelor cu factor de protectie solara pe pielea expusa. Pentru
protectia ochilor sunt necesari ochelari cu filtru pentru UV.
Modificarea obiceiurilor poate duce la o expunere mai mica la UV.
Acestea includ evitarea iesirii la soare pe o perioada de patru ore, la
mijlocul zilei, cand nivelele de radiatii ultraviolete sunt cele mai mari.
Cremele cu filtre solare cu spectru larg ar trebui folosite atunci cand
alte metode de protectie nu sunt fiabile si e bine sa nu fie folosite
pentru prelungirea perioadei de expunere la soare. In timp ce unele
preparate sunt preferate pentru faptul ca absorb bine radiatiile UVB,
altele nu le pot absorbi pe cele cu unde lungi UVA in mod eficient. Mai
mult, unele creme s-au dovedit a contine compusi care devin
mutageni in lumina solara. Persoanele care folosesc creme protective
ar trebui sa se orienteze spre cele cu factor de protectie mare si
trebuie sa fie constienti ca acestea sunt destinateprotectiei pieliisi
nu pentru bronzare.

Proprietatile reflexive ale solului influenteaza modul de actiune al

radiatiilor UV. Majoritatea suprafetelor naturale cum sunt iarba,
pamantul si apa reflecta mai putin de 10% din radiatii. Totusi, zapada
proaspata reflecta aproape 80%, iar nisipul 10-25%, crescand astfel
semnificativ influenta razelor ultraviolete fata de schiori si inotatori.