1 Accidente ce apar la montarea

bontului protetic 2 Accidente ce apar

la montarea lucrrii protetice definitive
3 Incarcarea tardiva

Verdes Andrei
s1203

1 Accidente ce apar la montarea

bontului protetic
1.Dificultati in descoperirea surubului de
vindecare:
Cauzele acestui incident sunt:
greseli in identificatrea suruburilor de
vindecare cauzate de inutilizarea ghidului
chirurgical in etapa de descoperire a
implanturilor
acoperirea surubului de vindecare cu os de
neoformatie

Accidente ce apar la montarea

bontului protetic
2.Imposibilitatea montarii bontului protetic:
Cauzele:
-mobilitatea implatului prin lipsa integrarii
osoase
-lipsa de paralelism a implanturilor
-incongruenta dintre implant si bontul
protetic ales
-alteterarea filetului din interiorul
implantului in timpul manevrelor de
introducere in os
fracturarea partii filetante a bontului
protetic

Accidente ce apar la montarea

bontului protetic
Mobilitatea implantului si alterarea filetului din
interiorul extremitatii cervicale a acestuia ce
necesita din pacate inlocuirea implantului,iar
incongruenta dintre implant si bont se remediaza
prin alegerea unui bont protetic adecvat.
Fracturarea partii filetante a bontului protetic in
interiorul corpului implantului necesita
indepartarea portiunii fracturare.Daca aceasta
indedpartare este posibila se va insera un nou
bont.Daca nu este posibila,atunci va trebui
indepartat si implantul.

2 Accidente ce apar la montarea

lucrrii protetice definitive

Acest accident are loc prin stringerea

excesiva sau paraaxiala a suruburilor
destinate agregarii restauratorii protetice
definitive.Majoritaqtea suruburilor de fixare
se string cu o forta de 30-35 Ncm

3 Incarcarea tardiva
Conditiile de ncarcare- Conditiile de punere n
functie i ncarcare difera la implantele de generatia I
fata de cele de generatia II. Aceste conditii
influenteaza calitatea interfetei os/implant.
ncarcarea imediata duce la formarea unui tesut fibros
de interpozitie spre deosebire de implantele care se
ncarca tardiv unde de cele mai multe ori
contactul este de tipul implant/os (85-90% din cazuri).
Intervalul de osteointegrare a
unui implant este de 5-6 luni, putnd fi scurtat la 4 luni
pentru mandibula, cnd
volumul osos este mare.

Incarcarea tardiva
Osteointegrarea nu poate fi luata n
considerare la implantele care au stlpul
solidarizat cu portiunea endoosoasa (lamele
clasice, urubul Biolax, implantul CBS, urubul
Heinnich ). Exceptii de la aceasta regula apar
n zona frontala mandibulara unde poate fi
decelata o osteointegrare chiar la implante de
generatia I (ITI-Straumann). Totui pentru a
realiza succese constante (95-97%) se
impune utilizarea implantelor de generatia II

Incarcarea tardiva
etapa de protezare definitiva poate fi: o
supraproteza pe bara de conjunctie, proteza
unidentara sau pluridentara fixa cu sprijin
exclusiv pe implante (agregata prin
nurubare sau cimentare), proteza
pluridentara agregata
mixt etc. De cele mai multe ori limitele
cervicale ale protezelor definitive sunt
supragingivale i doar n unele cazuri, din
ratiuni estetice pot fi juxta- sau intrasulculare.

Incarcarea tardiva

La ora actuala n implantologie, se descriu

trei mari posibilitati de agregare ale
suprastructurii protetice la infrastructura:

Agregarea prin cimentare

Agregarea prin insurubare

agregarea prin mijloace speciale de

mentinere, sprijin i stabilizare

Finish