Sunteți pe pagina 1din 22

Probleme speciale de conlucrare teren-structura

P+12 cu fundatie tip radier general


Indrumator:
Prof.dr.ing. Vasile

Masterand:
COSMIN Razvan

Problema constructiilor cu radier general, pe terenuri deformabile prezinta un interes deosebit


din punct de vedere tehnic, economic si teoretic, deoarece in aceasta categorie intra o mare parte
din constructiile industriale si social-culturale, care trebuie sa asigure conditii optime de exploatare,
fluxuri tehnologice complexe si un grad de siguranta sporit.
Dimensiunea si forma unui radier depind de
marimea si repartitia sarcinilor care ii sunt
transmise de suprastructura. Radierele fiind
elemente continue cu o rigiditate suficient de mare
in toate directiile, pot fi utilizate si in cazul fundarii
pe straturi compresibil, cu tasari neuniforme
importante, uniformizand tasarile diferentiate prin
distribuirea presiunilor pe suprafata de contact.

Pentru structura prezentata, betonul folosit este de clasa C25/30, stalpii avand o
sectiune de 90x90cm si grinzile de 60x45cm, iar planseul este realizat din acelasi
tip de beton, cu o grosime de 20cm.

Dupa realizarea geometriei structurii, urmeaza declararea incarcarilor


permanente si accidentale. Astfel, se declara incarcarea din greutate proprie,
incarcarea din zapada pe acoperisul structurii cu valoarea corespunzatoare zonei in
care se localizeaza, eforturile date de seism in functie de acceleratia gravitationala si
de perioada de colt, si incarcarile utile.

Conform normativului NP 057-02 privind proiectarea cladirilor de locuinte,


incarcarea utila este:
-

Pentru
Pentru
Pentru
Pentru
Pentru

incaperi din interiorul apartamentelor: 1.5 KN/m2


spatii de acces din exteriorul apartamentelor: 3 KN/m2
balcoane: 2 KN/m2
acoperisuri cu terasa necirculabila: 0.5 KN/m2
terase circulabile: 4 KN/m2

Conform CR 1-1-3/2012,
incarcarea din zapada in
zona Iasi este:

Pentru a pune in evidenta interactiunea dintre terenul de fundare si structura s-au considerat doua
ipoteze pentru calculul. In prima varianta s-a considerat baza de remezare ca fiind un corp rigid iar in cea
de-a doua, s-a tinut cont de caracterul deformabil al terenului prin introducerea in calcul a unui coeficient de
elasticitate care caracterizeaza capacitatea unui tip de teren de a se deforma sub actiunea presiunii provenita
de la structura.
Fundati
a
Serie de arcuri

Modelarea fundatiei

Moment [kN*m]

Deplasare verticala [cm]

Reazem rigid

1231.07

Reazem elastic cu Ks=7000


kN/m3

544.56

3.98

Reazem elastic cu ks=35000


kN/m3

430

3.82

Reazem elastic cu ks=80000


kN/m3

326.44

2.66

Concluzii
Intotdeauna,in etapa de proiectare a unei structure trebuie sa se ia in
considerare si interactiunea dintre structura si teren. In cazul rezemarii pe mediul
elastic, datorita faptului ca terenul preia doar o parte din incarcare datorita
deformabilitatii sale, restul trebuie preluat de radier.
In functie de valoarea aleasa pentru coeficientul de pat, se poate observa o
diferenta in valoarea reactiunilor date de suprastructura. Astfel, cu cat coeficientul
de pat este mai mic, cu atat eforturile care trebuiesc transmise catre radier sunt mai
mari si,respectiv, tasarile sunt mai mari.