Mediul

padurilor
tropicale

1.Localizare geografica
Padurile tropicale se gasesc la tropice, regiuni aflate ntre
Tropicul Capricornului si cel al Racului. n aceste regiuni,
soarele este foarte puternic si straluceste la fel de multe ore pe
tot parcursul anului, astfel nct clima este calda si constanta.
Multe tari au paduri tropicale. Cele mai extinse dintre acestea
se gasesc n America Centrala si de Sud bazinul Amazonului,
Africa Centrala si de Vest bazinul fluviului Zair, Madagascar,
Asia de SE, insule in Oceanul Pacific. Dintre acestea reamintim:
Padurile tropicale sunt de mai multe tipuri: paduri tropicale de
depresiune; paduri de mangrove cresc in mlastini de apa
sarata de coasta; paduri de munte care se mai numesc si
paduri de nori.

Desfaurare

.
: intre 5 si 20 de grade
latitudine (America centrala, estul Braziliei, India,
Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o
mare parte din Africa centrala), dar regional poate
ajunge si la 30-35 de grade (Argentina, sudul
Africii).
Cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de
munti nu prea inalti, in care peisajul se impune fie
prin paduri fie prin formatiuni ierboase

1. Brazilia
2. R. D. Congo
3. Peru
4. Indonezia
5. Columbia
6. Papua Noua Guinee
7. Venezuela
8. Bolivia
9. Mexic
10. Surinam.

Condiii climatice
Temperatura
Fac parte din zona calda si au ca specific climatic succesiunea
unui sezon cald si ploios( temperaturi de 20-25o C, peste 70%
din precipitatiile anuale, de 1 000- 1 500 mm, umezeala
bogata ), cu altul cald si secetos ( temperaturi de 10-20o C,
precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata, ceea
ce se rasfrange in evolutia peisajului.
Padurile tropicale sun in mod obisnuit calduroase, temperatura
anuala fiind de 25C. Temperatura intr-o padure tropical nu
depinde doar de distant de ecuator ci si de altitudine. O data
cu cresterea altitudinii, temperatura noptii scade semnificativ,
astfel, padurile tropicale tipice nu se gasesc la altitudini mai
mici de 1000 m.

Peru

Precipitatii
Padurile tropicale pot varia de la 1.8 m pana la 9
m de precipitatii anual. Lucrul care se distinge
intr-o adevarata padure tropical este distributia
precipitatiilor in timpul unui an nu sunt
anotimpuri secetoase. In mod obisnuit, in fiecare
luna cad cel mult 100 mm de precipitatii. Daca o
padure tropical are perioade uscate, ele sunt de
obicei scurte si imprevizibile.

Solul padurii tropicale

In ciuda varietatii mari, una din caracteristicile padurii tropicale este solul
sarac in nutrient care pot fi absorbiti de radacinile plantelor. Minerale nutritive
din soluri sunt spalate de precipitatiile bogate si de temperaturile ridicate dea lungul sutelor de ani.
Frunzele din coronament fac din solul padurii un loc umbros si umed. n pofida
umbrei cvasipermanente, solul padurii constituie o parte importanta a
ecosistemului forestier. Pe solul padurii au loc procesele de descompunere.
Prin acest proces, ciupercile si microorganismele dezintegreaza plantele si
animalele moarte si recicleaza materii si nutrimente esentiale
Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu( culoare roscata sau
violacee), sau de argila( culoare negricioasa) si fertilitatea scazuta
Frunzele din coronament fac din solul pdurii un loc umbros i umed. n pofida
umbrei cvasipermanente, solul pdurii constituie o parte important a
ecosistemului forestier.
Pe solul pdurii au loc procesele de descompunere. Prin acest proces,
ciupercile i microorganismele dezintegreaz plantele i animalele moarte i
recicleaz materii i nutrimente eseniale.
Multe din animalele cele mai mari din pdurea tropical triesc pe sol. Dintre
ele fac parte elefanii, tapirul i jaguarul.

uscat (de desert si

semidesert)

Compozitia florei tropicale

Planta Rafflesia: Uriasa planta Rafflesia este cea mai mare
floare din lume, cantareste pana la 7 kg si masoara pana la
91 cm. Gasindu-se in padurile tropicale din Malaezia si
Indonezia, planta emana un miros de carne putrezita pentru
a atrage unele specii de muste.

Fauna padurilor
tropicale
Mamiferele din padurea tropicala
Padurile tropicale adapostesc multe specii de
mamifere, de dimensiuni diferite, de la micul
lemur-soarece la elefantul african de padure.
Felinele (tigrii, jaguarii, leoparzii si felidele mici) si
primatele (printre care si maimutele) sunt cele
mai cunoscute, nsa majoritatea mamiferelor din
padurile tropicale sunt mici, nocturne si aproape
inobservabili. n majoritatea padurilor tropicale
abunda liliecii si rozatoarele.

 Pasarile din padurea tropicala

Padurile tropicale adapostesc multe specii de
pasari, printre care papagali, pasari-rinocer, tucani
sipasari rapitoare cum ar fi acvilele, soimii si
vulturii. Unele pasari migratoare vin n padurile
tropicale iarna si se ntorc n regiunile reci n timpul
primaverii si verii. De exemplu, multe pasari
cntatoare din SUA migreaza iarna n America
Centrala sau chiar pe Amazon.

The Scale-crested pygmy tyrant

- Costa Rica.

 Reptilele si amfibienii din padurea

tropicala
Padurile tropicale adapostesc o mare diversitate de reptile (serpi,
soprle, testoase de apa, de uscat, crocodili) si amfibieni (broaste,
brotaci, salamandre, tritoni si apode). Ele se gasesc n toate
padurile tropicale, din coronament si pna n ruri si estuare.
Din nefericire, multe reptile si amfibieni sunt amenintate de
micsorarea habitatului, de comertul cu animale de companie si de
schimbarile climaterice. Amfibienii sunt, mai ales, amenintati, din
cauza epidemiilor de boli fatale care se raspndesc pe tot globul.
Bolile au ucis pna acum 170 de specii de broaste si de brotaci n
ultimii 30 de ani. Oamenii de stiinta nu stiu ce declanseaza aceste
boli si cum pot ele fi controlate. S-au luat masuri de urgenta pentru
unele specii amenintate, care au fost duse n gradini zoologice,
acvarii si gradini botanice pna ce se va gasi o cura.

Pestii din padurea

tropicala
Apele din padurile tropicale rurile, estuarele, lacurile si
mlastinile adapostesc majoritatea speciilor de pesti de
apa dulce. Bazinul hidrografic al Amazonului cuprinde
peste 3000 de specii cunoscute si multe altele
neidentificate. Multi dintre pestii din acvariile de apa dulce
provin din padurile tropicale. Scalarii, neonii, pestii
Discus si speciile de somn provin din padurile tropicale din
America de Sud, n timp ce Danio, Gourami, Betta si Botia
sunt din Asia.

 Insectele din padurile

tropicale
Majoritatea speciilor animale care se gasesc n
padurea tropicala sunt insecte. Un sfert din
speciile de animale numite si descrise de
cercetatori sunt gndaci. Se cunosc circa 500.000
de specii de gndaci.
Mediul padurilor tropicale poate fi de 2 tipuri:
mediul padurilor tropicale umede si uscate.

Ce este coronamentul ?
n pdurea tropical viaa nu se desfoar n principal pe sol, ci printre frunzele ce
formeaz coronamentul. Acesta, care se poate gsi la peste 30 m deasupra solului,
este alctuit din ntreptrunderea ramurilor i a frunzelor copacilor. Oamenii de tiin
estimeaz c 70-90% din vieuitoarele din pdurea tropical triesc n copaci, fcnd
din acesta cel mai bogat habitat pentru viaa plantelor i a animalelor. n coronament
se gsesc multe animale cunoscute, cum ar fi maimuele, brotacii, oprlele, psrile,
erpii, leneii i felinele mici.

Viaa din coronament e diferit de cea de pe sol. n timpul zilei, n coronament e mai
uscat i mai cald dect n alte pri ale pdurii. Plantele i animalele care triesc acolo
sunt adaptate pentru viaa n copaci. De exemplu, din cauza frunzelor, vizibilitatea n
coronament e mai mic de civa metri, de aceea multe dintre animale folosesc
strigte puternice sau triluri pentru comunicare. Datorit spaiilor dintre copaci, unele
din aceste animale zboar, planeaz sau sar pentru a se deplasa pe vrfurile
copacilor.
Oamenii de tiin sunt interesai de mult vreme s studieze coronamentul, dar, din
cauza nlimii copacilor din pdurea tropical, pn de curnd aceasta a rmas o
ntreprindere dificil. Azi se folosesc echipamente speciale: puni de frnghie, scri i
turnuri care i ajut pe oamenii de tiin s descopere secretele coronamentului.
Coronamentul e doar unul dintre straturile verticale ale pdurii tropicale. Privii
diagrama din stnga s le vedei pe celelalte: etajul de sus, etajul de jos, tufiurile i
solul pdurii.

Modificari antropice
Popoarele savanelor. In savane, unele popoare practica agricultura,
altele traiesc din cresterea animalelor. In jurul satelor, se gasesc
gradini si livezi in care cresc legume si pomi fructiferi (rosii, ceapa,
cartofi, bananieri). Dincolo de aceste gradini se intind lanuri de mei.
In zonele secetoase ale Africii, aceasta este cea mai cultivata
cereala. In regiunile mai umede, intalnim si lanuri de porumb si
manioc. La o distanta mai mare de sate se practica o agricultura
itineranta, pe arsuri. Taranii dau foc savanei pentru a o desteleni si
defrisa. Cenusa rezultata in urma acestor incendii serveste ca
ingrasamant si ajuta culturilor, dar solul se epuizeaza repede. Atunci
campurile sunt abandonate si zonele de cultura sunt mutate. Uneori,
daca locurile de cultura sunt prea indepartate, se construieste un
nou sat in apropiere.
Activitatea antropica in padurile tropicale. Padurile tropicale sunt
arse si excavate cu o viteza care atinge 160 000 km pe zi. Lacomia
vestului si saracia lumii a treia ajuta la mentinerea acestui fenomen
de distrugere care, daca va ramane necontrolat, va atrage dupa sine
schimbari climatice si ecologice drastice.

Exploatarea lemnului in
padurea tropicala
Una din cele mai importante cauze ale distrugerii pdurilor tropicale este exploatarea
forestier. Multe tipuri de cherestea folosite pentru mobil, duumele i n construcii
provin din exploatri din pdurile tropicale africane, asiatice i din America de Sud.
Cumprnd anumite produse din lemn, locuitorii din Statele Unite contribuie direct la
distrugerea pdurilor tropicale.
Dei exploatrile forestiere pot fi controlate ntr-o manier care s permit reducerea
impactului asupra mediului, majoritatea acestora produc mari distrugeri pdurii
tropicale. Se taie copaci mari, care sunt transportai prin pdure, iar drumurile de acces
transform zone izolate de pdure n loturi agricole pentru fermierii sraci. n Africa,
muncitorii din exploatrile forestiere vneaz, s-i asigure necesarul de hran. Vneaz
gorile, cprioare i cimpanzei pe care le mnnc.
Cercetrile au demonstrat c numrul speciilor din pdurile exploatate e mult mai mic
dect al celor din pdurile virgine. Multe animale din pdurile tropicale nu pot
supravieui n condiiile modificrii mediului.
Localnicii culeg lemne din pdurea tropical pentru foc i ca material de construcie. n
trecut, aceste practici nu distrugeau ecosistemul. ns astzi, n zonele cu populaii
dense umane, numrul celor care exploateaz lemnul dintr-o zon dat e foarte mare.
De exemplu, pdurile din jurul taberelor de refugiai din Africa Central (Rwanda i
Congo) au fost defriate complet n anumite regiuni.

Rolul saraciei in
defrisarea padurilor
Srcia joac un rol major n deforestare. Pdurile tropicale se
gsesc n zonele cele mai srace ale lumii. Localnicii se bazeaz
pe aceste ecosisteme pentru a-i ctiga existena. Ei culeg fructe
i cherestea, vneaz animalele slbatice pentru a pune carne pe
mas i sunt pltii de companiile care extrag resurse din pduri.

Majoritatea sracilor din mediile rurale nu au ansele care vin de

la sine pentru noi, cei din lumea civilizat. Aceti oameni nu au
avut ansa s mearg la studii, s ajung medici, muncitori
calificai sau secretare. Ei trebuie s se hrneasc din ce le ofer
pmntul i s se bazeze pe resursele pe care le gsesc. Srcia
lor cost ntreaga lume prin pierderea pdurilor tropicale i a
faunei. Dac nu oferim acestor oameni mijloacele de trai, pdurile
tropicale nu vor putea fi salvate.

Mexico

Peru

Madagascar

Madagascar

Oamenii din padurile tropicale

n pdurile tropicale sunt triburi care depind de
mediul nconjurtor pentru hran, adpost i
remedii

 MEDIUL I PEISAJELE DIN REGIUNILE

TROPICAL-UMEDE CU DOU ANOTIMPURI
Localizare: 5-20 lat.: America Central, E Braziliei, India, indochina, SE
Chinei, N Australiei, Africa Central.
Caracteristicile factorilor de mediu:
- sezon cald i ploios (20-25C; 1000- 1500 mm precipitaii);
- sezon cald i secetos (10-20C, precipitaii rare, averse);
- soluri FeO, AlO, culoare roscata sau violacee;
- alterari chimice, alunecari de teren;
- forme de relief: pedimente, platouri, inselberguri;
Tipuri de peisaje:
- savane ierburi xerofile si palcuri de arbori; exista savane cu baobabi, acacii,
palmieri (Africa), savane cu ierburi inalte (campos Brazilia, llanos
Venezuela);
- paduri tropicale semperviriscente, in vecinatatea padurilor ecuatoriale (2-3
luni seceta); din ele se desprind paduri-galerii;
- paduri cu frunze cazatoare, in vecinatatea savanelor;
- paduri musonice India, Asia de SE, America Centrala santal, teck, abanos;
vegetatie densa, inaltime redusa, 30-35 m;
- peisaje antropizate: in zone cu exploatari de minereuri, diamante, pe litoral.

MEDII SI PEISAJE TROPICALUSCATE

Localizare: 15-30 lat.: N Africii (Sahara), Pen. Arabia, Irak, Iran, Pakistan, India,
Pod. Mexican, S Africii (Kalahari), America de S (Atacama), centrul si E Australiei;
Caracteristicile factorilor de mediu:
- climat cald si uscat (sub 200 mm precipitatii);
- vegetatie saraca, adaptari (ciclu vegetativ scurt, radacini adanci, frunze reduse,
spini);
- fauna saraca (pradatoare, reptile, insecte);
- vai seci (ueduri);
- fluvii cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate: Nil, Senagal, Murray;
- intinderi mari de nisip (erguri), campuri de pietre (hamade);
Tipuri de peisaje:
- deserturi precipitatii rare, sub 150 mm pe an, averse, exista ani fara ploi; mase
de nisip, campuri de pietre, cruste de saruri, vegetatie saraca;
- semideserturi precipitatii 300-350 mm, cad regulat; ierburi, arbusti; brusa cu
acacii (N Saharei), brusa cu cactee (Mexic), caatinga (Brazilia);
- muntii versanti dezgoliti, cu mase de grohotis (amplitudini mari de t - ridicate
ziua, negative noaptea);

 Cum putem salva padurile tropicale?

Padurile tropicale dispar cu o rata alarmanta. Partea buna este ca exista
multi specialisti care vor sa le salveze. Partea proasta e ca salvarea
padurilor tropicale nu-i lucru usor. Va fi necesar efortul conjugat al multor
oameni pentru a asigura supravietuirea padurii tropicale si a faunei ei,
pentru ca si copiii nostri sa se bucure de ea si s-o aprecieze. Pasii
necesari pentru salvarea padurilor tropicale si, pe o scara mai larga, a
ecosistemelor planetare, presupun concentrarea asupra copacilor:
educarea celorlalti cu privire la importanta mediului si la modul n care
pot ajuta ei la
salvarea padurii tropicale;
refacerea fondului forestier distrus prin plantarea de copaci acolo unde
padurile au fost defrisate;
ncurajarea oamenilor sa traiasca ntr-o maniera nedistructiva pentru
mediu;
declararea ca rezervatie naturala a unor regiuni, pentru protejarea
padurilor tropicale si a faunei;
sustinerea companiilor care opereaza de o maniera ce reduce
distrugerea mediului.

 Va multumim pentru
vizionare.
Proiect facut de:
-Bestea Maria Lavinia
-Cazacu Elena Andreea
-Leganaru Elena Raluca