Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NEUROLOGICA
SI
PSIHIATRICA
SEMIOLOGIA NEUROLOGICA
Diagnosticul afectiunilor sistemului nervos
central si periferic
ANAMNEZA
Motivele internarii specifice:
Astenie, apatie
Tulburari de memorie si intelect
Cefalee
Crize de pierdere a cunostiintei
Tulburari de auz / vedere
Vertij
Pierderea echilibrului
Modificari de vorbire
AHC
Genetic: DMP, coree, ataxie spinala
Circumstante favorizante: epilepsie
Comorbiditati: HTA, DZ, ASC
SNC
SISTEMUL MOTOR
SISTEMUL MOTOR
Sindromul de NMC
Sindromul de NMP
SIMPTOME NEUROLOGICE
Tulburari de mers
Paralizii
Atrofii musculare
Tulburari de echilibru si coordonare
Vertij
Miscari involuntare
Dureri, disestezii (hiperestezie dureroasa)
Parestezii, amorteli
Tulburari sfincteriene
Pierderi de cunostiinta
Tulburari de vorbire: afazie, disartrie
Tulburari de vedere: amauroza, diplopie, cecitate, hemianoxie
Tulburari de auz
Tulburari de deglutitie
Cefalee
Tulburari psihice
EXAMENUL NEUROLOGIC
LOCALIZAREA LEZIUNII
Cortex
Substanta alba
Trunchi cerebral
Cerebel
Maduva spinarii
Radacini
Nervi periferici
Jonctiune neuromusculara
Muschi
Limbajul
Orientarea
Perceptia
Memoria
Praxia
Gnozia
Capacitatea de concentrare
Rationamentul, logica
Dispozitia
PACIENT DIFICIL
Observare
Rabdare
Pacienti agitati, pot fi agresivi, violenti
Pacienti care nu raspund, refuza sa participe, negativisti
Pacienti necooperanti, neatenti, preocupati, informatii vagi
Pacienti isterici
LIMBAJUL
Produsul activitatii complexe si coordonate a unor arii nervoase
specializate din creier
Consta in forma gandurilor si intelesul exprimarii verbale, cat si
in perceptia acestora de catre o alta persoana
DE URMARIT!
Intelegerea limbajului
Executarea ordinelor simple / complexe
Testul cu simboluri
Exprimarea verbala
Fluenta
Denumirea obiectelor
Repetarea cuvintelor
Numararea
DE URMARIT!
Descrierea
Cititul
Scrisul
Forme:
Motorie, non-fluenta (Broca)
Senzoriala, fluenta (Wernicke)
Globala
Alexie (incapacitatea de a citi)
Agrafie (pierderea capacitatii de exprimare in scris)
TESTAREA AFAZIEI
MEMORIA
Imediata
3 obiecte pe care trebuie sa le repete pacientul imediat,
dupa 3 si dupa 5 minute
Recenta
De lunga durata (istorice, personale)
ORIENTAREA
Asupra propriei persoane
In timp: ziua, luna, anul
In spatiu: zona, localitatea, cladire / etaj
APRAXIA
DEFINITIE:
DEFINITIE incapacitatea de a executa gesturi adecvate unui scop
Forme:
Apraxia buco-facio-linguala = nu poate efectua miscari
voluntare ale fetei, gurii, limbii la comanda, dar pot fi efectuate
automate sau reflex (afazia Broca)
Apraxia trunchiului = dificultatea de a se culca in pat, de a se
ridica, de a pasi inainte sau inapoi
Apraxia mersului = pierderea initiativei si indemanarii
Apraxia de imbracare (se asociaza cu tulburari ale orientarii
dreapta-stanga)
AGNOZIA
DEFINITIE:
DEFINITIE bolnavul are facultatile mintale si organele de simt
intacte, dar nu mai poate recunoaste fenomene, obiecte si
semnificatia lor
FORME:
Tactile
Vizuale
Auditive
Ale imaginii corporale
AGNOZIA FORME
TACTILE
Leziuni in lobul parietal
Deficit de recunoastere a obiectelor cu ajutorul pipaitului
AGNOZIA FORME
VIZUALE
Pierderea posibilitatii de recunoastere a obiectelor cu ajutorul
vederii
Pentru obiecte
Pentru imagini
Spatiala
A simbolurilor grafice
Prosopagnozia
Cecitate psihica (nu recunoaste obiectul exclusiv prin vedere,
recurge la alte mijloace senzitivo-senzoriale pipait-auz-miros)
AUDITIVE
Imposibilitatea recunoasterii sunetelor si semnificatiei lor prin auz
Surditatea psihica totala: percepe zgomote, poate compara
intensitatile acestora, le poate localiza spatial, dar este incapabil sa
defineasca natura, provenienta, semnificatia acestora
AGNOZIA FORME
IMAGINII CORPORALE
Alterarea sau pierderea perceperii, recunoasterii si reprezentarii de
catre bolnav a existentei sale corporale in ansamblu sau pe
segmente
Asomatognozia nerecunoasterea partilor propriului corp
Autotopognozia imposibilitatea de a-si descrie partile
propriului corp
Agnozie digitala nu distinge intre ele degetele propriei maini
sau ale examinatorului (sd Gerstman agnozie digitala,
acalculie, agrafie, dezorientare dreapta-stanga)
ATITUDINEA BOLNAVULUI
Activa (normal)
Pasiva (comatoasa)
Fortata (antalgica, antidisneica)
2.
FORTA SEGMENTARA
a) PROBE DINAMICE
Proba Vasilescu (bolnav in decubit dorsal, executa miscari
repetitive, concomitente, de flexie si extensie a gambelor pe coapse,
tarand calcaiele pe cearceaf; mb. inf. paretic ramane in urma
b)
PROBE STATICE
La mb. sup. proba bratelor intinse (mentinerea in pozitie orizontala cu
bratele in supinatie, membrul paralizat incepe sa cada, iar antebratul ia
atitudine de pronatie)
La mb. inf.:
Proba Mingazzini bolnav in decubit dorsal, coapse flectate in
unghi obtuz pe abdomen, gambe flectate pe coapse, paralele cu planul
patului mb. inf. paretic va cadea primul pe pat
Proba Barre bolnav in decubit dorsal, gambe in unghi obtuz pe
coapse, mb. inf. paretic va cadea primul
Motilitatea activa:
-
Monoplegie
Hemiplegie
Paraplegie
Tetraplegie
COORDONAREA MISCARILOR
Tulburari de coordonare ataxie cale profunda inconstienta/
constienta cerebeloasa / tabetica
1. ATAXIA CEREBELOASA
a. Dismetrie cu hipermetrie (bolnavul nu atinge / depaseste tinta = dismetrie /
hipermetrie)
Proba index-nas
Proba calcai-genunchi
2.
ATAXIA TABETICA
Mers talonat, cu baza larga
Dismetrie cu hipermetrie
Romberg+
Abolirea ROT
Redoare de ceafa
Kernig (ridicarea mb. inf. intinse, gambele se flecteaza)
Brudzinski (flexia cefei este urmata de flexia membrelor)
REFLEXELE
1.
Reflexele cutanate
Reflex palmo-mentonier (lez. piramidale)
Reflexe cutanate abdominale (sup., mijl., inf. lez.
piramidale +)
Reflex cutanat plantar (Babinski + in lez. piramidale)
2. Reflexele osteotendinoase
Reflex rotulian
Reflex achilian
TULBURARI DE SENSIBILITATE
1.
SUBIECTIVE
Parestezii (polinevrite, tabes)
Durere (tumori, hernie de disc)
2. OBIECTIVE
a) Tulburarile sensibilitatii superficiale (tactila, termica,
dureroasa) diminuate / abolite
b) Tulburarile sensibilitatii profunde
MISCARI INVOLUNTARE
1.
2.
3.
4.
Fiziologice (frig)
Tremorul alcoolicilor
CONVULSII
MISCARI INVOLUNTARE
5.
Nu dispar in somn
6.
CRAMPE FUNCTIONALE
Dispar in somn
Contractia maseterilor
NERVII CRANIENI
I.
NERVUL OLFACTIV
- Substante cunoscute, fiecare nara
- Tulburari:
Anosmia (leziuni ale mucoasei olfactive: rinita atrofica, obstructie
nazala, sinuzita; boli ale cailor olfactive: tumori orbitofrontale,
meningiom de sant olfactiv; intoxicatii exogene: tutun, cocaina)
Hiposmia (HIC, adenom hipofizar)
Hiperosmia (hipertiroidism, graviditate, migrena)
Parosmia (auroepileptica, empiem de sinusuri nazale)
Cacosmia (afectiuni psihice)
II.
NERVUL OPTIC
Ambliopia
Discromatopsia
NERVII OCULOMOTORI
III. NERVUL OCULOMOTOR COMUN
IV. NERVUL TROHLEAR
VI. NERVUL ABDUCENS
Examinarea nervilor oculomotori:
1. Aspectul fantei palpebrale
NERVII OCULOMOTORI
3.
Anizocorie (lues)
NERVII OCULOMOTORI
Reflexul pupilar fotomotor mioza la
lumina, midriaza la intuneric
Reflexul de acomodare la distanta mioza
cu convergenta la vederea de aproape si
midriaza la privirea la distanta
Semnul Argyl Robertson (neurolues)
reflex fotomotor absent, reflex de acomodare
la distanta prezent + anizocorie / mioza
bilaterala
NERVUL FACIAL
a.
b.
NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR
Leziunea nervului acustic:
acustic
Vertij
Tulburari de echilibru
Nistagmus
Instabilitate motorie involuntara a GO
Doua secuse: lenta deviaza privirea / rapida reintoarcere in
punct fix
SEMIOLOGIA PSIHIATRICA
Tulburarile somnului
Pierderi de constienta tranzitorii (lipotimii, sincope)
Pierderi de constienta prelungite (come)
Convulsii
TULBURARILE SOMNULUI
a.
b.
c.
d.
e.
a.
Lipotimia:
Lipotimia
De origine vasculara
De origine cardiaca
SINCOPA ISTERICA
anturaj, nuanta teatrala, dramatica
nu apar modificari ale tegumentelor, puls, TA normale
falsele sincope ale anxiosilor in sd. de hiperventilatie
(hipocapnie, alcaloza, cresterea rezistentei circulatiei
cerebrale)
SINCOPA EPILEPTICA
alterarea tranzitorie a starii de constienta, imobilizarea
trasaturilor, pierderea tonusului postural, incontinenta
sfincteriana, amnezie totala
ISCHEMIA TRANZITORIE CEREBRALA
tulburare de constienta + fenomene neurologice de focar
(hemipareza tranzitorie, afazie, dizartrie)
Sincopa cardiaca
bradicardie < 40 b/min, tahicardie > 180 b/min
BAV gr. III pierderea brusca a starii de constienta, fara
prodrom, cianoza, respiratie stertoroasa, convulsii partiale
sau generalizate (sd. Adam Stokes )
Sincopa de efort (SAo, cardiopatii congenitale cu sunt dreapta
stanga
Coma hiperglicemica:
hiperglicemica somnolenta, astenie, sete, deshidratare, tegumente si
mucoase uscate, respiratie acidotica Kussmaul, halena acetonemica
Coma hipoglicemica:
hipoglicemica senzatie imperioasa de foame, cefalee, tremuraturi,
transpiratii, hipertonie musculara, uneori convulsii
Coma uremica:
uremica progresiv, astenie, adinamie, paloare teroasa, respiratie
acidotica, halena amoniacala
Coma hepatica:
hepatica progresiv, somnolenta, astenie, flapping, tremor, agitatie
psihomotorie, foetor hepatic
COME CEREBRALE
Apar in AVC, encefalite, t. cerebrale, TCC
Insotite de semne neurologice de focar (hemipareza flasca, hemiplegie, pareza
faciala de tip central)
Instalare brusca (hemoragie cerebrala masiva, embolia cerebrala)
Instalare progresiva, precedata de cefalee, obnubilare, torpoare, pierderea
progresiva a starii de constienta
SCALA GLASGOW
DESCHIDEREA OCHILOR
RASPUNS VERBAL
RASPUNS MOTOR
SPONTANA
COMANDA VERBALA
STIMULI DUREROSI
ABSENTA
PROMPT, ORIENTAT
CONFUZ
INADECVAT
NEINTELIGIBIL
ABSENT
TINTIT, LA COMANDA
SINERGISM IN FLEXIE
SINERGISM IN EXTENSIE
ABSENT
COMA SUPERFICIALA
7-6
COMA MEDIE
<6
COMA PROFUNDA
13
CONFUZIE
11 - 9
OBNUBILARE / STUPOR
CONVULSIILE
Definitie: activitate motorie paroxistica sistematizata, expresia hiperexcitabilitatii zonei
motorii a cortexului
a. Generalizate:
Generalizate
epilepsie (acces de grand mal)
- aura instalarea accesului, precedata de senzatii olfactive, auditive, vizuale,
halucinatii
- bolnavul isi pierde cunostiinta, cade, contractie tonica generalizata, opistotonus
- cianoza, contractii clonice generalizate, respiratie stertoroasa, isi poate musca
buzele sau limba
- accesul inceteaza spontan, in 2-3 minute, urmat de somn sau stare confuzionala cu
cefalee, obnubilare
t. cerebrale, sd. Adams Stocks, stari febrile, encefalopatie hipertensiva
b.
c.
Partiale:
Partiale
mana de mamos
stridor
semnul Chwostek
ATENTIA (PROSEXIA)
MASURAREA ATENTIEI
proba clinica (Kraepelin) - enumerarea unei serii de cifre sau notiuni in
ordine inversa;
proba repetarii numerelor (7 cifre spuse de examinator cate 1/sec);
proba psihologica (testul Bourdon) bifarea unor litere dintr-un text;
baterii de texte neurocognitive.
HIPERPROSEXII
Depresia melancoliforma (ideea de culpabilitate)
Paranoia (tema deliranta)
Fobii (tema fobica)
Tulburarea obsesiva (tema obsesionala)
Cenestopatii
Hipocondrie (teme legate de starea de sanatate)
DISPROSEXII
Surmenaj
Anxietate
Tulburari cognitive (demente, intarzieri mintale, intoxicatii, delirium)
Schizofrenie (prin detasarea afectiva, retragerea autista sau tulburare cognitiva)
-Aprosexia (in come)
ILUZIILE
Iluziile fiziologice (individ normal)
Perceptia sau interpretarea eronata a unor stimuli senzoriali existenti
Apar in conditii de distanta prea mare, lumina insuficienta, stari afective speciale
Persoana poate realiza si corecta imaginea falsa
ILUZIILE PATOLOGICE
Perceptii deformate ale unor stimuli reali
Pacientul nu-si da seama de caracterul lor patologic
Apar in stari psihotice pe fond organic (delirium tremens, stare confuzionala din
febra, intoxicatii cu droguri halucinogene), schizofrenie paranoida,epilepsie
CENESTOPATIA
Este o iluzie interna, care nu respecta nici o repartitie metamerica, fara un substrat
organic obiectivabil
Senzatii corporale neplacute (arsuri, dureri, furnicaturi, intepaturi) ce sugereaza
afectiuni medicale
Apar in sd. hipocondriac, sd. anxios-depresiv, patologia psihiatrica a varstei a III-a
HALUCINATIILE
Perceptii false, fara obiect de perceput
Apar in campul exteroceptiv sau interoceptiv, pacientul le percepe si le crede ca fiind
reale
Pot deveni punctul de plecare al unor acte agresive sau al unor alterari
comportamentale periculoase, atat pentru bolnav cat si pentru cei din jurul lui
FORME
a) Vizuale (scantei) nevroze, psihopatii
b) Gustative si olfactive epilepsie
c) Tactile (intepaturi) alcoolism
d) Auditive (voci, cantece) schizofrenie
INTREBARI RELEVANTE
Ce medicamente luati?
DELIRUL
a) SISTEMATIZAT
de grandoare, megalomanie
Hiperactivitatea verbala:
Bavardaj - cresterea cantitativa a limbajului (isterie, stari anxioase)
Logoree - cresterea ritmului si fluentei verbale pana la pierderea sensului
discursului bolnavului, care devine incoerent (manie, intoxicatie acuta cu
alcool sau droguri, schizofrenie paranoida)
Hipoactivitatea verbala:
Bradifenie (vorbire laconica, saracirea vorbirii) - raspunsuri scurte,
neelaborate, care limiteaza comunicarea (depresie, schizofrenie, tulburari
organice)
Negativism verbal (schizofrenia catatonica)
ANXIETATEA FOBIA
TINUTA
Dezordinea vestimentara: non-conformism subcultural, oligofrenie, demente,
depresie, schizofrenie
Rafinament vestimentar exagerat: histrionism, bizareria din schizofrenie,
megalomania
Bizarerii, excentritati vestimentare
Travestitism
EVALUAREA PERSONALITATII
Schizofrenia
- paranoida
- catatonica
Boala maniaco-depresiva
Dementa
- Alzheimer
- aterosclerotica
- alcoolica
Delirul - delirum tremens