Bacteriile anaerobe

Nu se pot dezvolta in prezenta O2 atmosferic.

Necesita pentru dezvoltare medii speciale si
tehnici adecvate de cultivare.

Germenii anaerobi
Se

impart in doua gurpe mari:

Anaerobi sporulati genul Clostridium
Anaerobi nesporulati prezenti

pe mucoase si in intestin

obisnuit comensali

rar conditionat patogeni

Recoltarea produselor patologice

Din

colectiile inchise recoltarea se face cu

seringa
Din plagi recoltarea se face cu tamponul
umectat in ser fiziologic
Sangele se recolteaza in sistem inchis
Pe

O2.

parcursul transportului se evita contactul cu

Metode de cultivare
Metode

fizice
Regenerarea mediilor se incalzesc mediile
10 min. si apoi se racesc brusc
Cultivarea in vid
Inlocuirea aerului cu gaza inerte

Cultivarea anaerobilor
Metode

chimice
-Utilizarea unor amestecuri care absorb O2
( pirogalol, KOH)- tehnica OTT
Folosirea unor substante care reduc
potentialul oxido-reducator( glucoza, ac.
Ascorbic, tioglicolat de Na ).
-introducerea in mediu a catalazei

Cultivarea anaerobilor

Metode biologice

Cultivarea

in prezenta unui germene aerob

( Serratia, B. subtilis)
Adaugarea la mediile de cultura a unor
fragmente de tesuturi ( carne tocata, albus
de ou fiert) mediul Tarotzzi

Mentinerea anaerobiozei
Pastrarea

mediilor insamantate in containere

cu anaerobioza
Acoperirea mediilor lichide cu ulei de
parafina
Reducerea suprafetei de contact cu aerul
prin folosirea tuburilor Weinberg

Medii de cultura
Medii

lichide:
Bulion cu acid thioglicolic, dupa regenerare.
Bulion V-F
Medii semisolide: geloza Veillon,
(insamantatre prin incorporare)
Medii solide: geloza-sange, mediul Nagler,
mediul Willis-Hobbs.

Genul clostridium
Costridium-

fus
Aspectul este dat de sporul situat central
care deformeaza bacteria.
Raspanditi in sol= germeni telurici

in intestinul omului si al
animalelor

in materiile fecale

Caractere generale
Sunt

bacili mari cu spori situati central,

subterminal sau terminal
Sunt ciliati cu cili dispusi peritrich=mobili
Exceptie Clostridium perfringens care are
capsula.
Sunt bacili G+
Unele specii elaboreaza toxine

Toxiinfectia tetanica
Tetanosul

este o toxiinfectie caracterizata

prin simptome nervoase, cu contractii tonicoclonice si paralizii, date de toxina care
difuzeaza in organism si actioneaza pe
sistemul nervos.
Infectia se produce in urma unor plagi
intepate sau zdrobite in care au patruns
impuritati sau in urma utilizarii
instrumentarului nesteril.

Recoltarea produselor patologice

Se

recolteaza:
Puroi
Tesuturi din plaga
Pansamente

Izolare
Insamantarea

se face pe medii pentru

anaerobi: bulion cu acid thioglicolic care se
termostateaza 48 h si apoi se fac treceri pe
doua medii solide agar cu sange dintre care
una contine ser antitetanic.
Pe placa cu ser este inhibata specific
cresterea
Pe placa fara ser se vor dezvolta colonii
caracteristice, hemolitice.

Identificare
Caractere

morfotinctoriale:
Bacili G+, lungi, subtiri, cu un capat taiat
drept si cu unul bombat prezentand un spor
terminal care-i confera aspectul de bat de
tobosar.

Caractere de cultura
Bulionul

este tulburat slab si se limpezeste

datorita depunerii sporilor la fundul eprubetei
Se degaja un miros de corn ars
Pe geloza sange se dezvolta colonii rotunde,
cenusii-galbui, cu margini rau delimitate cu
structura granulara.

Caractere de patogenitate
Sunt cele mai importante pentru diagnostic.
Evidentierea toxinei se poate face in vivo prin
inoculare la soarecele alb a culturii sau direct a
produsului patologic: in 10 zile apar contracturi,
convulsii paralizii care evolueaza ascendent de
la locul inocularii spre SNC
Inocularea toxinei produce simptomele in 2 zile
Protejarea anterioara cu ser antitetanic nu este
urmata de simptome.
In vitro prin ELISA.

Ptogenitate

Demonstrarea

patogenitatii este cel mai sigur

test al infectiei cu B tetanic

Totiinfectia Botulinica
Clostridium

botulinum, este agentul patogen

al botulismului, o intoxicaie alimentar
fatal, produs prin ingerarea de alimente ce
conin toxina botulinic( conserve in care s-a
eliberat toxina botulinica datorita unei
sterilizari necorespunzatoare).
Se manifesta prin fenomene gastrointestinale
si nervoase

Recoltarea produselor patologice

Sange

materii fecale
coninut gastric
vrsturi
materiile fecale
Alimentul incriminat

Izolare

Insamantare

pe medii pentru anaerobi in

stricta anaerobioza
Medii lichide: bulion cu acid thioglicolic
Medii semisolide: geloza Veillon
Medii solide: geloza sange, mediul Nagler,
mediul Willis-Hobbs

identificare
Caractere

morfotinctoriale: bacili sporulati,

insotiti de numerosi spori liberi, au 4-8 cili,
gram +
Caractere de cultura; colonii mari, cu centrul
opac, proeminent, cu margini filamentoase,
cu tendinta de a se intinde.
In geloza veillon produce gaz si rupe
coloana de mediu.

Caractere antigenige
Sunt date de cele 6 tipuri de toxine A-F dintre
care tipurile A,B, E,F sunt patogene pentru om
iar C si D doar pentru animale.
Determinarea tipului se face prin reactii d
eneutralizare in vivo.
Pentru determinarea toxinei se inoculeaza cate
doi soareci cu cultura izolata,unul fiind inoculat
cu ser antitoxic iar celalalt fara. Soarecii
neprotejati mor si va trai doar cel care a fost
protejat cu serul antitoxic corespunzator tulpinii.

Caractere de patogenitate
Se

demonstreaza pe;
soarece care face paralizie la partea
posteriara a corpului
Cobai care face paralizia muschilor
abdominali
Pe pisica: paralizia muschilor acomodarii
vederii si fenomene gastro-intestinale.

Gangrena Gazoasa
Este

o toxiinfectie grava care apare ca o

complicatie a plagilor in care au patruns corpi
straini, s-au creat conditii de anaerobioza.
Este o infectie polimicrobiana:
Speciile anaerobe: Clostridium
perfringens( nu lipseste ), cl hemoliticum,
sporogenes, septicum.
Specii aerobe: coci G+, BaciliG-, bacili G+

Clinic
Tesuturile

afectate sunt livide, edematiate,

infiltrate cu gaze sau impastate, degaja miros
putrid.

Diagnostic
Direct
Din

produsul patologic se face un frotiu care

se coloreaza Gram
La ex microscopic se observa un polimorfism
al formelor bacteriene: bacili mari cu
capetele rotunjite sau taiate drept, izolati sau
dispusi in lanturi. Sporii sunt situati central,
subterminal sau fara spori. Gram+

Izolare
Fiecare

germene trebuie izolat in cultura

pura
Insamantarea se face pe geloza sange care
are in de placa are inclus ser antitoxic
pentru identificare serologica rapida a
fiecarui tip de germen.

Caractere de patogenitate
Se

demonstreaza proprietatile patogene pe

soarece si iepure, fiecare dintre clostridii
producand moartea cu leziuni
caracteristice( gangrena monomicrobiana)
Antibiograma s eface in dublu strat, in
anaerobioza.

Anaerobi nesporulati
Sunt

comensali ai tegumentelor si
mucoaselor
Invadeaza tesuturile dupa traumatisme:
muscaturi, perforatii intestinale
dupa manopere chirurgicale
In urma degenerarii tesuturilor
In urma scaderii rezistentei( diabet,
imunosupresoare)

Patogenitate
Pot

produce abcese cu orice localizare

Septicemii
Frecvent sunt asociati cu aerobi si cu aerobifacultativ anaerobi.

Principalii patogeni
1.

Bacili gram negativi

Genul Bacteroides mai frecvent specia
Bacteroides fragilis
Genul Fuzobacterium: F. nucleatum, F.
necroforus produc frecvent faringite
necrozante alaturi de specii de spirochete
( angina fuzospirilara), abcese cerebrale,
hepatice, etc

Principalii patogeni
2.

Bacili gram pozitivi nesporulati

Genul Actinomyces specia A. Israeli face parte
din microbiocenoza bucofaringiana si produce
abcese dentare, infectii ale tractului respirator,
sinuzite. Produc granule de sulf in tesut.
( microcolonii)
Genul Propionii bacterium
Lactobacilus bifidus
Bifidobacterium

Principalii patogeni
3.

Coci Gram pozitivi

Peptococcus si Peptostreptococcus
Pot produce infectii singure sau in asociere cu
alte bacterii
Produc abcese dentare, amigdaliene, sinuzite,
abcese pulmonare, infectii postpartum,
septicemii, apendicite, peritonite, infectia
plagilor.

Principalii patogeni
4.

Coci Gram negativi

Genul Veillonella si Acidaminococcus
Fac parte din microbiocenozele
organismului, rar pot produce imbolnaviri.

Diagnostic direct
Recoltarea

produselor patologice
Se face in functie de locul infectiei
Poate fi asociata cu hemocultura pentru
anaerobi
Examenul microscopic direct
Evidentiaza asociere polimicrobiana cu
specii care se cultiva greu.

Diagnostic direct
Izolarea
Se

face dupa tehnicile de anaerobioza

Identificarea
Este destul de dificila ineori necesitand
metode ca Gaz cromatografia.