Sunteți pe pagina 1din 56

Anatomia functionala

a genunchiului

Articulaia genunchiului
Cea mai mare
articulaie a
corpului
Foarte complex
Principala
articulaie de tip
balama

Oasele care formeaz


articulaia genunchiului

Femurul
Tibia
Patela (Rotula)

Oasele care formeaz


articulaia genunchiului
Condilii femurali se articuleaz cu
condilii tibiali
Tibia medial
Suport majoritatea greutii

Fibula (Peroneul)
Fibula - lateral
Servete ca i
attachment pentru
structurile care
formeaz articulaia
genunchiului
Nu se articuleaz cu
femurul sau patela
Nu face parte din
articulaia
genunchiului

Patela (Rotula)
Os sesamoid
Situata intre tendonul
muschiului cvadriceps si
tendonul patelar
Actioneaza ca un scripete
crescand eficienta
cvadricepsului prin
cresterea bratului fortei
avand astfel rol in
extensia genunchiului

Radiografie de genunchi AP

Repere osoase la nivelul


genunchiului
Polul superior si inferior al patelei

Tuberozitatea tibiei
Tuberculul Gerdy
Condilii femurali medial si lateral
Capul fibulei

Genunchiul- structuri
intraarticulare i
periarticulare
Ligamentele ofer
o stabilitate static

Contracia cvadricepsului i a ischiogambierilor


realizeaz o stabilitate dinamic
Suprafeele cartilaginoase articulare ale femurului si
tibiei
Meniscurile - situate ntre cele 2 oase
ataate de tibie
n fosele tibiale
rol in stabilitate i absorbia
ocurilor

Meniscurile intraarticulare
In seciune sunt triunghiulare:
- cu baza la periferie
- baza mai inalt, vascularizat
i aderenta la capsula
articular
- faa superioar concav
- faa inferioar plan

Meniscurile

Meniscul medial
- faa superioara
raspunde condilului
femural medial
- are forma literei C
(forma de semiluna)

Meniscul lateral
- fata superioara
raspunde condilului
femural lateral
- are forma literei O (un
cerc aproape
complet)

Meniscurile
Meniscul medial si cel lateral sunt unite n
partea anterioar prin ligamentul transvers
Sunt mobile (alunec) pe platoul tibial n
timpul micrilor, dar totodat inute la locul
lor prin cteva ligamente mici

Funciile meniscurilor
Ofer stabilitate genunchiului
Absorbia ocurilor (datorit elasticitii) ~ 4070% din greutate
Reduc friciunea
Lubrefiaz articulaia
Contribuie la o mai bun concordan ntre
suprafeele osoase, realiznd astfel o mai bun
distribuie a greutii
Contribuie la nutriia articulaiei prin distribuia
lichidului sinovial

Micrile meniscurilor
Modific aria de contact
tibiofemural
Meniscurile se mic posterior n
timpul flexiei i anterior n timpul
extensiei
In timpul rotaiei, meniscurile se
mic n direcia n care se
deplaseaz condilii femurali

Meniscurile
Pot fi lezate n diferite zone prin diferite
mecanisme
Leziunile apar de obicei n timpul trecerii
brute din flexie n extensie (tibia se mic
mai repede dect meniscul, care ramne
posterior, fiind tensionat)

Ligamentele genunchiului
2 ligamente ncruciate (anterior i posterior)
2 ligamente colaterale (intern i extern)

Ligamentele ncruciate
Ligamentele ncruciate anterior & posterior
ntre tibie & femur
rol n meninerea unei stabiliti antero-posterioare, dar i
la meninerea unei stabiliti rotaionale

Leziunea Ligamentului Incruciat Anterior (LIA)


una dintre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului
mecanisme de producere (frecvent non-contact): p ivotarea
pe piciorul fixat cu genunchiul aproape de extensie complet sau
prin alunecarea tibiei anterior fa de femur n timpul unei contracii
violente a cvadricepsului

Anatomie- Ligamente

Ligamentele genunchiului
Leziunile Ligamentului
Incruciat Posterior
(LIP)
cu frecven mai mic
mecanismul de producereprin contact direct (cu
adversarul, cu suprafa a de
joc)

Ligamentul Colateral
Fibular / Lateral (LCL)
este rar lezat

Ligamentele genunchiului
Ligamentul Colateral Tibial / Medial (LCM)
Menine stabilitatea medial a genunchiului,
opunndu-se forelor de valgizare
este frecvent lezat n special n sporturile de contact
mecanismul de lezare: valgizarea genunchiului cu
piciorul fixat pe sol n urma unei fore care se aplic
pe faa lateral a genunchiului

Articulaia genunchiului
Sinoviala
aprovizioneaz genunchiul cu lichid sinovial
se intinde sub patela i ntre suprafeele tibiei
& femurului
"capsule of the knee

Grsimea infrapatelar
posterior de tendonul patelar
punct de inserie pentru plica sinovial,
cunoscut sub denumirea de plica sinovial
infrapatelar
variant anatomic - poate fi iritat i
inflamat n diferite leziuni sau
suprasolicitri ale genunchiului

Articulatia genunchiului
Bursele
Peste 10 burse la
nivelul genunchiului
Cateva sunt
conectate cu
cavitatea sinoviala
Rol in absorbtia
socurilor si in
frictiune

Bursele genunchiului
cele mai importante
sunt:
- Bursa prepatelara
- Bursa infrapatelara
- Bursa suprapatelara
(recesul subcvadricipital)
- Bursa pes anserina

Mobilitatea genunchiului
Extensie 180 (0 de flexie)
Hiperextensia de 10 sau
peste poate fi ntlnit
Flexie pn la ~ 140
Cu genunchiul flectat la 30
sau peste se poate produce
rotaie intern de 30
rotaie extern de 45

Mobilitatea genunchiului
Genunchiul se poate extinde complet datorita
formei condilului femural medial
Pe msur ce genunchiul se apropie de extensie
completa tibia se roteaza extern ~ 10 pentru a se
obtine un aliniament potrivit intre condilii tibiali si cei
femurali
In timpul primelor grade de flexie (plecand din
extensie completa)
tibia se roteaza intern

Tipuri de miscari la nivelul


genunchiului
1.
2.
3.
4.

Flexie
Extensie
Rotatie externa
Rotatie interna

Tipuri de miscari la nivelul


genunchiului
1. Flexia
micsorarea unghiului intre
femur si tibie
miscarea calcaiului spre
regiunea fesiera

2. Extensia
cresterea unghiului intre
femur si tibie

Tipuri de miscari la nivelul


genunchiului
3. Rotatie externa
miscarea de rotatie a piciorului
lateral, indepartandu-se de linia
mediana

4. Rotatie interna
Miscarea de rotatie a piciorului
spre linia mediana

Ambele tipuri de rotatie apar


numai daca genunchiul este
flectat 20-30 sau peste

Unghiul Q
o linie care uneste spina iliaca
antero-superioara si centrul patelei
o linie care uneste centrul patelei cu
tuberozitatea tibiala
Unghiul format la intersectia celor 2
linii este unghiul Q
in mod normal el este de maxim 15
la barbati si de maxim 20 la femei
in general, femeile au un unghi Q
mai mare decat barbatii datorita
faptului ca bazinul femeilor este mai
larg

Unghiul Q
Mai mare decat normal duce la o
varietate de probleme ale
genunchiului: subluxatii/luxatii laterale
ale patelei, sdr de compresiune
patelara, condromalacia si leziuni
ligamentare
Pentru cei care au un unghi Q mai
mare decat normal este importanta
mentinerea unor nivele crescute de
forta si rezistenta ale muschiului vast
medial pentru a contracara forta de
lateralitate a muschiului vast lateral

Muschii
Muschii care traverseaza 2 articulatii
sunt mai eficienti biomecanic atunci cand
unul dintre capete este fix
pana la un anumit grad, muschii sunt capabili
sa exercite o forta mai mare atunci cand se
alungesc fata de atunci cand se scurteaza
ischiogambierii si dreptul femural sunt
muschi biarticulari

Muschii
Ex. Muschiul croitor
creste in lungime si devine un mai bun flexor
al genunchiului atunci cand pelvisul este
rotat posterior si stabilizat de muschii
abdominali
Ex.- din pozitie sezanda cu picioarele incrucisate
incercati sa indoiti genunchiul
Unii se lasa pe spate pentru a flecta genunchii

jucatorii de fotbal se lasa pe spate pentru a


creste si a fixa originea dreptului femural
pentru ca acesta sa devina mai eficient ca si
extensor al genunchiului

Muschii
Muschii cu localizare
Anteriora - principalii
extensori ai genunchiului

Dreptul femural
Vastul medial
Vastul intermediar
Vastul lateral

Muschii
Muschii cu localizare
Posterioaraprincipalii
flexori ai genunchiului
Bicepsul femural
Semimembranosul
Semitendinosul
Croitor
Gracilis
Popliteu
Gastrocnemian

Muschii
Muschii gracilis,
croitor si
semitendinosul
formeaza distal
pes anserinus
in regiunea
anteromediala
proximala a tibiei,
sub nivelul
tuberozitatii tibiale

Muschii
Cvadricepsul
extinde genunchiul
localizat pe fata anterioara
a coapsei
alcatuit din 4 muschi:
dreptul femural
vastul lateral
vastul intermediar
vastul medial

Muschiul Cvadriceps
Foarte important in sarituri
functioneaza ca si decelerator
cand scade viteza pentru schimbarea directiei
la aterizarea dupa saritura

contractie excentrica in timpul decelerarilor


controleaza incetinirea miscarilor

Muschiul Cvadriceps
dreptul femural (biarticular),
vastul medial, vastul intermediar,
vastul lateral
toti se insera pe rotula si apoi pe
tuberozitatea tibiei prin tendonul
patelar
toti sunt superficiali si pot fi palpati
cu exceptia vastului intermediar (sub
dreptul femural)
forta sa poate fi observata la
sariturile verticale (in inaltime)
in general se doreste ca cvadricepsul
sa fie mai puternic cu 25% pana la
33% decat grupul ischiogambierilor

Muschiul Cvadriceps
Forta si rezistenta sunt esentiale pentru
mentinerea stabilitatii patelofemurale
o problema frecvent intalnita
cvadricepsul se atrofiaza in mod particular in
timpul unor afectiuni ale genunchiului
exercitiile de extensie a genunchiului
contrarezistenta din pozitie sezanda
pentru forta si rezistenta musculara se efectueaza
exercitii din ortostatism (step-ups, squats)

Muschiul Drept Femural

Flexia soldului

Extensia
genunchiului

Muschiul Vast Lateral


Extensia
genunchiului

Muschiul Vast Intermediar

Extensia
genunchiului

Muschiul Vast Medial


Extensia genunchiului

Muschii
Ischiogambierii
flecteaza genunchiul
localizati pe fata dorsala a coapsei
alcatuiti din 3 muschi:
semitendinosul - medial, rotator intern
semimembranosul - medial, rotator intern
bicepsul femural - lateral, rotator extern

Muschiul popliteu intervine in rotatia


interna a genunchiului impreuna cu
ischiogambierii mediali

Muschii Ischiogambieri
Semitendinosul
Bicepsul femural
Semimembranosul

Muschii Ischiogambieri
Intinderile musculare pe ischiogambieri sunt foarte
frecvente
Running muscles - rol in accelerari
Antagonistii cvadricepsului pe genunchi
Toti au originea pe tuberozitatea ischiadica (pelvis)
Semitendinosul se insera anteromedial pe tibie
Semimembranosul se insera posteromedial pe tibie
Bicepsul femural se insera pe condilul lateral tibial si
capul fibulei

Muschiul Semitendinos

Flexia
genunchiului
Extensia
soldului
Rotatie interna
sold
Rotatie interna
a
genunchiului
flectat

Muschiul Semimembranos
Flexia
genunchiului
Extensia
soldului
Rotatie interna
sold
Rotatie interna
a
genunchiului
flectat

Muschiul Biceps Femural


Flexia genunchiului
Extensia
soldului
Rotatie
externa
sold
Rotatie
externa a
genunchi
ului
flectat

Muschiul Popliteu
Flexia genunchiului
Rotatia interna a
genunchiului
flectat

Extensia genunchiului
Agonisti:
Dreptul femural
Vastul lateral
Vastul intermediar
Vastul medial

Flexia genunchiului
Agonisti:
Bicepsul femural (capul
lung si scurt)
Semitendinosul
Semimembranosul

Rotatia interna a
genunchiului
Agonisti:

Semitendinosul
Semimembranosul
Popliteu

Rotatia externa a
genunchiului
Agonisti:
Bicepsul femural

Nervii
Nervul femural
inerveaza extensorii
genunchiului
(cvadricepsul)

dreptul femural
vastul medial
vastul intermediar
vastul lateral

Nervii
Nervul sciatic
tibial
Semitendinosul
Semimembranosul
Bicepsul femural (capul
lung)

peroneal comun (fibular)


Bicepsul femural (capul
scurt)