Articulaia genunchiului Cea mai mare articulaie a corpului Foarte complex Principala articulaie de tip balama
Oasele care formeaz
articulaia genunchiului
Femurul Tibia Patela (Rotula)
Oasele care formeaz
articulaia genunchiului Condilii femurali se articuleaz cu condilii tibiali Tibia medial Suport majoritatea greutii
Fibula (Peroneul) Fibula - lateral Servete ca i attachment pentru structurile care formeaz articulaia genunchiului Nu se articuleaz cu femurul sau patela Nu face parte din articulaia genunchiului
Patela (Rotula) Os sesamoid Situata intre tendonul muschiului cvadriceps si tendonul patelar Actioneaza ca un scripete crescand eficienta cvadricepsului prin cresterea bratului fortei avand astfel rol in extensia genunchiului
Radiografie de genunchi AP
Repere osoase la nivelul
genunchiului Polul superior si inferior al patelei
Genunchiul- structuri intraarticulare i periarticulare Ligamentele ofer o stabilitate static
Contracia cvadricepsului i a ischiogambierilor
realizeaz o stabilitate dinamic Suprafeele cartilaginoase articulare ale femurului si tibiei Meniscurile - situate ntre cele 2 oase ataate de tibie n fosele tibiale rol in stabilitate i absorbia ocurilor
Meniscurile intraarticulare In seciune sunt triunghiulare: - cu baza la periferie - baza mai inalt, vascularizat i aderenta la capsula articular - faa superioar concav - faa inferioar plan
Meniscurile
Meniscul medial - faa superioara raspunde condilului femural medial - are forma literei C (forma de semiluna)
Meniscul lateral - fata superioara raspunde condilului femural lateral - are forma literei O (un cerc aproape complet)
Meniscurile Meniscul medial si cel lateral sunt unite n partea anterioar prin ligamentul transvers Sunt mobile (alunec) pe platoul tibial n timpul micrilor, dar totodat inute la locul lor prin cteva ligamente mici
Funciile meniscurilor Ofer stabilitate genunchiului Absorbia ocurilor (datorit elasticitii) ~ 4070% din greutate Reduc friciunea Lubrefiaz articulaia Contribuie la o mai bun concordan ntre suprafeele osoase, realiznd astfel o mai bun distribuie a greutii Contribuie la nutriia articulaiei prin distribuia lichidului sinovial
Micrile meniscurilor Modific aria de contact tibiofemural Meniscurile se mic posterior n timpul flexiei i anterior n timpul extensiei In timpul rotaiei, meniscurile se mic n direcia n care se deplaseaz condilii femurali
Meniscurile Pot fi lezate n diferite zone prin diferite mecanisme Leziunile apar de obicei n timpul trecerii brute din flexie n extensie (tibia se mic mai repede dect meniscul, care ramne posterior, fiind tensionat)
Ligamentele genunchiului 2 ligamente ncruciate (anterior i posterior) 2 ligamente colaterale (intern i extern)
Ligamentele ncruciate Ligamentele ncruciate anterior & posterior ntre tibie & femur rol n meninerea unei stabiliti antero-posterioare, dar i la meninerea unei stabiliti rotaionale
Leziunea Ligamentului Incruciat Anterior (LIA)
una dintre cele mai frecvente leziuni la nivelul genunchiului mecanisme de producere (frecvent non-contact): p ivotarea pe piciorul fixat cu genunchiul aproape de extensie complet sau prin alunecarea tibiei anterior fa de femur n timpul unei contracii violente a cvadricepsului
Anatomie- Ligamente
Ligamentele genunchiului Leziunile Ligamentului Incruciat Posterior (LIP) cu frecven mai mic mecanismul de producereprin contact direct (cu adversarul, cu suprafa a de joc)
Ligamentul Colateral Fibular / Lateral (LCL) este rar lezat
Ligamentele genunchiului Ligamentul Colateral Tibial / Medial (LCM) Menine stabilitatea medial a genunchiului, opunndu-se forelor de valgizare este frecvent lezat n special n sporturile de contact mecanismul de lezare: valgizarea genunchiului cu piciorul fixat pe sol n urma unei fore care se aplic pe faa lateral a genunchiului
Articulaia genunchiului Sinoviala aprovizioneaz genunchiul cu lichid sinovial se intinde sub patela i ntre suprafeele tibiei & femurului "capsule of the knee
Grsimea infrapatelar posterior de tendonul patelar punct de inserie pentru plica sinovial, cunoscut sub denumirea de plica sinovial infrapatelar variant anatomic - poate fi iritat i inflamat n diferite leziuni sau suprasolicitri ale genunchiului
Articulatia genunchiului Bursele Peste 10 burse la nivelul genunchiului Cateva sunt conectate cu cavitatea sinoviala Rol in absorbtia socurilor si in frictiune
Bursele genunchiului cele mai importante sunt: - Bursa prepatelara - Bursa infrapatelara - Bursa suprapatelara (recesul subcvadricipital) - Bursa pes anserina
Mobilitatea genunchiului Extensie 180 (0 de flexie) Hiperextensia de 10 sau peste poate fi ntlnit Flexie pn la ~ 140 Cu genunchiul flectat la 30 sau peste se poate produce rotaie intern de 30 rotaie extern de 45
Mobilitatea genunchiului Genunchiul se poate extinde complet datorita formei condilului femural medial Pe msur ce genunchiul se apropie de extensie completa tibia se roteaza extern ~ 10 pentru a se obtine un aliniament potrivit intre condilii tibiali si cei femurali In timpul primelor grade de flexie (plecand din extensie completa) tibia se roteaza intern
Tipuri de miscari la nivelul
genunchiului 1. 2. 3. 4.
Flexie Extensie Rotatie externa Rotatie interna
Tipuri de miscari la nivelul
genunchiului 1. Flexia micsorarea unghiului intre femur si tibie miscarea calcaiului spre regiunea fesiera
2. Extensia cresterea unghiului intre femur si tibie
Tipuri de miscari la nivelul
genunchiului 3. Rotatie externa miscarea de rotatie a piciorului lateral, indepartandu-se de linia mediana
4. Rotatie interna Miscarea de rotatie a piciorului spre linia mediana
Ambele tipuri de rotatie apar
numai daca genunchiul este flectat 20-30 sau peste
Unghiul Q o linie care uneste spina iliaca antero-superioara si centrul patelei o linie care uneste centrul patelei cu tuberozitatea tibiala Unghiul format la intersectia celor 2 linii este unghiul Q in mod normal el este de maxim 15 la barbati si de maxim 20 la femei in general, femeile au un unghi Q mai mare decat barbatii datorita faptului ca bazinul femeilor este mai larg
Unghiul Q Mai mare decat normal duce la o varietate de probleme ale genunchiului: subluxatii/luxatii laterale ale patelei, sdr de compresiune patelara, condromalacia si leziuni ligamentare Pentru cei care au un unghi Q mai mare decat normal este importanta mentinerea unor nivele crescute de forta si rezistenta ale muschiului vast medial pentru a contracara forta de lateralitate a muschiului vast lateral
Muschii Muschii care traverseaza 2 articulatii sunt mai eficienti biomecanic atunci cand unul dintre capete este fix pana la un anumit grad, muschii sunt capabili sa exercite o forta mai mare atunci cand se alungesc fata de atunci cand se scurteaza ischiogambierii si dreptul femural sunt muschi biarticulari
Muschii Ex. Muschiul croitor creste in lungime si devine un mai bun flexor al genunchiului atunci cand pelvisul este rotat posterior si stabilizat de muschii abdominali Ex.- din pozitie sezanda cu picioarele incrucisate incercati sa indoiti genunchiul Unii se lasa pe spate pentru a flecta genunchii
jucatorii de fotbal se lasa pe spate pentru a
creste si a fixa originea dreptului femural pentru ca acesta sa devina mai eficient ca si extensor al genunchiului
Muschii Muschii cu localizare Anteriora - principalii extensori ai genunchiului
Dreptul femural Vastul medial Vastul intermediar Vastul lateral
Muschii Muschii cu localizare Posterioaraprincipalii flexori ai genunchiului Bicepsul femural Semimembranosul Semitendinosul Croitor Gracilis Popliteu Gastrocnemian
Muschii Muschii gracilis, croitor si semitendinosul formeaza distal pes anserinus in regiunea anteromediala proximala a tibiei, sub nivelul tuberozitatii tibiale
Muschii Cvadricepsul extinde genunchiul localizat pe fata anterioara a coapsei alcatuit din 4 muschi: dreptul femural vastul lateral vastul intermediar vastul medial
Muschiul Cvadriceps Foarte important in sarituri functioneaza ca si decelerator cand scade viteza pentru schimbarea directiei la aterizarea dupa saritura
contractie excentrica in timpul decelerarilor
controleaza incetinirea miscarilor
Muschiul Cvadriceps dreptul femural (biarticular), vastul medial, vastul intermediar, vastul lateral toti se insera pe rotula si apoi pe tuberozitatea tibiei prin tendonul patelar toti sunt superficiali si pot fi palpati cu exceptia vastului intermediar (sub dreptul femural) forta sa poate fi observata la sariturile verticale (in inaltime) in general se doreste ca cvadricepsul sa fie mai puternic cu 25% pana la 33% decat grupul ischiogambierilor
Muschiul Cvadriceps Forta si rezistenta sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii patelofemurale o problema frecvent intalnita cvadricepsul se atrofiaza in mod particular in timpul unor afectiuni ale genunchiului exercitiile de extensie a genunchiului contrarezistenta din pozitie sezanda pentru forta si rezistenta musculara se efectueaza exercitii din ortostatism (step-ups, squats)
Muschiul Drept Femural
Flexia soldului
Extensia genunchiului
Muschiul Vast Lateral
Extensia genunchiului
Muschiul Vast Intermediar
Extensia genunchiului
Muschiul Vast Medial
Extensia genunchiului
Muschii Ischiogambierii flecteaza genunchiul localizati pe fata dorsala a coapsei alcatuiti din 3 muschi: semitendinosul - medial, rotator intern semimembranosul - medial, rotator intern bicepsul femural - lateral, rotator extern
Muschiul popliteu intervine in rotatia
interna a genunchiului impreuna cu ischiogambierii mediali
Muschii Ischiogambieri Intinderile musculare pe ischiogambieri sunt foarte frecvente Running muscles - rol in accelerari Antagonistii cvadricepsului pe genunchi Toti au originea pe tuberozitatea ischiadica (pelvis) Semitendinosul se insera anteromedial pe tibie Semimembranosul se insera posteromedial pe tibie Bicepsul femural se insera pe condilul lateral tibial si capul fibulei
Muschiul Semitendinos
Flexia genunchiului Extensia soldului Rotatie interna sold Rotatie interna a genunchiului flectat
Muschiul Semimembranos Flexia genunchiului Extensia soldului Rotatie interna sold Rotatie interna a genunchiului flectat
Muschiul Biceps Femural
Flexia genunchiului Extensia soldului Rotatie externa sold Rotatie externa a genunchi ului flectat
Muschiul Popliteu Flexia genunchiului Rotatia interna a genunchiului flectat
