Sunteți pe pagina 1din 26

Malocluzia Angle II/2

Malocluzia Angle II/2 Definitie Etiopatogenie Tablou clinic Diagnostic Tratament

Definitie Etiopatogenie Tablou clinic Diagnostic Tratament

Definitie

 
   

Malocluzia de clasa a II/2 Angle:

Este un sindrom caracterizat prn reducerea diametrelor premolare si molare, prIn retrodentie cu supraacoperirea grupului incisive, acompaniate de diferite grade de inghesuire dentara. Aceasta forma difera de clasa II/1 sub raport etiopatogenetic, morfofunctional, therapeutic si ca prevalenta. Are comun cu clasa a II/1 doar relatia molara antero-posterioara.

Definitie Malocluzia de clasa a II/2 Angle: Este un sindrom caracterizat prn reducerea diametrelor premolare si

Definitie

 
   

Terminologia patologiei in viziunea diferitor scoli.

Terminologia variaza in functie de criteriul de baza utilizat de fiecare scoala si de teritoriul afectat. Scoala franceza descriei doua forme cu subdiviziuni clinice: endognatia si laterodeviatia mandibulara. Scoala germana descriei doua sindroame mari cu subdiviziunile lor: sindromul de compresiune maxilara si ocluzia incrucisata. Scoala anglo-saxona distinge doua forme clinice,pe care le vom adopta si noi in cazul malocluziei de clasa a IIa : malocluzia de clasa a II/1 si malocluzia de clasa II/2

Epidemiologie

 
   

Frecventa malocluziei de clasa II/2 Angle

Aceasta forma de anomalie este mai putin raspindita decit subdiviziunea 1. Houston si Tulley apreciaza ca se gaseste in proportie de 10 % in populatie; sub raportul frecventei in cursul dezvoltarii copilului, Hotz considera ca este mai mare, cu deosebire in dentitia temporara.

Etiologie

 
   

Etiologie

Anomalia este determinata genetic, marcata printr-o rata de crestere mai mare a suturii incisive. Retrodentia cu supraacoperire trebuie interpretata ca un raspuns cmpensator al sistemului dentar fata de raportul bazelor osoase maxilare, care este de tip clasa a II si in cazuri rare de tipul clasei I. Retroinclinarea incisivilor si supraacoperirea vor fi cu atit ma mari, cu cit decalajul bazelor scheletate maxilare va fi mai mare. Cu cit retrodentia grupului incisiv superior este mai mare decit prodentia incisivilor inferiori, cu atit devine mai mare gradul de supraacoperire.

Clinica

 
   

Formele clinice ale anomaliei.

Din punct de vedere al gravitatii putem descrie doua forme clinice:

Forma usoara - cu tulburari morfofunctionale si estetice in limitele tolerabilitatii Forma grava - in care dezechilibrele ocluzale produc tulburari parodontale.

Din punct de vedere al raportului osos: normal si anormal (insuficienta mandibulara, exces maxilar).

Dupa dim et. Inferior:

1. Clasa a II-a/2 cu o tipologie mandibulară brahifacială (cu etaj inferior micşorat); 2. Clasa a II-a/2 cu o tipologie mandibulară dolicofacială (cu etaj inferior mărit). Împărţirea a fost deoarece, cu toate că cele două anomalii sunt aproape identice la nivel dento-alveolar, ele necesită o terapie total diferită.

Extraoral

 
   

Aspecul facial in malocluzie de clasa a II/2

Aspectul facial afectat in grade diferite, imbraca insa un tablou caracteristic:

  • 1. Etajul inferior poate fi normal, dar in foarte multe cazuri este mai mic,

  • 2. Santul labio-mentonier este accentuat,

  • 3. Mentonul este proeminent,

Extraoral
Extraoral

Aspecul facial in malocluzie de clasa a II/2

  • 4. Buzele sunt subtiri,

  • 5. Ocluzia labiala este ferma, cu plaul plasat in pozitie inalta pe coroana incisivilor superiori.

  • 6. Datorita retroinclinarii incisivilor, nasul est proeminent.

Diagnostic

 
   

Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale

  • 1. Medicul are drept obiectiv stabilirea lăţimii transpalatale (mai mică de 31 mm ne vorbeşte de o lipsă de spaţiu); stabileşte indexul palatal de înălţime care poate fi crescut sau scăzut;

  • 2. Arcada poate avea formă de trapez, atât superior cât şi inferior.

  • 3. Înghesuirea dentară poate varia de la forme uşoare la grave, avînd un aspect tipic;

  • 4. incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori existînd o palatopoziţie marcată.

  • 5. Incisivii laterali sunt în vestibuloversie sau rotaţie mezială peste coroana centralilor,

  • 6. caninii sunt în vestibulopoziţie.

  • 7. Incisivii inferiori pot fi într-o retro- sau proînclinare.

  • 8. Se pot constata diferite grade de abraziune pe faţa palatinală a superiorilor şi pe cea vestibulară a incisivilor inferiori. În cazuri de malocluzii severe, se constată leziuni parodontale, consecinţa dezechilibrelor morfofuncţionale, scheletale.

Diagnostic

 
   

Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale

1. În cadrul ocluziei dentare stabilim ocluzie distalizată la nivel canin şi molar care poate merge de la relaţie cap-la-cap până la relaţie de superclasă;

  • 2. spaţiu de inocluzie verticală de postură mărit; o schemă scheletică

patognomonică.

  • 3. Severitatea afectării ocluziei este direct proporţională cu gradul de

supraacoperire a grupului incisiv; pot fi prezente şi angrenaje inverse premolare uni- sau bilaterale şi distalizarea în zona laterală.

Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale:

Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale: Diagnostic
Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale: Diagnostic
Starea arcadelor si a rapoartelor interocluzale: Diagnostic

Diagnostic

 
   

Diagnostic

 
   

Dereglarile functionale

În repaus: activitatea muşchiului temporal anterior variază invers proporţional cu inălţimea facială, cu deschiderea unghiului mandibular şi cu valoarea spaţiului liber, şi direct proporţional cu unghiul mandibular şi cu inălţimea ramului. În ocluzie centrică (primul contact ocluzal in intercuspidare maximă): s-a inregistrat o activitate musculară superioară la hipodivergenţi, comparativ cu cea inregistrată la hiperdivergenţi. În intercuspdare maximă: activitatea puternică a ridicătorilor in intercuspidare maximă şi masticaţie, se asociază unui tipar hipodivergent şi, in plan clinic, o uşoară divergenţă mandibulară, un unghi mandibular redus şi, intr-un grad mai mic, o inălţime facială anterioară redusă; pentru temporal, activitatea fasciculului posterior este corelată cu forma mandibulei; pe de altă parte, a fost corelată activitatea maseterului şi a temporalului de divergenţa mandibulei in raport cu baza craniului şi cu planul bispinos; activităţile maseterului şi ale temporalului sunt corelate pozitiv cu inălţimea facială anterioară superioară şi maseterul prezintă o corelaţie pozitivă cu inălţimea ramului şi lungimea mandibulară totală.

Diagnostic

 
   

Datele studiului biometric de model

Măsurătorile sagitale arată o scurtare a arcadei in ambele tipuri (cu retrodenţia tuturor incisivilor sau numai a celor centrali). Vestibulo-poziţia incisivilor laterali şi decalajul de poziţie cu cei centrali pot fi interpretate ca rezultat al lipsei de spaţiu, din cauza scurtării arcadei superioare; arcada este largă (mai rar ingustată); de asemenea, bolta palatină este largă, de cele mai multe ori adancă, iar versantul anterior este abrupt; regiunea alveolară proemină anterior – proalveolie superioară – intregul os alveolar pare deplasat anterior in raport cu baza maxilarului; toate acestea dau un aspect de „arcadă bazală” mărită, cu coroanele dinţilor in endo- şi retrodenţie; arcada inferioară este ingustată mai frecvent decat cea superioară şi se pot intalni cazuri in care diferenţele de dezvoltare transversală intre cele două arcade sunt mari, ceea ce agravează prognosticul; uneori, retrodenţia este prezentă şi la arcada inferioară. Incisivii, atat cei superiori pe feţele palatinale, cat şi cei inferiori, pe feţele vestibulare, pot prezenta, cu timpul suprafeţe de abraziune care pot interesa şi dentina (dacă parodonţiul nu cedează intre timp); planul de ocluzie este denivelat la arcada superioară, prin existenţa unei suprapoziţii relative a regiunii incisive in raport cu regiunile laterale ale arcadei; acelaşi model de denivelare se poate observa şi la arcada inferioară, cu accentuarea marcată a curbei Spee, care traduce, in acelaşi timp, şi un grad mare de incongruenţă laterală.

Diagnostic

 
   

Rezultatele examenului teleradiografic

medicul poate identifica următoarele date care pledează pentru protruzia maxilară: unghiul SNA mai mare de 82°; punctul A faţă de perpendiculară din Na la o distanţă mai mică de 2 mm; unghiul ANB mai mare de 2-4°; AO-Bo mai mare de 2 mm; SNB = 78-80°. Recomandare: Medicul trebuie să cerceteze obligatoriu relaţia unghi SNA, punctul A faţă de perpendiculara din Na, unghiul ANB, distanta AO-BO, unghiul SNB. Argumentare: O proporţie mare din Clasa II/2 prezintă maxilarul intr-o poziţie retrudată, o altă proporţie in poziţie normală şi o frecvenţă relativ mică intr-o poziţie anterioară.

Diagnostic

 
   

Rezultatele examenului teleradiografic

Clasa II/2 cu retruzia arcadei dento-alveolare inferioare: distanţa Ii linia A- Pog normală, crescută, scazută; unghiul dintre Ii – planul Go-Me normal, mărit, scăzut. Medicul cerceteaza relaţia verticală in Clasa II/2 definită prin unghiul FMA; unghiul planului mandibular, F cu Me-Go, mai mare de 28°(hiperdivergent); unghiul planului mandibular, F cu Me-Go, mai mic de 28°(hipordivergent); unghiul planului mandibular, F cu Me-Go, intre 21-

28°(normodivergent);

Diagnostic

 
   

Rezultatele examenului teleradiografic

Înălţimea facială anterioară: SNA-Me crescută, normală, scazută; înălţimea facială posterioară: crescută, normală, scazută; indicele facial: crescut, micşorat; grosimea mentonului (partea moale): scăzut, crescut; grosimea buzei superioare: scăzută, crescută; unghiul Z: normal, micşorat, mărit; linia Z:

tangentă la buza superioară; unghiul FMIA: normal, crescut, scăzut; unghiul IMPA: normal, crescut, scăzut; unghiul dintre planul Frankfurt – planul ocluzal (10°) – este de dorit a rămâne constant; analiza Tweed care corelează datele cefalometrice cu cele ale spaţiului total din arcul dentar, cu ortopantomografia oferă posibilitatea de a efectua indicele de dificultate al anomaliei dento- maxilare, acesta putand fi: mic 0-60; mediu 60-100; sever – peste 100. Medicul cercetează relaţia unghiului interincisiv cu dezvoltarea verticală. Unghiul interincisiv la normodivergent este de 130°, la hiperdivergent mai mare de 130°, la hipodivergent mai mic de 130°. Indicăm a se controla şi poziţia caninului, axul canin se paralelizează la hiperdivergent şi se oblicizează la hipodivergent.

Tratament

 
   

Obiective:

1. Obtinerea spatiului in vederea rezolvarii inghesuirilor dentare la maxila;

  • 2. Corectarea relatiilor in zona dentara laterala;

  • 3. Obtinerea echilibrului dintre oase si tesuturi moi;

  • 4. Evitarea traumatismelor si afectarii parodontului;

  • 5. Rezolvarea dereglarilor rapoartelor osoase – mandibulo-maxilo-craniene.

Tratament

 
   

In perioada dentitiei mixte se va folosi terapia:

1. Cresterea ghidata sau functionala pura prin utilizarea aparatelor functionale:

Andresen-Haupl, Frankel II, Balters II.

2. Mecanica activa prin forte extraorale si intraorale ca ex. tractiunea elastica mand., placa palatinala sectionata in Y, sistemul edgewise p/u miscarea torque maxila si chirurgia ortognatica.

Tratament Bionatorul Balters
Tratament
Bionatorul Balters

Aparatele functionale:

Pozitioneaza mandibula antero-inferior, stimulind cresterea mandibulei in aceasta directie, reducind presiunea de pe condili si cartilaj, crescind cantitatea de tesut ecchondral.

Aparatul Andresen
Aparatul Andresen
 

Tratament

 

Planul ocluzal

 

Tractiunea eslastica intraorala

Vectorii de forta ale elasticului cauzeaza extruzia dintilor mandibulari laterali si frontali maxilari, aceasta rezulta in rotirea planului ocluzal in directia superioara pentru portiunea posterioara a planului si inferior pentru cea anterioara.

Tratament Tractiunea eslastica intraorala Vectorii de forta ale elasticului cauzeaza extruzia dintilor mandibulari laterali si frontali
Planul ocluzal
Planul ocluzal
Tratament Tractiunea eslastica intraorala Vectorii de forta ale elasticului cauzeaza extruzia dintilor mandibulari laterali si frontali
Tratament Tractiunea extraorala: Are ca principiu miscarea dentara, modificarea de crestere si ancorare. Aplica o forta
Tratament
Tractiunea extraorala:
Are ca principiu miscarea dentara, modificarea de crestere si ancorare. Aplica o
forta distalizatoare asupra molarilor maxilari si forta restrictiva de crestere
asupra maxilei cu scopul corectarii mal. Angle II/2.

Tratament

 
   

Tratamentul in dentitia permanenta:

1. Raport mandibulo cranian normal: rezolvarea inghesuirilor (cu sau fara extractii dentare).

2. Raport mandibulo cranian clasa II:

1. Nu sunt prezente rezerve de crestere:

  • - Camuflajul dentar (cu extractie sau fara) si chirurgia ortognatica

care la fel se adreseaza la acele 2 oase participante la str. ATM;

2. Sunt prezente rezerve de crestere:

  • - Utilizarea aparatelor functionale, utilizarea terapiei mecanice cu tractiune interarcadica intraorala, utilizarea tractiunii extraorale.

Tratament

 
   

Chirurgia ortognatica:

Dereglarile de raport osos se pot datora a 2 factori majori:

Insuficienta de marime mandibulara sau excesul de marime maxilara.

In dependenta de factor se utilizeaza metoda corespunzatoare.

Tratament Insuficienta marimii mandibulare: Se efectuiaza chirurgical amplasarea antero-inferioara
Tratament
Insuficienta marimii mandibulare:
Se efectuiaza chirurgical amplasarea antero-inferioara
Tratament Excesul maxilar
Tratament
Excesul maxilar

M

I

L

U

M

U

M