Sunteți pe pagina 1din 16

Inocluzia verticala

Definitie
Etiopatogenie
Manifestari clinice
Diagnostic
Tratament

Definitie
Inocluzia verticala sau ocluzia deschisa
Este un sindrom caracterizat prin lipsa de contact cu inocluzie verticala, intre
incisivii superiori si cei inferiori. Se clasifica in 3 categorii- pseudo ocluzii
deschise, simple si complexe (Worms).

Epidemiologie
Frecventa inocluziei verticale
Principalii factori de care depinde incidenta acestei anomalii este legata de
virsta, tipar rasial si valoarea inocluziei verticale, intrucit in literatura de
spacialitate sunt descrise date foarte variabile.

Etiologie
Etiologie
In etiologia ocluziei deschise sunt incriminati factorul genetic, anatomic si
functional. In numeroase studii citate de G. Huang ca factori etiologici se
gasesc obiceiurile vicioase de sugere a degetului, a buzei dar si alte obiceiuri
vicioase la nivelul cavitatii bucale.
Multi autori recunosc ca deglutitia infantila este unul din factorii etiologici
principali (Proffit nefiind de acord).
Mai mult decit atit, printre cei mai citati factori etiologici sunt macroglosia,
disfunctiile fonetice si de dinamica linguala sau limba care este pozitionata
interincisival.
Deasemenea, factorii etiologici pot varia si in functie de tiparul ocluziei deschise.
In OD dentara disfunctiile linguale
In OD skeletala sunt incriminati factori genetici, metabolici si functionali care tin
in principal de perturbarea functiei respiratorii.

Etiologie
Ellis si McNamara in 1984 cu referire la tendinta de a dezvolta ocluzia
deschisa scheletala afirma ca aceasta poate fi evidentiata de la virste foarte
mici: unghiul goniac marit, oblicitatea ramului orizontal mandibular in jos si
posterior, micsorarea inaltimii faciale posterioare.
Una din cele mai utile metode de previziune de crestere a fost descrisa de
Nahoum. Aceasta metoda consta in calcularea raportului dintre inaltimea
faciala anterioara superioara si inaltimea faciala anterioara inferioara. Daca un
pacient ce prezinta inolcuzie verticala si acest raport este mai mic de 0,65 se
considera ca ocluzia deschisa este scheletala si nu poate fi corectata strict prin
mijloace ortodontice.
Lin mentioneaza urmatorii factori anatomici: dimensiunea si pozitia limbii;
vegetatiile adenoide, amigdale hipertrofice, deviatii de sept; resorbtia condilului
mandibular de cauza locala sau sistemica.
Unul din factorii generali este cel dismetabolic, legat de perturbarea
metabolismului fosfo-calcic in primul an de viata. Astfel multi autori considera
rahitismul ca cea mai cunoscuta maladie care favorizeaza aparitia inocluziei
verticale frontale. In asa caz apare forma alveolara de inocluzie cu insuficienta
eruptiei dintilor, reducerea dimensiunilor coronare si defecte distrofice la nivelul
smaltului.
Factorul muscular- actiunea grupelor musculare antagoniste; deficiente
musculare in urma unei distrofii musculare.

Aspecul facial
Distingem doua forme clinice: cu fata inalta
(hiperleptoprosopie) si cu fata medie
(mezoprosopie).
Prime forma clinica (HLP) distingem fanta labiala
larg deschisa; buza superioara scurtata si
hipotona, cu posibilitatea vizualizarii incisivilor
superiori ce prezinta diverse malpozitii,
modificari ale structurii.
Etajul inferior al fetei marit, santul labio-mentonier
sters iar mentonul proeminent.
Profilul facial este drept sau convex
Se produce cresterea oblicitatii ramurii orizontale
a mandibulei in jos si inainte, cu deformarea ei
sub actiunea musculaturii antagoniste,
deschiderea unghiului goniac si reducerea
dimensiunii ramurii verticale a mandibulei.
In forma cu mezoprosopie aspectul facial este
normal.

Examenul clinic

Examenul clinic
Endo-oral
Absenta contactelor ocluzale ale dintilor in plan vertical. In formele usoare
varoalea inocluziei nu depaseste 6 mm, pe cind in cele grave ocluzia se
realizeaza numai la nivelul molarilor.
Dintii sunt supusi unor modificari ca: displazii, volum redus, forma variata.
In zona arcadelor alveolate laterale se atesta o dezvoltare exagerata a
rebordului alveolar in inaltime si grosime. Bolta palatina este adinca iar dintii
par infundati intr-o mucoasa hipertrofica si singerinda.
Denivelari ale planului de ocluzie. La nivelul mandibulei, dintii sunt asezati intr-o
linie dreapta - semnul Gusselbauer

Analiza modelelor

Examene
complementare

Sunt prezente modificarile morfologile identificate in cadrul examenului endooral. Se urmareste orientarea arcadelor dentare, alveolare si ocluzia. Pot fi
tulburari de crestere in plan transversal si sagital.

Examenul teleradiografic
In cazul formei clinice cu fata medie se atesta dimensiuni egale ale etajelor
fetei. In HLP- fata inalta etajul inferior este mult marit, unghiul goniac mai mare
de 120, unghiul condilian mai mare de 137, unghiul Tweed mai mare de 27.

Examenul fotografic
Crestere dimensionala a etajului inferior al fetei, profil drept sau convex datorat
proalveolodontiei superioare si retrognatiei mandibulare se determina in forma
cu HLP.

Examenul clinic
Tulburari functionale
1.
2.
3.
4.

5.
6.
7.
8.

Tulburari masticatorii
Tulburari de respiratie- respiratie orala
T. ocluzale- lipsa ghidajului anterior, micsorarea suprafetelor ocluzale active
T. parodontale- rezorbtie osoasa orizontala, coborirea insertiei epiteliale,
prezenta depozitelor moi, tartru supra- si subgingival, largirea fantei
periodontale, procese inflamatorii si modificari hiperplazice. In urma lipsei de
stimuli functionali, apare hiposolicitarea periodontiului, astfel toate
elementele de sustinere a dintelui sunt fragile, vascularizatia mai redusa,
orientarea fibrelor parodontale devenind aproape orizontala (Gafar 1981).
T. dentare cum ar fi hipoplazia pe un fond distrofic individual.
T. musculare- spasme musculare dureroase cu devieri ale mandibulei sau
limitarea deschiderii cavitatii bucale. In cazul masticatiei unilaterare se
observa hipertrofia de maseter unilaterala evidentiata prin asimetrie faciala.
T. de fonatie- este perturbata pronuntia fonemelor D, T, S, Z.
T. la nivelul ATM- cracmente, crepitatii

Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
Se stabileste in baza datelor clinice si ce tin de examenele complementare.
Diagnosticul diferential intre cele doua forme clinice se realizeaza in baza
examenului clinic si TRG.
In cazul anomaliei pur functionale se pastreaza egalitatea etajelor fetei,
cresterea este normala, anomalia poate fi de tip alveolara sau dentara
(infraalveolodontie).
In cazul anomaliei anatomice sau scheletale, primare, inocluzia se asociaza in
primul rind cu o crestere in exces a etajului inferior al fetei, stergerea santului
labio-mentonier, imposibilitatea de inchidere labiala, rotatie posterioara
mandibulara.

Tratament
Inocluzie verticala de gravitate redusa
Apare de obicei la virsta de pina la 9-10 ani. Localizarea leziunilor este
dominata in zona dentoalveolara, etiologic vorbim de o perturbare
functionala.
Se folosesc placi palatinale la care se adauga un dispozitiv vestibular
avind drept scop inchiderea bresei prin egresiunea dintilor din zona de
inocluzie verticala, insotita de ingresiune in zonele de contact.
Contentia se realizeaza prin aparate functionale de tip monobloc, pe o
durata de 6-12 luni.

Tratament
Inocluzie verticala de gravitate medie
Se determina mai frecvent ca virste de 10-18 ani si este caracterizata de
maturizarea dintilor frontali si a molarilor de 6 ani prin incheierea dezvoltarii
radacinilor acestora. Se acorda predilectie aparatelor fixe twin arch, care
dezvolta forte continue si constante, precum si asocierea la cazurile mai grave
a tractiunilor intermediare si extraorale asociate simultan.
Contentia se realizeaza prin mentinerea aparatului fix superior, apoi la etapa
urmatoare se aplica un monobloc. Durata 1 an.

Tratament
Inocluzie verticala de gravitate extrema
Aceasta afecteaza pacienti de virste mari, intre 16-35 ani.
Etapa preliminara- la mai mult de 50% de cazuri vizeaza expansiunea uni- sau
bimaxilara. Se foloseste placa palatinala despicata sagital prevazuta cu filet
median cu actiune transversala. Ancorarea se face pe gutiere ortodontice sau
crosete Stahl.
La arcda inferioara poate fi folosit arcul lingual ancorat pe inele la nuvelul
molarilor de 6 ani.
Se poate impune extractia primilor premolari superiori pentru crearea spatiului
necesar retrudarii frontalilor. Distalizarea caninilor se va face cu arc in ac de
siguranta, retrudarea incisivilor se va face cu un arc vestibular clasic, acestea
fiind fixate pe o placa palatinala ancorata pe gutiere.
Contentia se face cu acelasi aparat mentinut inca un an, iar cel de stabilizare
debuteaza cu slefuiri selective in zonele laterale, urmate de tratament
restaurativ si protetic de reechilibrare a ocluziei.
Pronostic- recidiva poate aparea foarte frecvent in perioada de stabilizare a
rezultatelor, fie din cauza unei disfunctii sau a unui dezechilibru static si
dinamic.

Tratament
Tratamentul interceptiv
Se va aplica cit mai devreme in colaborare cu medicul de familie si psiholog.
Prin acesta se urmareste:
- reeducarea deglutitiei infantile
- reeducarea respiratiei orale
- reeducarea fonatiei
-Deconditionarea obiceiurilor vicioase

Profilaxia
Consultatie genetica
Asigurarea suptului natural
Combaterea rahitismului
Asigurarea desfasurarii normale a fuctiilor si combaterea obiceiurilor
vicioase

Concluzii
Diversitatea

S-ar putea să vă placă și