Sunteți pe pagina 1din 28

Tema:Tulburrile de

contiin

Cuprins
1.Noiuni generale.
2.Abordarea constiinei din mai multe unghiuri de vedere
2.1Abordarea neuropsihologic
2.2.Abordarea constiinei din unghiul psihologiei
sociale
3. Sistematizarea didactic a tulburrilor de constiin
3.1 Tulburrile cmpului de contiin
3.2 Tulburrile contiinei de sine
3.2.1 Tulburrile contiinei realitii obiectuale
3.2.2 Tulburrile contiinei propriei persoane
3.2.3 Tulburrile somnului i visului

1. Notiuni generale.
Contiinta reprezinta cea mai inalta forma de
reflectare obiectiva a lumii
inconjuratoare.Constiinta indeplineste un rol
important in viata omului.Cu ajutorul ei omul se
poate orienta in timp,spatiu si propria persoana.
Contiinta este un atribut definitoriu al umanitii,
cea mai evoluat form de reflectarepsihic a lumii
obiective, caracterizat prin raionalitate i
aprehensiunea propriei identiti a individului. Prin
urmare,contiina desemneaz activitatea psihic
raional, nsoit permanent de percepia Eului, ca
agent unic, indivizibil i inconfundabil al tuturor
actelor sale psihice.

Conceptia organo-dinamista a lui H.Ey


introduce notiunea de cmp al
constiintei, alcatuit din ansamblul
fenomenelor psihice ale existentei, la
un moment dat: perceptie,
imaginatie, sentimente, pulsiuni,
activitate motorie, limbaj. Pentru Ey,
constiinta este, ca si pentru Jaspers,
viata psihica la un moment dat la
care vom aduga c modelarea i
corelarea experienelor trite acum
i aici, este tot ofuncie acontiinei.

2.Abordarea contiinei din mai multe unghiuri de


vedere

2.1Abordarea neuropsihologic
ntelege prin contiina procesul
orientat, de integrare a ntregului
sistem nervos care, pe fondul starii
de veghe, prelucreaza informatiile
oferite de aferentele senzitivosenzoriale, realiznd o reflectare
subiectiva a realitatii obiective si
putnd oferi prin aceasta un raspuns
comportamental adecvat.

2.2.Abordarea contiinei din


unghiul psihologiei sociale
Contiina individuala exprima structurarea
superioara a fenomenelor psihice sub influenta
unor mecanisme de natura social: limbaj,
valori, simboluri. Cu ct cultura societii din
care face parte individul este mai evoluata, cu
att individul si nsuseste mai mult din valorile
ei, si cu att este mai constient de locul si rolul
sau n colectivitate, ca si de propriile sale
motivatii, pe care si le poate corela cu
disponibilitatile si cerintele societatii.

3. Sistematizarea didactic a tulburrilor de contiin

3.1Tulburrile
cmpului de
contiin

Tulburri
cantitative
Tulburri
calitative

Tulburri cantitative ale contiinei


1.Starea de obtuzie se caracterizeaz prin tulburri n planul senzorialitii,
tulburri de recepie a realitii datorate ridicrii pragurilor senzoriale. Apar i
tulburri n plan ideativo-cognitiv: dificulti asociative, pierderea mobilitii
ideative (pacientul le triete prin dificultatea de a-i preciza i formula ideile.

2.Starea de hebetudine se caracterizeaz prin dezinseria bolnavului din


realitate.
Atitudinea bolnavului n aceast stare este aceea de perplex, alteori de ndeprtat
i implicit indiferent fa e situaia n care se afl.

3.Starea de torpoare se caracterizeaz prin uoar dezorientare, hipokinezie,


hipobulie, scderea participrii afective, indiferentism, apatie. Este comparabil
cu starea de somnolen.

4.Starea de obnubilare se caracterizeaz prin scderea vigilitii, afectarea


claritii i luciditii cmpului actual de contiin, afectarea proceselor de
gndire, tulburri de atenie, orientare, memorie, uneori percepie.


5.Starea de stupoar constituie un grad accentuat de tulburare a contiinei,
activitatea psihomotorie a bolnavului pare suspendat; acesta nu mai rspunde la
ntrebri, nu mai reacioneaz la excitanii din mediu dect dac sunt foarte
puternici, pacientul este rupt de mediu.

6.Starea de sopor este o agravare a strii de obnubilare. Reaciile organismului la


stimulipsiho-senzoriali sunt extrem de diminuate. Clinic se aseamn cu starea de
somnolen accentuat.

7.Starea comatoas reprezint pierderea complet a contiinei, o stare de


apsihism. n forma uoar (subcom) exist posibilitatea regresiei tulburrii sub
influena diverilor excitani. (bolanul revine n stare de obnubilare). ncoma
vigil,care evolueaz cu agitaie psihomotorie se menine totui un grad de
prezen n mediu i o activitate psihic profund confuz.Coma carusconstituie
gradul cel mai profund al destructurrii contiinei, n care este posibil
perturbarea funciilor vegetative, respiratorii, circulatorii i a reflexelor.

Tulburri calitative ale contiinei


1.Tulburare de contiin de tip delirant se caracterizeaz prin
dezorientare n timp
i spaiu i prin tulburiri masive de percepie (halucinaii vizuale i auditive,
iluzii, fragmente de idei delirante polimorfe i de obicei absurde).
2.Starea oneiroid se caracterizeaz printr-o infiltrare a construciilor
visurilor n
gndirea vigil tririle apar ca un amestec ciudat ntre fragmente ale realitii
reflectate i reprezentri senzoriale plastice cu coninut fantastic.

3.Starea amentiv dezorientarea este total, incoerena gndirii este


maxim,
vorbirea ininteligibil. Tabloul clinic este dominat de o satre de agitaie
dezordonat, de obicei n limitele patului.

4.Starea crepuscular profund alterare a reflectrii senzoriale, cu pstrarea


automatismelor motorii care ofer un caracter coordonat i coerent actelor
comportamentale, n ciuda faptului c c aceastea pot fi determinate de idei
delirante, halucinaii auditive imperative sau de halucinaii vizuale terifiante.

3.2 Tulburarile contiinei de


sine
Tulburarile
constiintei
corporalitatii

*Somatognozia

Tulburari de tip
neurologic

*Sindromul
Gerstmann
*Sindromul AntonBabinski

Tulburarile
constiintei de sine
Tulburari de schema
corporala de tip
psihic

*Cenestopatii
*Sindrom
hipocondriac,
*Sindrom Cotard;

Desomatizare

*Dismorfofobia

Somatognozia reprezint imaginea pe


care individul i-o formeaz despre
propriul su corp, ca obiect funcionnd
n spaiu. Contiina propriului corp se
constituie progresiv din
dateperceptive,realiznduncadruspa
ial
pentrupercepii,reprezentri,amintiri
i
emoii. Se raporteaz la noiunile
de schem corporal iasomatognozie.

SindromulGerstmann
SindromulGerstmann sindrom
manifestatprinagnoziedigital,agrafie,acalculie,nedifereniere stngadreapta.
*Agnoziadigital este simptomul central i se caracterizeaz
prinincapacitatea, ignorat desubiect, de a numi ideosebi ntre ele
degetele proprii sauale altcuiva,dei le poate utiliza pentru activiti ce
necesit diferenierea lor.
*Nediferenierea stnga-dreapta se manifest prin incapacitatea de a
deosebi partea dreapt de partea stng a propriuluicorp sau a corpului
altcuiva.
*Acalculia este simptomul cel mai puin frecvent i se
datoreazincapacitii evalurii semnificaiei cifrelor. Mecanismul
psihopatologic esenial l reprezint oincapacitate a subiectului de a lega
spaial obiectele care fac parte dintr-un tot. Ele s-ar datoraunor leziuni
difuze aleemisferului dominant.

Sindromul Anton-Babinski
Sindromul Anton-Babinski reprezint o manifestare clinic
ampl, grupat n jurul a treielemente majore:

Asomatognozie- ignorarea sau nerecunoaterea unuia sau


mai multor segmente alecorpului;

Anosognozie- ignorarea sau nerecunoaterea propriei boli


chiar n condiiile n caresesizeaz o infirmitate;

Anozodiaforie-indiferen fa de boal, nsoit uneori de o


euforie paradoxal.Apare n leziuni dediferite etiologii,
lanivelul rspntiei parieto-temporo-occipitale drepte.

Cenestopatii
Cenestopatii reprezint tulburri particulare ale cenesteziei,
alterri locale ale sensibilitiicomune, de tip algic sau
parestezic, putnd interesa orice zon sau punct al
organismului. Aparsenzaii corporale neplcute, n absena
unor modificri organice. n descrierile bolnavilor, aparca
triri stranii, amintind de ideile delirante. Cenestopatiile,
considerate ca tulburri perceptive,se pot nscrie ntr-un
continuum de gravitate, mergnd de la simple iluzii pn
lahalucinaii.Principalele lor caracteristici ar fi: caracterul
funcional, anorganic, independent de oriceleziune local
patogen i existena lor autonom. Cenestopatiile nu apar
izolate, ci asociate cuanxietatea,depresia,tulburrile
obsesive.Potapreanntreagapatologie
psihiatric,darsuntmai frecvente n neurastenie, nevroza
anxioas, isteric i depresiv, ateroscleroz cerebral,unele
deliruri.

Sindrom hipocondriac
Sindrom hipocondriac se caracterizeaz prin
existena ideii (cu caracter obsesiv prevalentsau
delirant) de suferin datorit unei boli somatice
care evolueaz fatal, convingere lipsit de
suport real sau avnd unsuport real insuficient.
Hipocondriacul triete anxios i dureros
aceast convingere, ntrit uneori prin factori
iatrogeni, fiind ntr-o permanent cutare de
medici i medicamente, n care nu are ns
ncredere, fiind convins de incurabilitatea
bolii.Intensitatea ideilor hipocondriace este
variabil, conferind specificitate
formelorclinice.

Sindrom Cotard
Sindrom Cotard const dintr-o asociere caracteristic de idei
delirante, mai mult sau maipuin sistematizate. Este ntlnit n
melancolia delirant (mai ales cea de involuie), n
demene(paraliziageneralprogresiv)inunelestriconfuzionale(
maialesceledeorigineinfecioas). Cuprinde idei delirante de
negaie, avnd ca punct de plecare tulburrile cenestezicei
preocuprile hipocondriace, idei delirante de imortalitate i de
enormitate, la care se potaduga i cele de posesiune. Cnd
mecanismelede proiecie hipocondriac eueaz, pentru aalunga
realitatea penibil, bolnavul o neag: el neag existena sau
funcionalitatea unor organesau a corpului, precum i realitatea
exterioar, considerndu-se condamnat s fie nemuritor,pentru a
suferi mereu. Imortalitatea este nsoit de nedefinire n spaiu, de
existena ntr-o lumegigant i atrage dup sine delirul de enormitate,
cnd se pierde controlul asupra
limitelorcorpului.Tulburriledesensibilitatensensulexisteneianalg
iei,tentativelesuicidare,automutilrile, ideile delirante de posesiune
sunt alte elemente constitutive ale sindromuluiCotard;

Dismorfofobia
Dismorfofobia se apropie mai multde depersonalizare. Ea exprim
sentimentul transformriin sens negativ al aspectului corpului sau doar a
unor caracteristici ale acestuia (nlime,greutate, raportul dintre
segmente). Un interes special este acordat aspectului feei i al
organelorgenitale.Koupernika descris aceast tulburare psihoza
uririi; ali autori consider c are uncaracter normal i tranzitoriu la
adolesceni (cu sentiment de inferioritate i stngcie, depresie,izolare
relaional, reacii comportamentale). Motivat numai parial i n
anumite
circumstane,dismorfofobiaadolescentuluipoatefiomanifestareacrizei
deoriginalitatesaudeindividualitate, dar i expresia unei nevroze, a unei
psihoze sau a unei stri limit. Debutul unorschizofrenii poate avea drept
sindrom central dismorfofobia, exprimat ca un veritabil
delirdismorfofobic sau de transformare n care bolnavul se
dezidentific, nsoit de manifestricomportamentale: izolare,
retragere, indiferen afectiv. Este trit uneori cu anxietate
maxim.Ajungnd chiar la stri deagitaie

3.2.1 Tulburrile contiinei realitii


obiectuale

Tulburrile
contiinei
realitii
obiectuale

Derealizarea

Derealizarea
Derealizarea-reprezint o tulburare a contiinei realitii obiectuale, care
apare extrem de rarca fenomen izolat, fcnd, de regul, parte
dinsindromul de depersonalizare. Termen introdus deMayer-Gross o
Mapother, pentru a defini sentimentul de stranietate a lumii exterioare n
absenaoricror tulburri perceptive. Pierznd funcia realului (P.JAnet),
subiectul se simte detaat,izolat de concretitudinea lumii, care-i pierde
familiaritatea, devenind pentru acesta un spaiustrin. Fr a putea
fidefinit cu precizie, aceast alienare de la realitate (Mayer-Gross)
poatembrca nuane fine, cu forme de expresie foarte variate. De la forma
minim, n care lucrurilepot s par false, artificiale, stranii, iar persoanele
modificate, urite, mbtrnite, lipsite deaerul personal, n forma sa
extrem de realizare i d subiectului senzaia unei retragericomplete din
lumea real, deplutire fr nlimepeste un deert necunoscut.n
condiiile modificrii percepiei subiective a timpului, apariiei
desincronizrii deritmul lumii i incapacitii de a mai simi curgerea
timpului, spaiul i pierde i el repereleobinuite, subiectul avnd
impresia c este dezorientat (fr ca acest lucru s se confirmeobiectiv).
Derealizarea este perceput de ctre subiect ca o modificare a vieii sale
psihice, prinsenzaiile chinuitoare pe care le ncearc. Ea este nsoit
ntotdeauna i de alte fenomene, legatemai ales de diversele grade de
modificare a contiinei. Este caracteristic n psihastenie,schizofrenie,

3.2.2 Tulburrile contiinei propriei


persoane
Personalizarea
multipl
Tulburrile
contiinei
propriei
persoane

Depersonaliza
rea
Automatism
mintal

Depersonalizarea
Depersonalizarea este o tulburare a contiinei propriei persoane, propriului Eu,
subiectulavnd sentimentul pierderii identitii somatopsihice personale. El triete dureros
impresia c adevenit strin, diferit sau nereal, pstrnd contiina personalitii sale
anterioare. Curgereaexistenial se destram, viaa prnd a se desfura n gol, ntr-un ritm
ncetinit. Propriul Eudevine un spectacol dramatic pentru subiect. Afectivitatea este
dominat de anxietate, care poateatinge apogeul ntr-un acces brutal de angoas de
depersonalizare, derivnd din ndoiala fa derealitatea propriului Eu i fa de ambian.
Sentimentele devin terne, apare senzaia de videmoional, subiectul manifest indecizie n
aciune, hipobulie, dificulti n organizarea gndirii.
Tabloulclinicestecompletatfrecventcuderealizare,desomatizare,analizinstrospectiv(subi
ectul alunec n subiectiv, consecutiv efortului deregsire, desprinzndu-se i ndeprtnduse de real). Se regsete n psihastenie, n stri depresive (prin modificarea percepiei
timpuluitrit), n melancolie (sub forma acuzelor hipocondriace, a ideilor de transformare i
negaie dinsindromulCotard),ncadrulreaciilorafective,nneurastenie,nevrozobsesivfobic,lapersonaliti dizarmonice schizoide i isterice, n bufee delirante, n strile
peritraumatice iposttraumatice. Poate constitui preludiul aurei n starea crepuscular. n
psihozele toxice,
sepoateasociasindromuluihalucinatorsauiluziilorsenzoriale.ndebutulpseudonevroticals
chizofreniei,semanifestprinsentimentulnstrinriipropriuluiEu,perplexitatefadepro
priul corp sau sentimentul de fragmentare corporal, alturi de preocupri hipocondriace.
Dinpunct de vedere psihanalitic, depersonalizarea s-ar explica printr-o fixare ntr-un stadiu
genital iregresiune narcisist.

Automatism mintal
Automatism mintal este o activitate
independent i spontan a ntregii
viei psihice, sau aunui sector al ei,
care se desfoar n afara
controlului contiinei i voinei,poate
exista ca fenomen normal sau
patologic.

3.2.3 Tulburarile somnului si


visului
Insomnii
Tulburarile
somnului si
visului

Hipersomnii

Visul

Insomnia
Insomniaeste cea mai
frecventtulburare a somnului.
Insomnia reprezint dificultatea de a
adormi sau de a avea un somn
odihnitor, fr ntrerupere.
Afeciunea este definit ca
incapacitatea de a dormi suficient,
aceast tulburare afectnd
activitatea din timpul zilei.

Hipersomnia
Hipersomnia se caracterizeaza prin somnolenta excesiva care survine la o
persoana aproape in fiecare zi desi somnul de noapte este de obicei normal
(cu durata de 8-12 ore) . Persoana cu aceasta tulburare chiar isi propune sa
doarma in timpul zilei, dar, sunt situatii cand se instaleaza somnul
neintentionat. Episoadele de somn in timpul zilei nu survin sub forma de
atacuri, ci apar in situatii in care stimularea este scazuta (de exemplu:
lecturi plictisitoare, drumuri lungi) .Calitatea reala a somnului nocturn este
normala, masuratorile efecutuate in acest sens au demonstrat o
somnolenta fiziologica crescuta, motiv pentru care pacientii relateaza
aparitia starii de somnolenta la un interval mult mai scurt; nu apare brusc
ca un atac de somn. Aceste episoade de somn neintentionat pot duce la
deteriorarea activitatilor socio-profesionale si relationale, acesta stare de
somnolenta poate fi in acelasi timp si incomoda dar si periculoasa, mai ales
in cazul in care persoana se afla la volanul unei masini aflata in trafic.
Acest somn nocturn prelungit insotit de o desteptare matinala greoaie,
dificila poate duce la incapacitatea persoanei de a da curs activitatilor
matinale, eficienta, concentrarea si atentia pe parcursul zilei pot suferi
modificari in sensul reducerii lor. In plus, aceasta stare de somnolenta
poate fi interpretata de cei din jur ca fiind plictiseala, dezinteres total,
dezinteresare putand altera in timp relatiile sociale si familiale ale unei
persoane. In acest caz, multe din persoanele cu aceasta tulburare la
trezirea din somn sunt confunzi, iritati, au tendinta de a face lucruri de o

Visul
Visul este explicat de Freud ca o modalitate a subconstientului
de a se elibera de frustrare,este implinirea unor dorinte
subconstiente inoculate de constient prin intremediul refularii
acestor dorinte din incapacitatea de ale materializa ori
rezolva sau intelege,astfel subconstientul incearca simbolic
sa le materializeze in vis,deasmnei mai este si felul in care
subcontientul raspunde la traume incercand rezolvarea lor
prin intremmediul visului.Freud spune ca visul este
modalitatea prin care subconstientul comunica cu
consteientul,momentul in care el preia controlul asupra mintii
noastre,insa subconstietul nu are notiuni clare despre lumea
inconjuratoare si de aceea el foloseste simboluri si
interpretari ale unor emotii,el nu cunoaste decat lumea
interiora a noastra nu si cea exterioara.

Bibliografie

Manual: ,,Psihiatrie
N.Oprea, A.Nacu, V.Oprea
http://www.scribd.com/doc/71955433/7/Tema-8-Tulbur%C
4%83rile-ale-con%C5%9Ftiin%C5%A3ei-%C5%9Fi-con%C5%9F
tiin%C5%A3ei-de-sine
http://www.scribd.com/doc/38933040/6-Tulburari-de-constiin
ta
http://facultate.regielive.ro/seminarii/psihologie/tulburari-d
e-constiinta-29791.html