Sa educam generatiile viitoare

In momentul de fata poluarea este in continua

crestere, dar impactul negativ al industrializarii
poate fi redus atat de simplu daca noi toti am
adopta cateva gesturi esentiale care stau la
baza reciclarii.

Valorificarea deseurilor

Plecand de la ierarhia specifica managementului

deseurilor, deseurile a caror formare nu poate fi
evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor.
Masurile de valorificare a deseurilor trebuie
implementate acolo unde cele de impiedicare a
formarii nu sunt posibile sau unde, din motive
ecologice sau economice, nu ar mai fi rationale. Vis-vis de indepartarea deseurilor trebuie sa i se
recunoasca valorificarii superioritatea, atata timp cat:
-aceasta este posibila tehnic si cu niste cheltuieli
modice de reprezenatare ;
-pentru materialele recuperate este disponibila o
piata de desfacere, respectiv poate fi creata aceasta
piata.

Stiati ca :

Mai multe intreprinderi japoneze de inalta tehnologie

au inceput o noua activitate, cea de desfacere a
muntilor de deseuri pentru extragerea de metale
pretioase, care transforma astfel o problema de
mediu intr-o oportunitate de ordin economic.
In final, 90% din materialele din care sunt construite
electrocasnicele sunt reutilizate, explica Yutaka
Maehara, unul dintre responsabilii uzinei, citat de AFP.
Centrele de acest fel s-au inmultit dupa ce, in 2001,
Japonia a lansat o politica de triere sistematica a
deseurilor. Datorita acestei politici, gospodariile
separa acum hartia, sticla, plasticul si cutiile de
aluminiu de deseurile menajere, pur organice.

Colecctare deseurilor si refolosirea

Evaluarea ecologica a
valorificarii deseurilor

In principiu, la masurile de valorificare a deseurilor, ca si la

masurile de evitare a formarii lor, trebuie estimat gradul de
poluare a mediului. Modelul de bilant al afectarii mediului cuprinde
domeniile colectarii, transportului, prelucrarii, productiei de
produse secundare, logisticii de distributie, comercializarii,
utilizarii si salubrizarii.
Pentru atingerea scopului evaluarii, adica estimarea gradului de
reducere a poluarii mediului prin productie, cu ajutorul valorificarii
deseurilor, este posibila realizarea unor comparatii diverse. O
influenta decisiva asupra rezultatului evaluarii o constitue alegerea
si stabilirea limitelor sistemului cercetat. Se pot alege de exemplu
valorificarea deseurilor si productia primara, valorificarea
deseurilor si alte optiuni alternative de comportament (de ex.
impiedicararea formarii deseurilor), ca si studiul comparativ al
poluarii mediului din productia primara si secundara din punct de
vedere al consumului de materie prima (comparatia inainte/dupa).
Cu ajutorul unei comparatii a valorificarii deseurilor si a productiei
primare, pot fi insa evaluate numai procedeele prin care se obtin
produse comparabile din punctul de vedere al calitatii.

Importanta actuala a valorificarii

deseurilor

Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a

existat si exista inca un sistem de reciclare foarte ramificat .
cu puncte de colectare a materialelor valorificabile (REMAT).
Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea
statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea
politica de la sfarsitul lui 1989. In vechiul regim, acest
sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales
datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea
materialelor valorificabile si-au pierdut de atunci mult din
semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de
materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil.
La ICIM . Institutul de Cercetare in Ingineria Mediului, s-a
inregistrat1, in cadrul
chestionarii anuale a producatorilor importanti de deseuri si
a celor responsabili cu salubrizarea din 1999, un total de
aproximativ 76,5 milioane de tone de deseuri, dupa cum
urmeaza:

Stiati ca
-cca.

69 de mil. tone (cca. 90,2%) de

deseuri industriale;
-cca. 6,2 mil. t (8,1%) deseuri din
localitati, din care cca. 5,2 mil. Tone
gunoi menajer;
-cca. 0,93 mil. tone (1,2%) de deseuri
din agricultura;
-0,4 mil. tone (0,5%) de deseuri de alta
provenienta (de ex. deseuri din spitale).

Posibilitati de valorificare si domenii de

utilizare a deseurilor refolosibile
Cele mai importante piete pentru materii
secundare sunt
1. Hartie veche;
2. Sticla veche;
3. Metale vechi;
4. Plastice vechi;
5.Textile vechi.
6. Lemn;

1. Hartie si carton vechi

Hartia veche colectata separat si valorificata

se foloseste in principal in
industria hartiei ca materie prima fibroasa.
Exista posibilitati de valorificare a
hartiei vechi si in afara industriei hartiei, ca
de ex. in industria materialelor de
constructii ca material izolant, la
producerea de placi fibroase, sau ca
material de umplere a ambalajului, dar o
asemenea utilizare este totusi de o
importanta redusa .

2. Sticle vechi

Cea mai mare parte din sticla provenita din

deseurile menajere si cele industriale este
reprezentata de sticla din recipiente. O
posibilitate importanta de reducere a sticlei
vechi este deci industria sticlei pentru
recipiente. La reciclarea sticlei vechi,
materiilor prime la retopire li se adauga
nisip de cuart, carbonat de calciu si cioburi.
Si in industria sticlei plane se utilizeaza
cioburi. Insa, din cauza compozitiei chimice
diferite, in comparatie cu sticla pentru
recipiente, se folosesc numai cioburi din
productia si prelucrarea de sticla plana.

Metale vechi

Locurile de depozitare a fierului vechi se afla mai ales

in zonele industriale. Aici se obtine fierul vechi intr-o
cantitate si forma concentrate. In ceea ce priveste
fierul vechi din gunoiul menajer, este vorba in special
de tabla alba si fier. Categoria metalelor neferoase este
dominata de aluminiu.
In principiu, metalele se preteaza bine la revalorificare,
deoarece, in timpul utilizarii nu se modifica structura
lor. Fierul vechi din gunoiul menajer este impur . din
cauza hartiei, plasticului, cauciucului, lacurilor, culorilor,
resturi de mancare s.a.m.d, asa incat el nu poate fi
utilizat decat pregatit intr-un proces de obtinere a
fierului brut si a otelului. Din aceasta cauza, este
necesara o colectare cat mai curata.

Plastic

Privita la nivel mondial, utilizarea materialelor

plastice a crescut in importanta in anii.60. In
Romania, consumul de plastic, deci si cantitatea
de salubrizat a crescut dramatic abia dupa
schimbarea politica produsa in anii .90. Nu
dispunem in acest caz de cifre exacte privind
productia de plastic, cantitatile de plastic de
salubrizat sau posibilitatile si activitatile de
valorificare din Romania. Resturile din plastic
provin atat din gunoiul menajer, cat si din cel
industrial. Pana acum, in Romania, reciclarii
plasticului i s-a acordat o importanta secundara,
mai ales din cauza lipsei posibilitatilor tehnice.
Intr-o proportie redusa, aceasta fractiune este
colectata prin REMAT, dupa care este supusa
unei valorificari.

Textile

Textilele vechi se obtin ca resturi din productie in

domeniul industrial si dupa utilizarea in gospodarii
particulare. In statistica anuala a ICIM [1999], pentru
anul 1998, a fost data proportia de 6% textile in
gunoiul menajer romanesc. Materiale suplimentare
sau informatii despre consumul de textile, activitatile
actuale pentru colectarea, reutilizarea si
revalorificarea textilelor vechi nu sunt disponibile.
Intr-o proportie redusa, textilele vechi sunt colectate
la punctele REMAT.
O premisa esentiala pentru reutilizarea si valorificarea
textilelor vechi este colectarea selectiva a marfii
curate, uscate si igienizate. Daca textilele sunt
colectate amestecat cu alte fractiuni, situatia de
marketing este considerabil mai proasta. O exceptie o
constituie colectarea pantofilor.

Lemnul

Valorificarea produselor din lemn se poate face prin mai

multe feluri si in mai multe materiale daca stam sa le
reansamblam; exemple fiind PAL-ul format din rumegus
presat placajul format din lemn usor taiat tratat care nu
poate fi folosit pentru o alta utilizare si nu in cele din urma
ca combustibil. Stiti prea bine ca oameni care muncesc la
sate folosesc lemnul atat pentru a construi cat si ca
combustibil in sobe sau in cuptoare.
Lemnul fiind o materie foarte raspandita trebuie in acelasi
timp si ocrotita fiindaca plantele ofera oxigen lumi iar
concentratia de oxigen este in scadere fata de dioxidul de
carbon care continua sa creasca in atmosfera.
Este o materie cu mai multe intrebuintari atat pentru
emanarea de oxigen cat si pentru constructi, lucruri de uz
casnic, dar si la producerea hartiei care are nevoie de
celuloza.

Stiati ca

Arborii seculari sunt adevrate fabrici de

oxigen. Plopul canadian se consider cel
mai puternic fitoncid; el mai mult dect
ali copaci produce oxigen i consum
bioxid de carbon. Frunzele lui pot alimenta
cu oxigen aproximativ 200 de oameni. n
afar de aceasta, aceti copaci aduc un
folos mare prin capacitatea lor de
absorbani ai prafului. Concentratia medie
a particulelor solide in aer este cu 33,5%
mai putin decat la periferiile localitatilor.

Deeurile nu sunt gunoaie !

Colectarea selectiv a deeurilor este o soluie la ndemna

tuturor i presupune depozitarea deeurilor n locuri special
amenajate n vederea reciclrii. Deoarece Romnia este
ar membr a UE, legislaia european oblig asociaiile,
fundaiile i persoanele fizice s colecteze selectiv deeurile
de ambalaje n containere diferite, inscripionate n mod
corespunztor i amplasate n locuri speciale, accesibile
cetenilor
Colectarea selectiv i reciclarea reduc poluarea, tim cu
toii asta. Ele sunt necesare deoarece cantitatea de gunoaie
produse n Romnia ne plaseaz ntr-o poziie ruinoas n
Europa. Pn n 2013, Romnia i-a luat angajamentul fa
de Uniunea European s sporeasc simitor cantitile de
deeuri valorificate.
i recomandm ca pentru nceput s te informezi despre
colectarea selectiv

Implic-te in campanie
tii c hrtia i cartonul merg la albastru,
metalul i masele plastice la galben, iar sticla
colorat la verde, dar nu ai la dispoziie locuri
special amenajate n vederea reciclrii?

Noi vrem s te ajutm i pe

tine s colectezi selectiv,
ntr-un mod civilizat i
eficient pentru c

deeurile nu
sunt gunoaie!