Norme sanitare

antiepidemice in sistemul
de sanatate
CURSUL 4.

Definitie

Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala)

este infectia contactata in spital sau in alte
unitati sanitare si se refera la orice boala
datorata micro-organismelor, boala ce
poate fi recunoscuta clinic sau
microbiologic, care afecteaza bolnavul,
datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor
primite, fie ca pacient spitalizat sau in
tratament ambulatoriu, fie personalul
sanitar datorita activitatii sale, indiferent
daca simptomele apar, sau nu, in timp ce
persoana respectiva se afla in spital.

Definitia infectiei nosocomiale

se bazeaza pe date clinice, date
de laborator si alte teste de
diagnostic. Dovada clinica deriva
din observarea bolnavului sau
din analiza informatiilor din foaia
de observatie a pacientului, si
alte evidente din salon sau
unitate.

Pentru ca o infectie sa fie

dovedita nosocomiala, trebuie
sa nu existe dovada ca infectia
era prezenta sau in incubatie, in
momentul internarii in spital.
Trebuie considerate ca
nosocomiale si infectiile
dobandite in spital dar
dignosticate dupa externare.

Nu se considera infectie
nosocomiala, infectia asociata cu o
complicatie sau o extindere a unei
infectii prezente la internare daca nu
s-a schimbat agentul patogen, sau
daca semnele nu arata o noua
infectie.
Fiecare caz de infectie nosocomiala
trebuie dovedit ca se datoreaza
spitalizarii sau ingrijirilor medicosanitare ambulatorii in unitatile
sanitare.

Prevenirea infectiilor
nosocomiale este un obiectiv
permanent a intregii activitati a
spitalului, si se realizeaza in
principal prin:

1. Masuri de igiena
spitaliceasca
conditii

de cazare
microclimat
alimentatie
aprovizionare cu apa
indepartarea reziduurilor
sterilizare
curatenie si dezinfectie

2. Alegerea procedurilor de
tratament cu risc minim de
infectie

3. Aplicare tehnicilor aseptice, a masurilor

antiseptice
si utilizarea judicioasa a antibioticelor

Asepsia este o metoda profilactica

de prevenire, prin care organismul
este ferit de
infectia microbiana si este realizata
prin curatenie si sterilizare

Antisepsia este o metoda curativa

care lupta impotriva infectiilor, prin
utilizare de antiseptice.

4. Aplicarea exacta si prompta a

potentialului infectios si
receptivitatii bolnavilor, prin
aplicarea masurilor de izolare a
surselor si de protectie a
receptivilor.

5. Supravegherea clinica a
bolnavilor pentru depistarea
infectiilor nosocomiale si a
celorlalte boli infectioase,
supravegherea starii de sanatate
a personalului, aplicarea masurilor
de control, asigurarea informarii
epidemiologice, a inregistrarii
analizei si a raportarii cazurilor.

6. Asigurarea pregatirii
profesionale corespunzatoare
a intregului personal a
spitalului.

Scopul principal al activitatii de prevenire si

control a infectiilor nosocomiale este
diminuarea transmiterii parenterale, pe cale
sanguina a HIV si HBV, evitarea izbucnirii
epidemiilor si reducerea mortalitatii prin
aceste infectii.
Un loc important in activitatea asistentului
medical trebuie sa-l ocupe prevenirea si
controlul infectiilor nosocomiale, mai ales in
sectiile de copii, care au rezistenta minima.

Prevenirea infectiilor
intraspitalicesti

Infectiile intraspitalicesti sunt de

natura infectioasa si se impart in 2
mari categorii:
A. Boli transmisibile contactate in
spital si determinate de germeni
patogeni
B. Infectia cu germeni conditionat
patogeni, care apar la grupuri cu
rezistenta scazuta la infectii (nou
nascuti, varstnici, bolnavi cronici sau
cu defecte imune)

Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti

masurile care se iau, tin seama de cauza,
fracventa, gravitate si particularitati clinicoepidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la
om si este un proces tip lant, ce prezinta 6
verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de
succesul realizarii etapei precedente. Daca
se reuseste ruperea acestui lant, boala nu
se mai propaga. Soliditatea lantului
depinde de soliditatea verigilor sale.

Masuri ce determina
intreruperea lantului infectios

1. Respectarea
regulamentului privind
circuitele functionale al
spitalului.

Circitul functional reprezinta

sensul de circulatie in interiorul
unitatilor sanitare a persoanelor,
materialelor, alimentelor,
lenjeriei si instrumentelor.

a. Circitul septic Este sensul de

circulatie care indica introducerea
grmenilor patogeni, generatori de
infectii in interiorul unitatilor sanitare.
b. Circuitul aseptic este sensul de
circulatie care asigura conditii de
protectie impotriva infectiilor in
interiorul unitatilor sanitare

Circitele septice trebuie sa fie separate de cele

aseptice. In interiorul spitalului se impune respectaea
urmatoarelor circuite functionale:

circuitul de intrare si iesire a

personalului
circuitul de primire a bolnavului in
spital
circuitul lenjeriei
circuitul alimentelor si veselei
circuitul instrumentelor si
materialelor
circuitul vizitatorilor

2. Curatenia

reprezinta indepartarea totala a

prafului si produselor straine de pe
suprafete, obiecte sau tegumente,
odata cu indepartarea produsilor si a
substantelor organice care sunt
suport nutritiv pentru microbi.
Aceasta etapa se aplica inaintea
metodelor de dezinfectie si
sterilizare, in intretinerea generala a
incaperilor.

Curatenia se face zilnic si

consta din:

cuaratarea patului, saltelei, pernei, mobilierului,

peretilor si chiuvetei. Materialele folosite sunt carpe,
detergenti, galeti, mopuri. Curatenia incepe
intotdeauna cu spatiile curate, se face zilnic si ori de
cate ori este necesara.
Curatenia pacientului consta in baia facuta in mod
regulat cu apa si sapun, spalarea parului si
schimbatul lenjeriei.
Curatenia personalului sanitar presupune spalarea
mainilor, curatirea echipamentului de protectie si
respectarea metodelor de asepsie si antisepsie.
Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra
microorganismelor.

Metode de curatenie

1. SPALAREA Antrenarea prin udare si

indepartarea pulberilor si substantelor
organice, puterea de spalare depinzand de
capacitatea de udare.
Se realizeaza prin folosirea de apa calda si
substante tensioactive. Apa calda la 35-40
are o putere de spalare superioara, iar
inmuierea cu apa fierbinte la peste 55C
ingreuneaza spalarea deoarece precipita
proteinele si le fixeaza pe suportul de tratat.
In functie de obiectul tratarii la apa calda se
adauga in concentratie de 1-2% carbonat
de sodiu sau sapun si detergenti.

Conditii de eficacitate:
Utilizarea de apa calda cu calitati
chimice corespunzatoare si putere
de udare cat mai mare, prin adaosul
in cantitati optime de agenti
tensioactivi.
Asocierea spalarii cu metode
mecanice (agitare, periere, frecare)
Respectarea timpilor de inmuiere si
spalare, urmata de clatire
abundenta.

2. STERGEREA UMEDA A
SUPRAFETELOR se utilizeaza pentru
intretinerea curateniei intre doua spalari.
Conditii de eficacitate:
Utilizarea de carpe sau stergatoare
umezite cu solutie sau detergent proaspat
Schimbarea frecventa a carpelor si a apei
de stergere
Dezinfectia si uscarea carpelor si a
recipientelor de curatenie

3. ASPIRAREA Curatenia prin

aspirare se recomanda numai
cu aspiratoare umede, cu o
constructie care sa permita a fi
curatate, dezinfectate si
mentinute uscat dupa utilizare.

4. METODE COMBINATE PENTRU

CURATENIA CABINETELOR SI
MOCHETELOR Pot fi utilizate aparate
care realizeaza spalarea si aspirarea
umeda. In anumite cazuri se pot
recomanda maturatul sau periatul umed,
dar este o metoda eficacitate redusa. Nu
se recomanda maturatul uscat sau
scuturatul in locuri circulate sau
aglomerate.
Curatenia in incaperi trebuie asociata
intotdeauna cu aerisirea.
Ustensilele si materialele de curatenie se
depoziteaza in conditii igienice.

Curatenia este utilizata in mod

obisnuit ca metoda de
decontaminare profilactica in
unele boli transmisibile si este
singura metoda in focare.

DEZINFECTIA

O metoda de decontaminare prin

care se urmareste distrugerea in
proportie de 9999,99% in mediul
fizic inconjurator a formelor
vegetative ale microorganismelor, in
scopul prevenirii infectiei si a bolilor
transmisibile, fiind o punte de
legatura intre asepsie si antisepsie.

Dezinfectantul

Substanta chimica care poate distruge

unele microorganisme patogene.
Solutia dezinfectanta este un amestec de
lichid bactericid, constituit din doua
substante: una dizolvata si una dizolvanta.
Dezinfectantul se aplica in cazurile in care
curatenia nu elimina riscul de raspandire a
infectiei iar sterilizarea nu este necesara.
In orice actiune de dezinfectie trebuie sa se
aplice metode de protectie a muncii, pentru
a preveni accidentele si intoxicatiile.

Dezinfectia se poate realiza

prin metode fizice si chimice
Metode fizice
1. Prin caldura uscata flambarea
si incinerarea
2. Prin caldura umeda
pasteurizarea si fierberea
3. Cu raze ultraviolete

Flambarea

Utilizata in laboratoare pentru

anse, interzisa pentru
instrumentarul chirurgical, fiind
ineficace.

Incineararea

Utilizata pentru obiecte

contaminate, fara valoare si reziduri
septice de la sali de operatie si
tratament, piese anatomice rezultate
din interventii chirurgicale, cadavre si
cadavre de animale din laboratoarele
de cercetare. De asemenea in
cuptoare speciale se incinereaza si
obiecte de unica folosinta (seringi,
ace, perfuzii, manusi)

Pasteurizarea

O metoda de dezinfectie a
lichidelor la temperaturi cuprinse
intre 35-95C, la o durata de
expunere variabila cu rezistenta
germenilor. Prin pasteurizare
sunt distruse 90-95% din
microorganismele patogene.

Dezinfectarea prin spalare

La temperaturi de 60-95C este un

proces complex la care pe langa
actiunea caldurii umede se adauga
si actiunea detergentilor sau a altor
substante, cat si actiunea mecanica
de spalare. Acest procedeu se
foloseste la spalarea si dezinfectarea
lenjeriei, veselei, sticlariei de
laborator si instrumentarului.

Fieberea

in apa la temperatura de 100C, sau utilizarea

aburului de 100C realizeaza distrugerea in interval
de 10-20 minute, a formelor vegetative de
microorganisme patogene, precum si a unor forme
sporulate mai putin rezistente la temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente
de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta de
intrare digestiva. In anumite cazuri pentru
prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma
fiarta, racita si aerata.
In absenta masinilor de spalat cu ciclu de
dezinfectie prin caldura, fierberea este indicata
pentru dezinfectarea lenjeriei, tacamurilor si veselei.
Fierberea la temperaturi de peste 100C se poate
obtine prin adaosul unor substante care ridica
punctul de fierbere.

Dezinfectia cu fierul de
calcat

se face prin caldura umeda

care completeaza
decontaminarea lenjeriei,
distrugerea formelor vegetative
ale bacteriilor in 5-10 secunde si
a sporilor. Metoda este aplicabila
pentru tesaturile care suporta
acest tratament si este eficace
daca tesatura tratata este
umezita uniform.

Dezinfectia cu ultraviolete

se foloseste la dezinfectarea suprafetelor

de laborator, sali de operatii si alte spatii
inchise, pentru completarea masurilor de
curatenie si dezinfectie chimice. Se
utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot
fi fixe sau mobile.
Spatiul in care se utilizeaza trebuie sa fie
perfect curat, temperatura mediului sa fie
intre 15-30C, iar umiditatea de maxim
60%. Numarul lampilor necesare se
calculeaza in functie de debitul de aer
dezinfectat de fiecare aparat. Nu este
permisa expunerea persoanelor la radiatia
directa a lampilor cu ultraviolete.

Dezinfectia prin mijloace chimice au

un rol bine definit in ansmblul deprevenire
si combatere a bolilor transmisibile, in
aplicarea masurilor de dezinfectie si
impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea
dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale
dezinfectantelor si regulile generale de
utilizare a lor

Dezinfectia prin mijloace chimice au

un rol bine definit in ansmblul deprevenire
si combatere a bolilor transmisibile, in
aplicarea masurilor de dezinfectie si
impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
factorii care influenteaza comportarea
dezinfectantelor chimice
criteriile de alegere ale dezinfectantelor si
regulile generale de utilizare a lor

Criteriile de alegere sunt:

spectrul si puterea germicida

numarul initial de bacterii de pe
suportul de tratat
natura suportului, temperatur,
concentratia, volumul, Ph-ul,
timpul, eficacitatea, usurinta de
preparare, economicitatea

Regulile generale de utlizare:

dezinfectia profilactica copleteaza

curatenia dar nu o suplineste si nu poate
inlocui sterilizarea
eficienta dezinfectiei este conditionata de o
curatenie riguroasa prealabila
dezinfectia chimica se aplica numai in
cazurile in care nu se poate practica
dezinfectia prin caldura umeda
- in dezinfectia chimica se utilizeaza un
numar redus de dezinfectante cu spectru
larg bactericid si virulicid

in preparea si utilizarea
dezinfectantelor sunt necesare
cunoasterea exacta a concentratiei
in substanta activa, folosirea de
recipiente curate si utilizarea
solutiilor in ziua respectiva
pentru dezinfectia in focar se
utilizeaza dezinfectante cu actiune
asupra agentului specific
utilizarea dezinfectantelor se face in
conditii de protectie a muncii care sa
previna accidentele si intoxicatiile

Cloramina B

contine 20-25% clor activ si este o

pulbere cristalina alba sau foarte slab
galbuie cu miros de clor, gust amar si
neplacut.
Este solubila in alcool, glicerina si apa.
Incalzita se descompune cu explozie.
Are efect bactricid si virulicid, indicata in
dezifactia suprafetelor si obiecatelor pentru
pavimente, lenjeriei de corp si de pat,
jucarii si obiecte de sticla, vesela si
termometre. Solutia de cloramina se
schimba la 12h. Se mai poate folosi ca
antiseptic pentru dezinfectia mainilor.

Tinctura de iod si betadina

solutii ce elibereaza iod care are

o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg,
efectul instalandu-se rapid

Formolul

o solutie transparenta, incolora, cu

miros intepator care se amesteca in
orice proportie cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid,
virulicid, si fungicid.
Este folosit in special pentru
conservare in recipiente bine
astupate si pastrate la o temperatura
de sub 10C.
Toxicitatea sa este foarte mare si
poate da frecvent intoxicatii.

Simptome ale intoxicatiei:

iritatia mucoaselor, tulburari de
vedere, migrene, senzatia de
constrictie toracica, palpitatii,
edem sau spasm glotic.

Metodele folosite in dezinfectia

cu formol sunt pulverizarea si
vaporizarea sau inmuierea

Pulverizarea o metoda usor

de aplicat dar slab eficienta.
Pentru a realiza o pulverizare
corespunzatoare, trebuie
respectate urmatoarele masuri:
Etanseizarea incaperilor,
incalzirea lor la 22C, umiditatea
de 80-90% iar cantitatea de
solutie sa fie de 40-60ml/m

Vaporizarea se efectueaza cu un aparat

de formolizare si se impun urmatoarele
masuri:
Stabilirea volumului incaperii, etanseizarea
usilor si ferestrelor, acoperirea prizelor,
protejarea aparatelor electronice, asezarea
saltelelor si pernelor suspendate sau oblic.
Pregatirea aparatelor se face in exterior iar
teava de iesire a vaporilor se introduce prin
orificiul cheii. Aparatul se mentine in
functiune pana se evapora cantitatea de
formol necesara. Incaperea ramane inchisa
6-24h, iar dupa acest interval se deschid
usile si ferestrele, se aeriseste 2-4h.

Dezinfectia prin inmuiere

solutia de formol poate fi folosita
si la dezinfectia prin inmuiere,
insa in mod obisnuit se folosesc
preparate pe baza de formol.

NITRAT DE ARGINT

Substanta ce se prezinta sub

forma de cristale albnegricioase, iar solutia de nitrat
de argint se prepara punand 1g
de pulbere in 100ml de apa
distilata. In solutie concentrata
este toxic iar in concentratie mai
mare de 2-3% este caustic.

ACIDUL BORIC

Se gaseste sub forma de cristale

mici si se intrebuinteaza ca atare sau
sub forma de solutie 2-4%. Este un
antiseptic slab, care se utilizeaza
mai ales pentru combaterea
infectiilor cu bacilul piocianic.
Prezenta acestui bacil este
recunoscuta in plaga dupa culoarea
verde pe care o au compresele
imbibate cu puroi.

DEZINFECTIA
TEGUMENTULUI

Este o etapa obligatorie inaintea

executarii unor tehnici precum
injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de
tehnica executata dezinfectia
este de tip 1, 2 sau 3.

TIP 1 se face in cazul unui risc

redus de infectie. Este indicata in
injectia intradermica,
subcutanata, intravenoasa si in
recoltarile de sange.
Tehnica se aplica dezinfectant
pe piele cu un tampon imbibat,
durata de actiune fiind de 30sec.

TIP 2 se aplica in cazul unui risc

mediu de infectie. Este indicata in
cateterizarea venelor in vederea
perfuziei continue, injectia
intramusculara si recoltarea sangelui
pentru hemocultura.
Tehnica se curata pielea cu
tampon imbibat in dezinfectant apoi
cu un tampon steril, efectuandu-se
inca odata acelasi procedeu. Durata
de actiune este de 30sec.

TIP 3 se aplica in cazul unor infectii

de risc mare si este indicata in
interventii chirurgicale si punctii.
Tehnica se curata pielea cu apa si
sapun, se epileaza si se degreseaza,
se aplica dezinfectantul de 2 ori la
interval de 2,5 minute. Durata totala
de actiune este de 5 minute.
Persoana care executa dezinfectia
de tip 3 poarta manusi sterile.

CURATENIA GENERALA SI
DEZINFECTIA CICLICA A
SALOANELOR

consta in spalarea cu apa calda si

detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor,
usilor, lambriurilor, mobilierului si
pavimentului. Dezinfectia se face prin
pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor,
cu solutie de formol sau alte dezinfectante.
Curatenia si dezinfectia curenta consta in
indepartarea prafului si a reziduurilor solide
si se face prin metode care evita
impurificarea aerului.

Spalarea pavimentului se face cu apa calda si

detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata
si alta in care se descarca. Spalarea se face cel
putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in
solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la
fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru
curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor
intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa
efectuarea curateniei, galetile se spala si se
dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate
pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin
prin spalare cu apa si detergent.

CURATENIA SI
DEZINFECTIA BLOCURILOR
OPERATORII SI A SALILOR
DE NASTERE

La sfarsitul programului operativ

se face stergerea lampii
scialitice cu o bucata de panza
curata inmuiata in solutie
dezinfectanta. Mobilierul se
curata cu apa si detergent iar
dupa uscare se sterge cu o
panza inmuiata in dezinfectant.

Salile de operatie si salile de nastere se curata si se

dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau nastere.
Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de
repaus a salii prin formolizare sau cu alte
dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie
sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele de
spalare a instrumentarului, cele de spalare
chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din
blocurile operatorii se decontamineaza prin
demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare
iar orice piesa care suporta sterilizarea se
sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se
efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in interval
de 10-15 zile.

Dezinsectia

reprezinta totalitatea procedeelor de

prevenire si distrugere a inmultirii
insectelor care au rol in transmiterea
bolilor infectioase (mute, gndaci,
nari)
Dezinsectia profilactica consta in
masurile igienico-sanitare a
beciurilor, subsolurilor si in masuri
individuale ale personalului pentru a
impiedica dezvoltarea insectelor.
Dezinsectia se face prin metode
fizice, chimice, si biologice.

Procedee fizice constau in indepartarea

mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea
parului, scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul
de calcat, indepartarea resturilor alimentare din
incaperi si depozitarea lor temporara in cutii de
resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor
la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica
patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si
frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de
alimente si curatarea lor.

Mijloace chimice se utilizeaza

substante chimice sub forma de
pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2
saptamani sau luni, urmarind
distrugerea insectelor.

Deratizarea

Prin deratizare se intelege totalitatea procedeelor

folosite pentru prevenirea si distrugerea
rozatoarelor, care au rol in transmiterea bolilor
infectioase.
Deratizarea profilactica consta in masuri luate inca
din constructia cladirilor, pentru a preveni
patrunderea rozatoarelor.
Deratizarea de combatere consta in folosirea de
mijloace mecnico-chimice sau biologice.
Procedee mecanice: Folosirea de capcane de
diferite marimi, cu momeli alimentare, la care nu se
va lucra direct cu mana, mirosul de om alungand
rozatoarele.
Mijloace chimice: Folosirea de substante raticide
care omoara pe cale digestiva sau inhaltorie.

GESTIONAREA SI
INDEPARTAREA
REZIDUURILOR SI
DESEURILOR

Reziduurile solide colectate din saloane, sali de

tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se
colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu
diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii
pentru arderea deseurilor considerate infectate.
Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de
canalizare. Resturile alimentare de la pacienti se
indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru
distrugerea germenilor patogeni. Recipientele,
containerele colectoare se spala si se
dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si
curate(hartie, plastic) se aduna in containere
speciale.

CODUL DE CULORI PENTRU

CONTAINERE

GALBEN Pentru deseuri infectioase compuse

din sange precum si totalitatea materialelor care
au venit in contact cu acesta sau alte lichide
biologice. Deseuri din sectiile de hemodializa,
instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale
de unica folosinta (manusi, seringi, bisturie).
VERDE folosit la deseuri anatomo-patologice si
anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din
blocurile operatorii de chirurgie si obstericaginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de
autopsii, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare.

ROSU pentru deseuri cu risc

infectios major si pentru cele
intepatoare-taietoare, pipete, ace,
seringi, lame de bisturiu, sticlarie
de laborator sau alta sticlarie
sparta, sau care a intrat in contact
cu material infectat.
NEGRU pentru deseuri
nepericuloase, fara risc infectios si
cele asimilabile deseurilor
menajere.