SCOALA POSTLICEALA HENRI COANDA CONSTANTA

Prof. drd. Epure Mihai-Traian

GNDIREA

GNDESC, DECI EXIST!

(Rene Descartes)

Procese cognitive superioare

Procesele senzoriale ne ofer informaii despre aspectele
concrete, intuitive, accesibile direct simurilor, prin observaie
i prelucrare pe loc, n timp real, aici i acum = definim
nsuirile aparente ale lumii inconjurtoare;

Procesele cognitive superioare ne ofer posibilitatea de a

depi experiena senzorial i de a stabili legturi ntre
cunotinele acumulate i astfel s inelegem esena lucrurilor
i a fenomenelor.

Procesele psihice precum gndirea, limbajul,

imaginaia, memoria sunt cuprinse n termenul de
intelect i ne ofer acces la cunoaterea logic,
raional a lumii.

GANDIREA - definiii

Gndirea este o activitate

specific uman care permite
individului o integrare de
adaptare la mediu i un
comportament coerent.
Gndirea este un proces psihic
central.
Gndirea reprezint
capacitatea de a rezolva
probleme

Caracterizarea gndirii

Gndirea ca sistem de operaii (latura relaional)

Operaii fundamentale:
analiza

descompunere n elemente componente;

sinteza reconstituirea ntregului din elemente;
comparaia evidenierea asemnrilor i
deosebirilor;
abstractizarea extragerea proprietilor generale;
generalizarea extindrea rezultatului asupra
cazurilor
particulare (ex. fructele conin vitamine merele,
perele, cireele conin vitamine)

Operaii instrumentale:
algoritmica

succesiune strict a secvenelor;

euristica desfurarea arborescent, n evantai;

DESPRE INTELECT

Intelectul se dezvolt datorit limbajului in

mediul social, prin relaiile cu oamenii .

Intelectul ii are rdcinile n predispoziiile

noastre ereditare, dar el nu este prezent la
natere, ci se dezvolt pe parcursul vieii
individuale, in contactul cu ceilali i
urmeaz 4 stadii de dezvoltare evideniate
de psihologul Jean Piaget in anii 60.

Teoria sa este cunoscut sub numele de

PSIHOLOGIE GENETIC

Fazele dezvoltarii intelectului

1.

2.

3.

4.

Stadiul senzo-motor (0-2 ani) copiii cunosc lumea prin

simuri, nva nsuirile elementare ale obiectelor;(nu e
gndire propriu-zis)
Stadiul preoperaional (2-7 ani) se dezvolt limbajul
care ii permite imbogirea fondului de reprezentri, dar e
foarte ancorat in concret, prezent, inva s analizeze i s
compare; (tot nu e gndire, nu poate sa transforme in plan
intern informaiile de care dispune)
Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani) incepe sa
transforme informatiile in minte, poate invata matematica
elementara si cunostinte despre mediul inconjurator, vizibil
dar sunt tot informatii concrete, nu intrevd consecintele
faptelor;
Stadiul operatiilor formale (11-maturitate) ultima
etap, n care se ajunge la capacitatea maxim copilul poate
face generalizri, abstractizri, judeci de aceea discipline
precum fizica, chimia, gramatica, logica, filosofia, psihologia
se nva n aceast perioad pentru c toate solicit o mare
putere de abstractizare

Teoria inteligenelor multiple

n anii 90, Howard Gardner dezvolt o noua teorie a

inteligenelor multiple:el susine c noi nu avem o singur
inteligen, ci 8 inteligene specifice demonstrnd ca fiecare
individ are niveluri variate ale diferitelor inteligene i de aceea
fiecare persoana are un profil cognitiv unic (iar testele de IQ nu
masoara inteligena in mod tiinific):
1.muzical(cntrei, compozitori, DJ, oratori)
2.chinestezic (atlei, actori, doctori, soldai)
3.logico-matematic (cercettori, ingineri)
4.spaial (artiti, ingineri, arhiteci
5.lingvistic (avocai, jurnaliti, politicieni)
6.interpersonal (marketing, manageri, profesori)
7.intrapersonal (psihologi, scriitori, teologi)
8.naturalist ( fermieri,cercettori ai naturii)

Gndirea ca i proces psihic.

Gndirea opereaz cu NOIUNI = semnificaia

cuvintelor, ideea pe care o desprindem (cuvantul e doar
un nveli al noiunii, variaz funcie de limb)

Relaia noiune cuvnt = relaia gndire limbaj: nu

putem gndi fr s folosim cuvinte, iar cuvintele
fr nteles nu ar folosi la nimic.

Funcia esenial a gndirii este NELEGEREA = noile

informaii sunt puse n legatur cu cele vechi e foarte
important bagajul de cunotine, educaia, specializarea
pentru a nelege corect fenomenele lumii i ale vieii.

Imposibilitatea nelegerii pune n eviden apariia

unei probleme care genereaz procesul de rezolvare
a problemelor

Rezolvarea problemelor

Problemele sunt de o foarte mare diversitate:

probleme din tiine exacte, probleme morale,
probleme sociale, etc.
Problema este o dificultate constientizat,
un obstacol cognitiv; are un caracter de noutate,
iar subiectul trebuie s caute i s gseasc
soluii, pe care s le i aplice; e important sa fie o
problema veritabila nu fals respectiv s
conin att date cunoscute, ct i necunoscute.

Punerea problemei
Modelul rezolvrii de
probleme (Newell si Simon)

Reprezentarea intern
a problemei in memoria
de lucru

Identificarea de
Mijloace i strategii

Aplicarea de strategii

incorect

verificare
corect
soluii

Factorii care influeneaz rezolvarea problemelor

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

8.

Presiunea timpului;
Noutatea problemei;
Dificultatea problemei;
Modul de formulare a problemei;
Ambiana;
Tensiunea emoional prea puternic;
Lipsa de motivare sau motivarea excesiv
prin teama de eec;
Oboseala intelectual.

Sfaturi utile in activitatea de rezolvare de

probleme

Sa fii siguri ca inelegei cu adevarat problema;

Reverificai datele din memorie;
Incercai mai nti ipoteza cea mai simpl;
nvai s rezistai dificultilor, eecurilor,
frustrrilor;
Rmnei deschii pentru opiuni alternative;
Daca ai ales o cale de aciune, mai aruncai o
privire inainte de a trece la fapte;
Explicai problema unei alte persoane, ceea ce v
va ajuta in gsirea unei perspective optime;
Nu va preocupai o vreme de probleme dar nu
abandonai ( lsai o perioad de incubaie).

In aproape orice moment ne aflm intr-un

proces de rezolvare de probleme = gndirea
funcioneaz in regim de continuum
problematic
In general, toate tipurile de probleme sunt
rezolvabile cu ajutorul celor mai experimentai
intr-un domeniu nu putem tri singuri,
fr ceilali i aportul lor la cunoatere
Procesul de rezolvare a problemelor
const in nlnuirea unor raionamente
formate din noiuni care legate ntre ele
permit ntelegerea, bazndu-se pe
operaiile gndirii.