Masivul Cozia

coala:C.N. Alexandru
Lahovari
Clasa: a 9-a C
Elev: tefan Ionut
Profesor: Ciobanu Luiza

Motivatia si scopul lucrarii

Aceast lucrare are scopul de a
cerceta i de a gasi informatii
legate de Masivul Cozia si
prezentarea acestora.De asemenea
motivatia a fost data de puterea de
a alege sa descriem orice element
sau fenomen natural din judeul
Vlcea.

Metode de cercetare
Pentru a face aceasta lucrare am
cautat informatii pe internet i in
carti.De asemenea am facut o
calatorie la faa locului unde am
putut observa elemente naturale
despre care citisem deja.

Cuprins
-Descriere
-Motivatia si scopul lucrarii
-Metode de cercetare
-Continut stiitific: Amplasare, Relief, Clima, Hidrografie,
Flora, Fauna, Obiective turistice.
-Concluzii
-Bibliografie

Amplasare

Masivul Cozia se nal pe stnga raului Olt, n dreptul

staiunii balneoclimaterice Climneti i reprezint o asociere
de culmi aproape radiale ce se desprind din vrful Cozia (1668
m) alctuind un masiv unitar, un monolit stncos, n partea
central-sudic a Carpatilor Meridionali. Masivul face parte din
prelungirile sudice ale Munilor Fgra, alturi de masivele
Frunii si Ghiu. Suprafaa sa este de cca 77 km. Masivul
Cozia este mrginit spre nord de depresiunea intracarpatic
ara Lovitei, care l separ de creasta principal a Munilor
Fgra, spre nord-est de prul Biaul, spre vest de ultimul
defileu al Oltului, iar spre sud i sud-est de dealurile
subcarpatice ale depresiunii Jiblea-Climneti.

Relief

Masivul Cozia se incadreaza in muntii cu

altitudine mijlocie din tara noastra, inaltimile de
peste 1000 m ocupand doar circa 20% din
suprafata sa. Altitudinile cele mai mari se gasesc
in partea centrala, acolo unde varfurile ce se
profileaza din cele doua culmi principale, care se
sudeaza perpendicular in Vf.Cozia(Ciuha Mare),
depasesc frecvent 1500 m: Rotunda-1593 m,
Cozia-1668 m, Babolea- 1538 m, Omul- 1558 m,
situate pe directia generala vest-nord-est, Ciuha
Mica-1629 m, Durducul(Crucea Ciobanului)-1568
m si Bulzu- 1560 m, ce se insiruie la distante
foarte apropiate pe directia nord-vest si sud-est.

Clima

Prin asezarea sa in apropierea paralelei de 45 grade latitudine nordica,

masivul Cozia se incadreaza in plina zona temperata. Amplitudinea
altimetrica de 1000-1200 m fata de ariile depresionare limitrofe impune o
etajare evidenta a climei, surprinsa in modificarea valorilor temperaturilor
aerului, precipitatiilor etc, o data cu cresterea inaltimii reliefului.
Temperatura medie anuala scade treptat cu altitudinea, de la +10 gradeC
in valea Oltului, la Calimanesti, pana la +3 gradeC pe culmile de peste 1550
m, ceea ce revine o scadere de aproape 0,6 gradeC la o crestere altimetrica
de 100m. Iarna, in ianuarie, amplitudinea termica este ceva mai redusa,
inregistrandu-se in medie valori de 5 gradeC pe vf.Cozia si -2 gradeC la
Calimanesti. Vara, in luna iulie, temperatura este intre +14 si +20 gradeC.
Data medie de aparitiei a temperaturilor mai mari de 0 gradeC este 21
februarie in valea Oltului si 1 martie pe culmile inalte ale masivului. Pe
culmile inalte inghetul poate sa apra in jurul datei de 1 octombrie si sa
dureze pana in prima decada a lunii mai, pe cand in valea Oltului intervalul
de inghet se desfasoara intre a doua decada a lunii octombrie si a doua
decada a lunii aprilie.

Precipitatiile atmosferice inregistreaza si ele valori diferentiate, in

functie de treptele altimetrice. Astfel, zona inalta montana primeste
in medie 1200mm annual, cantitatea de precipitatii scazand pana la
700mm in valea Oltului si depresiunile marginale. Precipitatiile
inregistreaza in cursul anului doua cresteri: una la sfarsitul
primaverii si inceputul verii, in lunile mai-iulie, cand cad 47% din
totalul cantitatilor anuale de precipitatii, si Cu pondere mai mica se
fac simtite si vanturile dinspre sud si sud-vest.

Hidrografia

Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si

divergenta a vailor, care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a
masivului, intre vf.Cozia si Omul. Periferic ele sunt colectate de o retea inelara ce
inconjura si delimiteaza muntele-Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai, Baiasu si
Coisca(Salatrucel). Configuratia respectiva este impusa atat de pozitia izolata a
masivului, cat si de faptul ca acesta este delimitat marginal de intinse arii
depresionare-Tara Lovistei, Poiana si Jiblea-Calimanesti. Intreaga retea hidrografica a
Coziei apartine bazinului Oltului.
Raul Olt, care margineste masivul Cozia in partea sa vestica, strabate, pe o lungime
de circa 14 km, intre Varatica si Calimanesti, ultima strapungere transversala a
Carpatilor-defileul de la Cozia. Pe acest sector al defileului, Oltul are un debit mare de
apa, transportand in medie 140 mc/s, dar ajungand in lunile foarte ploioase la cantitati
de peste 10 ori mai mari.
Paraul Baiasu dreneaza partea de sud a Tarii Lovistei, precum si versantii nordestici si nordici ai Coziei, avand in total o lungime de 17 km si o suprafata a bazinului
de 89 km. In cursul sau superior, pana la micul defileu de la Pripoare, colecteaza apele
de pe clina nord-estica a masivului, avand ca afluenti mai importanti cursurile
torentiale ale vailor Samniceanu, Rosiei si sasei. Dupa ingustarea de la Pripoare,
paraul Baiesu primeste pe partea stanga apele colectate de pe versantul nordic al
Coziei-Sturului, Urloiu, Calugareasa, Paraul Oii, Piatra Acra, Mocirlele-dupa care
conflueaza cu Oltul in dreptul haltei CFR Cornet.

Paraul Coisca(Salatrucel) dreneaza apele de pe versantii sud-estici si sudici ai

acesteia, dar si din intreaga depresiune subcarpatica Jiblea-Calimanesti; are o
suprafata a bazinului de 95 kmp si o lungime de 15 km. Comparativ cu vaile
nordice, afluente ale Baiasului, mai scurte si cu panta foarte accentuata, vaile din
partea de sud a Coziei sunt mai alungite si cu suprafata de drenaj mai mare. Dintre
acestea-paraul Bradisor cu afluentul sau Valea Mare si paraul Patesti cu frumoasele
chei ale Cetatii, taiate in gnaisul de Cozia. Paraul Coisca se varsa in Olt la circa 1
km in avale de barajul de la Calimanesti.
In afara de apele colectate prin intermediul acestor doua paraie, Oltul mai
primeste direct o serie de afluenti cu obarsia in partea centrala inalta a
masivului:Lotrisorul, format in cursul superior de vaile Slamnicului si Tisei, cu
obarsiile intre varfurile Claia cu Brazi si Omul, Odailor, Varaticii, Slamei,
Armasarului, Alunul, La Clopot, Rosia, Turnu, Musetel si Pausa.

Flora

Vegetatia dominanta a Coziei o constituie padurile incheiate care acopera circa 80%
din suprafata masivului. Acestea urmeaza o etajare aproape normala, dar cu unele
modificari pe cei sudici, datorate intensificarii maselor de aer mai cald.
Padurile de gorun in amestec cu fagul formeaza un brau aproape continuu pe
versantii sudici si sud-vestici ai Coziei-Lotrisor, Turnu, Armasaru, Pausa, urcand insa
pe abrupturile Bulzului si Foarfecii pana la 1350 m; in Cozia intalnim cea mai inalta
limita a gorunului de pe teritoriul tarii noastre. Tot pe versantii sudici si sud-vestici
vom observa numeroase specii termofile ca teiul, foarte raspandit pe versantul stang al
Oltului si in bazinul vaii Turnu, mojdreanul, scumpia, frasinelul etc. Un loc deosebit il
ocupa plantatiile de nuc, care se pot observa in jurul Stanisoarei.
Padurile de fag in amestec cu molidul si bradul ocupa suprafetele cele mai mari,
avand o extindere deosebita pe versantii estici, nordici si nord-vestici ai Coziei. Ele se
dezvolta la altitudini de 800-1200 m, dar coboara spre valea Oltului pana la 300-400
m.
Padurile de molid, cu putine exemplare de brad, se intind de la 1200 m in sus, fiind
slab reprezentate in acest masiv. Printre palcurile de molid apar numeroase exemplare
de anin de munte(Alnus viridis), mesteacan(Betula peadula), pin(Pinus silvestris). Pe
peretii abrupti ai Bulzului, Durducului si Foarfecii intalnim floarea de colt.


Bogatia floristica a masivului Cozia rezulta si din faptul ca din totalul
speciilor semnalate 86% provin din regiunea central europeana, 0,3% din cea
caucaziana, 3,2% sunt specii alpine si subalpine (lana caaprelor, firuta,
saxifraga, aninul de munte, floarea de colt, afinul), 2,4%sunt termofile(teiul,
nucul, mojdreanul, scumpia), 8,1% sunt specii endemice pentru tara noastra,
din care 2,3% sunt specii endemice Coziei: mesteacanul de Cozia, trandafirul
de Cozia, macesul argesan, rototelele Coziei, pesma. Pasunile si fanetele, care
ocupa doar 8% din suprafata, apar sub forma unor mici poieni in interiorul
padurilor de fag si molid. Mici poienite si terenuri acoperite cu iarba se mai
intalnesc pe branele abrupturilor si intre stancariile Bulzului si Foarfecii, dar si
acestea sunt de multe ori acoperite cu mesteceni si salcii pitice(Salix reticulata)
sau cu tufe de ienupar(Juniperus sabina), maces(Rosa villosa), afin(Vaccinium
myrtillus), coacaz(Brukenthalia spiculifolia). Poienile Coziei sunt impodobite
cu flori multicolore: brandusa de munte(Crocus heuffelianus), sansaneii de
munte(Pulsatilla alba), ochiul gainii(Primula minima), stanjeneii de munte(Iris
dacica), garofita(Dianthus spiculifolis), pesma(Centaurea stoebe) etc.

Fauna
Datorita faptului ca masivul Cozia este aproape
complet impadurit, cu putine pajisti si poieni, fauna
este si ea adaptata acestor conditii.
Mamiferele sunt, in general, cele care isi duc viata
in padurile de foioase si conifere: veverita, parsul,
mai rar jderul de copac, pisica salbatica, rasul si
lupul. Dintre animalele cu valoare cinegetica:
iepurele, vulpea, mistretul, cerbul, caprioara si ursul.
Pasarile care populeaza padurile sunt: alunarul
gaita, macaleandrul, ochiul boului, bufnita mare,
botgrosul, mierla, cocosul de munte, ierunca.
Dintre reptile amintim: soparla, gusterul, vipera
cu colt.
In apa si lacurile Oltului: mreana, clean, pastravul
indigen.

Obiective turistice
Muntele Cozia are un grad de
antropizare foarte ridicat deoarece
aici vin multi turisti care fac mizerie
si nu obisnuiesc sa o stranga.Acest
lucru se intampla datorita usurintei
de o urca pe Muntele Cozia avand o
multitudine de drumuri si
trasee.Principalele obiective turistice
sunt Statia Meteo, Cabana Cozia si
peisajele mirifice.

Concluzii

In concluzie acest masiv este un

obiectiv turistic ce trebuie vizitat dar
dupa ce plecam nu trebuie sa uitam
sa facem curatenie dupa noi.

Imagini

Bibliografie
www.carpati.org
www.cabana-cozia.ro
Atlasul geografic al lumii