Lucrul cu familia parintilor

plecati

PRIN URMARE, NAINTE DE PLECARE AR FI

BINE S TE ASIGURI C:

exist o persoan n grija creia rmne

copilul,
aceast persoan este de ncredere,
copilul dorete s rmn n ngrijirea
acestei persoane,
relaia dintre copil i persoana respectiv i
copiii acesteia sunt bune,
copilul va avea parte de atenia i ngrijirea
cuvenit, de nelegere i afeciune.

Parintii care pleaca la munca in strainatate si

isi lasa copiii acasa trebuiesa notifice
autoritatile cu cel putin 40 de zile inainte
de a parasi tara, potrivit reglementarilor
actuale ale Legii nr. 272/2004.

URMATOAREA ETAPA:

Mergi la primrie /primar i specialistul

n protecia drepturilor copilului:

informeaz-i despre plecarea ta i decizia de a

lsa copilul n grija persoanei de ncredere;
solicit de la Primar instituirea tutelei asupra
copilului;
ofer datele de contact (adres, nr. de telefon,
locul de munc) n localitatea unde pleci la
munc i pentru ce perioad vei lipsi.

Mergi la Direcia asisten social i

protecie a familiei

informeaz-i

despre plecarea ta i decizia

de a lsa copilul n grija persoanei de
ncredere;
solicit Certificatul de luare n eviden a
copilului care rmne n ar, al crui
printe/tutore (curator), cetean al
Republicii Moldova, se angajeaz provizoriu
la munc n strintate

ACTELE ANEXATE LA CEREREA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATULUI

buletinul de identitate (n copie);

buletinul de identitate al soului/soiei (n
copie);
certificatul de cstorie/divor/deces al
unuia dintre prinii copilului (n copie);
certificatul de natere al copilului (n copie);
adeverina despre componena familiei,
eliberat de organul administraiei publice
locale

Mergi la coal sau grdini:

informeaz dirigintele de clas, educatoarea

i directorul instituiei de nvmnt c
pleci la munc peste hotare i c copilul tu
rmne n grija celui de-al doilea printe sau
persoanei de ncredere/tutorelui;
stabilii contactul ntre diriginte/educatoare
i tutorele copilului.

Mergi la medicul de familie:

informeaz-l despre plecare i n grija cui

rmne copilul tu;
solicit de la medicul de familie ajutor sau
recomandrile necesare pentru a informa
tutorele despre starea de sntate i necesitile
medicale ale copilului;
asigur-te c fia medical a copilului este la
medicul de familie.

Aceste

recomandri sunt valabile i pentru cazul

n care un printe pleac, iar copilul rmne n
grija celuilalt printe.

FR NDOIAL, MIGRAIA POATE OFERI

POSIBILITI PENTRU UN TRAI MAI BUN,
DAR N ORICE CAZ COPILUL TRECE PRIN
MAI MULTE SCHIMBRI.

Aceste schimbri pot avea efecte negative asupra

copilului, precum:

1.

2.

3.

4.

Afectarea striii emoionale: schimbri de

dispoziie, autoizolare, fric, nelinite,
agresivitate;
Afectarea strii de sntate: dereglarea poftei de
mncare, dureri de cap, dureri abdominale,
insomnii;
Afectraea relaiilor sociale: dificultatea de
integrare ntr-un grup de semeni i de rela ionare
cu copiii/adulii, pot deveni mai vulnerabili la
violen, neglijare din partea copiilor sau/ i
adulilor;
Afectarea comportamentului: fuga de acas, lipsa
de la ore, furt, consum de droguri i alcool,
tendine suicidare, relaii sexuale timpurii.

CONFORM
NOULUI
ACT
NORMATIV, SERVICIUL PUBLIC
DE
ASISTENTA
SOCIALA
(SPAS) SE OCUPA DE-ACUM
DE
MONITORIZAREA
CRESTERII SI INGRIJIRII
COPIILOR
CARE
AU
PARINTII
PLECATI
LA
MUNCA IN STRAINATATE.

Verificarile de catre
AS
includ

performantele
scolare

prietenii copilului

starea de
sanatatea

Inprimele sase lunide la primirea copiei hotaririi de delegare a

autoritatii parintesti, reprezentantii SPAS facvizite o data la doua
lunila domiciliul rudei desemnate sa aiba grija de copil. Acestia
ofera informatii si consiliere cu privire la raspunderea pentru
cresterea si ingrijirea copilului si, ulterior, fac vizitesemestrial.

In urma efectuarii unei vizite, reprezentantii

SPASintocmesc un raport referitor la evolutia
copilului si a felului in care acesta este
ingrijit, scrie in HG nr. 691/2015. Documentul
include obligatoriu informatii despre
performantele scolare, starea fizica a copilului
si prietenii acestuia.

IN FUNCTIE DE REZULTATELE
RAPORTULUI,AUTORITATILE POT SA IA
ANUMITE MASURI, DUPA CUM URMEAZA:

daca exista suspiciuni de afectare astarii emotionalea

copilului, reprezentantul SPAS cere sprijinul unui psiholog
pentru includerea intr-un program de consiliere psihologica;

daca se constata degradareasanatatiicopilului, reprezentantul

SPAS contacteaza medicul de familie si solicita sprijinul
acestuia pentru verificari medicale;

daca se constataafilierea copilului la un grup de prieteni cu

comportament infractional, reprezentantul SPAS cere sprijinul
Directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului
siinformeaza politia si scoala la care acesta este inscris;
daca reprezentantul SPAS are suspiciuni ca exista situatii de
abuz, neglijare sau rele tratamente, acesta trebuie sa sesizeze
de indata Directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului.

STUDIU DE CAZ.
TENTATIVE DE SUICID
Prietena ei a relatat: ,,Maria a ncercat de dou
ori s se sinucid, ns nu i-a reuit pentru c
odat aa s-o rupt, iar altdat tot nu tiu ce a
intervenit. Din ce cauz, pentru c tatl ei foarte
mult o exploateaz prin munc, o bate foarte
des. Ea nu are timp s se odihneasc, din cauza
c tatl uneori vine pe la ora 2-3 noaptea, o
scoal, strig la ea din senin Ea cnd doarme,
foarte des tresare prin somn, e foarte
speriat. ,,Aa viaa ca a mea nu doresc la
nimeni. Nu mai suport s sufr i s-mi ies din
mini, nu mai suport s triesc cu aa nebun n
cas. Nu mai vreau s triesc, la nimeni nu-i pas
de nimeni, sunt singur.

Parintii buni le dau copiilor radacini si aripi:

radacini pentru a nu-si uita originile si aripi
pentru a zbura si a se folosi de ceea ce i-au
invatat Jonas Salk