Stiinta si societatea

-revolutia industriala-

Revolutia industriala
Revolutia industriala este
procesul complex de
trecere de la productia
manuala la productia cu
ajutorul masinilor-unelte,
de la stadiul
manufacturier la stadiul
marii productii
mecanizate, la fabrica,
proces care a revolutionat
intreaga baza a societatii
burgheze. Revolutia
industriala a avut loc
pentru prima oara in
Anglia, in ultimele decenii
ale sec. al-xviii lea la
inceputul sec. al xix-lea,
iar mai tarziu in
Franta,S.U.A, Germania,
Japonia,Rusia , Romania
etc.

Cauzele revolutiei

Ea a avut la baza inventarea si

folosirea unor masini-unelte care
au revolutionat vechile metode
tehnice manuale, ca: inventarea
masinii de tors Jenny in 1764, a
masinii de filat a lui Arkwright in
1769, a masinii de filat subtire a
lui Crompton in 1779, a razboiului
mechanic de tesut in1785 si a
masinii cu abur a lui Watt in 1784.

Masina cu aburi

Masina cu aburi a fost

inventata in anul 1769 de
catre inginerul scotian James
Watt. La masina sa aburii
treceau intr-o camera
separata pentru condensare.
Deoarece cilindrul nu era
incalzit si racit alternativ,
pierderile de caldura ale
masinii erau relativ scazute.
De asemenea, masina lui
Watt era mai rapida, pentru
ca se puteau admite mai
multi aburi in cilindru odata
ce pistonul se intorcea in
pozitia initiala. Aceasta si
alte imbunatatiri concepute
de Watt au facut ca masina cu
aburi sa poata fi folosita intr-o
gama larga de aplicatii.

In perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice

revolutionasera deja calatoria pe uscat. Masinile cu
aburi au facut posibile si tiparirea ziarelor, torsul si
tesutul textilelor si actionarea masinilor de spalat in
spalatoriile cu aburi. Masinile cu aburi puneau in
miscare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia
de abur pentru a ara pamantul. Antreprenorii de
curatatorii aveau aspiratoare cu aburi, si la cele mai
bune frizerii din orase existau chiar si perii pentru
masarea capului actionate de aburi.

Masina de tesut

Edward Cartwright ( n.24 aprilie 1743d.30 octombrie 1823) , este cel care a
brevetat razboiul de tesut
mecanic.Scopul inventiei lui
Cartwright a fost imbunatatirea vitezei
si calitatii tesutului.In anul 1785
acesta reuseste cu ajutorul unui fierar
si a unui tamplar sa breveze primul
sau razboi de tesut. Aceasta inventie a
revolutionat tesutul, transformandu-l
dintr-un proces manual intr-unul
mecanic. In 1787, a deschis o
tesatorie la Doncaster. Doi ani mai
tarziu, a adaugat razboaielor de tesut
motoare cu aburi produse de James
Watt si Matthew Boulton. Cartwright a
inventat de asemenea o masina
pentru combinarea lanii. Abea in 1809
Parlamentul britanic il premiaza pe
Edmund cu suma de 10.000 de lire
sterline pentru descoperirile facute de
el.

Prima etapa a revolutiei industriale

Arkwright

Modificari spectaculoase au
avut loc in productia de
textile, datorita unor noi
utilaje. "Suveica zburatoare"
a lui John Kay (1733) a facut
procesul de tesere mai
rapid, iar "spinning jenny"
(1767), roata de tors creata
de James Hargreaves, a
imbunatatit procesul de
tors. Acestor inventii le-au
urmat sistemul lui Arkwright
(1769) de mentinere a
umiditatii in procesul de
fabricatie; in actionare se
foloseau caii, apa, sau forta
aburilor. Razboiul de tesut
electric inventat de Edmund
Cartwright (1785) a
dezvoltat procesul de
tesere.

Jason Kay

A doua etapa a revolutiei industriale

La sfarsitul secolului al XIX-lea au

aparut noi industrii:electrotehnica si
industria de automobile. Multe
inventii patrund in viata de toate
zilele:masina de
cusut,bicicleta,telefonul,becul
electric.
In domeniul materialelor se
foloseste tot mai mult otelul,iar
industria chimica fabrica diverse
produse ce au un rol insemnat in
viata oamenilor:
coloranti,parfumuri,mase
plastice,medicamente.
Suedezul Alfred Nobel (18831896), inginer si inventator, asa cum
el nsusi s-a recomandat mparatului
Napoleon al III-lea, a creat dinamita
(prin nglobarea nitroglicerinei ntr-un
material inert), care nu mai exploda
prin lovire, ceea ce a facut ca ea sa
fie folosita n industria miniera, a
constructiilor feroviare, de pamnt
etc.

Alfred Nobel

Progresele majore din

domeniul stiintei au avut un
rol determinant in
dezvoltarea relatiilor sociale
si vietii de
familie.Practic,oamenii nu
mai trebuiau sa presteze
munca manuala,aceasta
fiind inlocuita de munca
masinilor.Rolul lor era de a
supraveghea activitatea
utilajelor, in felul acesta
castigandu-se mai multe de
locuri de munca dar si mai
mult timp care putea fi
dedicat vietii de
familie.Revolutia industriala
a avut cu siguranta un efect
pozitiv asupra relatiilor
sociale dar a influentat
negativ alte domenii.

Descoperirile stiintifice si aplicarea lor au consecinte asupra mediului

inconjurator deoarece il polueaza, il distrug. Omul a ajuns astazi sa
dispuna de mijloace tehnice atat de perfectionate, incat consuma
cantitati imense de resurse naturale regenerabile si neregenerabile,
exploatand tot mai intens factorii de mediu si modificand natura intr-un
ritm rapid. Pana nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei
erau suficiente pentru nevoile omenirii. In prezent, ca urmare a
exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru
productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor
pamantului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

In ceea ce priveste
modalitatile de
protejare,societatea
trebuie sa solutioneze trei
categorii de probleme:
1) crearea unui sistem
legislativ si institututional
adecvat si eficient care sa
garanteze respectarea
legilor in vigoare.
2) evaluarea costurilor
actiunilor de protejare a
mediului si identificarea
surselor de suportare a
acestora.
3) elaborarea unor
programe pe termen lung
corelate pe plan national si
international referitor la
protejarea mediului.
Toti putem participa la
diferite programe de
protejare a mediului
inconjurator.

Oameni de stiinta romani si contributia

lor

Traian Lalescu (1882-1929)Matematician romn; a fost

profesor la
Universitatea din Bucuresti si la
politehnicile
din Timisoara si Bucuresti. S-a
ocupat in special de
teoria ecuatiilor integrale si de
aplicarea lor la rezolvarea
unor probleme din teoria
ecuatiilor diferentiale, aducnd
contributii insemnate in acest
domeniu.
C. I. Istrate -1887 - 1899
-Friedelina i franceinele -o nou
clas de colorani.
Augustin Maior -1905 telefonia
multipl.
A.A. Beldiman -1906- aparatul
hidraulic cu dalt de percuie
pentru sondaje adnci.
Lazr Edeleanu 1908- primul
procedeu de rafinare a
produselor petroliere cu bioxid
de sulf din lume, procedeu care
ii poart numele.

Traian Lalescu

Proiectul a fost realizat de:

Ciobanoiu Florin,XI B