Tema 10.

Politici
comunitare i
economia european
PAC
Pol.Concurentiala
Pol.Comerciala
Pol.Regionala si de Coeziune
Pol.Monetara si Bugetul UE

CEI TREI PILONI AI UNIUNII EUROPENE

Piaa
unic

UE

Spaiul de
libertate,
securitate i
justiie

Politica
extern i de
securitate
comun

Direciile de dezvoltare

Politici de dezvoltare:

Consensul European asupra Dezvoltrii

Zonele de Intervenie
Probleme transversale
Programul Coerenei pentru Dezvoltare
Programe de Dezvoltare (Obiective de
Dezvoltare ale Mileniului)

Rolul Uniunii Europene

Uniunea European se implic ntr-o varietate de politici economice,
sociale, de reglementare i financiare respectiv n toate domeniile n
care activitatea sa este benefic statelor membre. Dintre aceste politici,
enumerm:
politicile de solidaritate (cunoscute de asemenea sub numele de politici de
coeziune) privind aspecte regionale, agricole i sociale;
politicile de inovaie, privind introducerea unor tehnologii de vrf n domenii precum
protecia mediului, cercetarea i dezvoltarea (R&D) i domeniul energetic.

Uniunea finaneaz aceste politici printr-un buget anual de peste 120

miliarde de euro, la care statele membre contribuie n mare parte. Acest
buget reprezint doar o mic parte din venitul colectiv al UE (respectiv
maxim 1,24% din venitul naional brut cumulat al tuturor statelor membre).

Politicile Uniunii Europene

Politica comerciala comuna

Politica agricola comuna
Politica privind concurenta
Politica de dezvoltare regionala
Politica sociala i de ocupare a fortei de munca
Politica monetara
Politica fiscala
Politica privind mediul
Justitia si afaceri interne
Politica externa si de securitate comuna
Politica privind extinderea

Principalele caracteristici ale politicilor

economice ale Uniunii Europene

dezvoltare inegala
tratament diferentiat acordat politicilor
prin tratate
diversitatea prioritatilor de politica
economica
tipul de implicare a UE

Principalele caracteristici ale politicilor

economice ale Uniunii Europene

Luarea deciziilor la nivel supranational

si/sau interguvernamental
Stilul de a face politica
Implementarea- o functie nationala
Interesul cetatenilor fata de politicile
economice ale Uniunii Europene

Dezvoltare inegala

Politicile economice ale Uniunii Europene

reflecta unitatea in diversitate
Politica agricola comuna sau politica
comerciala bine dezvoltate
Politica culturala sau politica socialafoarte slab dezvoltate

Tratament diferentiat acordat politicilor prin tratate

Unele politici nici macar nu au fost

mentionate in Tratate (cum ar fi politica de
mediu ) insa s-au dezvoltat progresiv
Alte politici , cu toate ca au fost stabilite
prin tratate, nu s-au dezvoltat

Diversitatea prioritatilor de politica economica

Marea Britanie, cu o economie dezvoltata,

cu o rata constanta de crestere are ca

prioritate politica comerciala
Franta si Italia + Polonia + Romania (dupa
2007) au interese in domeniul PAC
Germania - datorita reunificarii - e
interesata de politica sociala

Tipul de implicare al UE

Unele dintre politici sunt comune, in

sensul ca au inlocuit complet politicile
nationale (Politica agricola comuna sau
politica comerciala), altele sunt adiacente
celor nationale (politica privind
concurenta)

Luarea deciziilor

Luarea deciziilor se face la nivel

supranational si/sau interguvernamental
Pentru politicile cuprinse in pilonul 1,
deciziile se iau in plan supranational,
pentru cele cuprinse in pilonii doi si trei,
ele se iau in plan interguvernamental

Stilul de a face politica

Marea Britanie, Olanda, Belgia, etc - au

aplicat principiile liberalismului economic
Germania, Suedia, Franta au aplicat
principiile economiei sociale de piata, cu
caracter protectionist

Implementarea si interesul
cetatenilor
Implementarea - cade in sarcina
guvernelor nationale
Interesul cetatenilor este diferit, dar relativ
scazut fata de politicile comunitare

Dupa scopul urmarit, politicile pot fi

De reglementare - prin care se creaza si se pun in

aplicare legi si alte tipuri de reglementari juridice

Redistributive- minimizarea pierderilor datorate alocarii
resurselor
De promovare a coeziunii si convergentei
De stabilizare macroeconomica-politica monetara si
politica fiscala
Externe
Privind drepturile legislative
Privind guvernarea UE

Politica agricol

Argumente in favoarea unei politici agricole

comune
Agricultura a fost intotdeauna sectorul protejat si sustinut
in plan national
Lipsa alimentelor si amintirea foametei din timpul celui
de-al doilea razboi mondial
Contrastele existente la nivelul celor sase state membre
fondatoare
Randamentele scazute obtinute in fermele europene
comparativ cu cele din Statele Unite
Piata unica s-a construit sectorial, ca atare si sectorul
agricol trebuia integrat

Obiectivele PAC

Stabilite prin Tratatul de la Roma (Art 38 si Art.

39)
Cresterea productivitatii agriculturii
Asigurarea unui standard de viata decent populatiei
care lucreaza in agricultura
Stabilizarea pietelor
Garantarea ofertei de hrana la nivel comunitar
Asigurarea unor preturi de consum rezonabile pentru
produsele agricole

Principiile PAC
Preferinta comunitara
Unitatea pietei
Solidaritatea financiara

Politica Agricola Comuna cuprinde

Politica de control a pietei
Politica structurala
Principalele directii de dezvoltare:
Pe termen scurt- subventionarea preturilor
Pe termen lung- reforme structurale

Problemele PAC

Surplusul de marfuri
Preturi ridicate
Deteriorarea mediului inconjurator
Inegalitati in sustinerea producatorilor mici si a celor
mari

Costuri

Este o politica scumpa

Consumatorii europeni sunt dezavantajati
Este o politica generatoare de inechitate intre categoriile
sociale dar si intre producatorii mari si mici
Sursa de conflicte cu alte state
Sursa de poluare si distrugere a mediului inconjurator

Politica privind
concurena.

Politica n domeniul concurenei

Meninerea unui climat concurenial funcional
este o cerin fundamental a economiei de
pia;
Concurena poate fi definit capreocuparea
pentru asigurarea funcionrii corecte a
regulilor jocului comercial att din punct de
vedere al autoritilor publice ct i al
agenilor economici i al indivizilor
Concurena este bagheta magic ce ordoneaz
folosirea optim a resurselor, iar monopolul este
generatorul ineficienei;
Starea de normalitate nu este concurena pur
i perfect ci concurena funcional.

Cont.
O politic n domeniul concurenei este necesar
pentru c:
Actorii privai i autoritile publice se comport
deseori ntr-o manier care imperfecteaz mediul
concurenial;
Companiile productoare percep presiunile
concureniale drept mijloace care le limiteaz
libertatea de micare,
Concurena genereaz incertitudine i
comportament anticoncurenial
Firmele caut mijloace noi pentru a menine i spori
marja de profit iar pe calea aranjamentelor
comerciale i a unor practici abuzive pot imperfecta
concurena.

Obiectivele vizate
Creterea bunstrii consumatorilor;
Protecia consumatorilor,
Redistribuirea veniturilor;
Protejarea firmelor de dimensiuni mai mici
sau aflate la nceputul activitii,
Considerente regionale sau de natur
social,
Integrarea pieelor.

Tipuri de concuren
Direct vs. indirect,
Corect vs. incorect,
Perfect vs. imperfect

Politica privind concurenta

Este esentiala pentru formarea si functionarea pietei
unice
Pozitie diferita a statelor membre:
Germania si Franta- mecanismul pietei nu acopera distributia
corecta a resurselor, deci e nevoie de o politica comuna privind
concurenta care sa incurajeze formarea de firme europene si
cresterea competitivitatii acestora
Marea Britanie, Olanda si Luxemburg - mecanismul pietei trebuie
lasat sa functioneze si sa stabileasca gradul de competitivitate
al firmelor europene in raport cu cele americane sau japoneze

Piata Uniunii Europene este:

Fragmentata din punct de vedere al cererii si al ofertei
Imbraca trasaturile pietei cu concurenta monopolistica:
Un numar (relativ) mare de producatori cu o putere de piata
relativ mica asupra intregii piete a unui bun
Pozitia de monopol detinuta de fiecare din producatori asupra
unei forme diferentiate a aceluiasi produs

Trasaturile politicii privind concurenta

Baza solida conferita prin tratate
Nu a inlocuit politica privind concurenta din statele
membre
Reglementeaza concurenta la nivel comunitar, in paralel
cu politicile nationale privind concurenta, care se aplica
pentru operatiuni intre firme nationale
Comisia Europeana este institutia care reglementeaza,
investigheaza, decide, aplica si sanctioneaza cazurile care
intra sub incidenta regulilor concurentei

Politica privind concurenta este indreptata spre

trei directii importante:
Lupta impotriva:
intelegerilor restrictive
subventiilor si altor ajutoare de stat
altor surse de distorsiuni cum ar fi
standarde, norme, etc. (Acordul Comercial de
Combatere aContrafacerii(ACTA)

Intelegerile restrictive
Sunt:
Acordurile orizontale
Acordurile verticale
Fuziunile si achizitille

Politica
comercial

Liberul schimb
Pune accentul pe ctigurile obinute ca urmare a
specializrii internaionale
Reprezint mai degrab un deziderat dect o stare de fapt
A fost promovat de rile ce au cunoscut primele,
procesul de industrializare, fiind n avantajul lor
comerul liber n condiiile n care dispuneau de o
puternic for concurenial
Este o politic comercial interesant numai dac:
Exist o reciprocitate a pieelor
Este susinut de o specializare determinat de condiii obiective
de producie
Nu are mare importan independena economic i dependena
tehnologic

Protectionismul
Protecionismul reprezint ansamblul de msuri
de origine etatist care i propun limitarea,
interzicerea,
controlul
sau
influenarea
fluxurilor
comerciale
internaionale.
Este
rezultatul unei capaciti de constrngere
public care interfereaz cu procesul de schimb
fondat pe libertatea de opiune a celor direct
implicai n tranzacie. Astfel, protecionismul
promoveaz discriminarea n ce privete
schimburile realizate ntre rezidenii unei ri i
tranzaciile realizate de acetia cu rezidenii

Obiectivele politicii comerciale

Pe termen lung
Dezvoltarea echilibrat a economiei naionale n
condiiile unui anumit nivel de expunere fa de
concurena extern

Pe termen mediu i scurt

Redefinirea structurii exporturilor i importurilor
mbuntirea orientrii geografice a fluxurilor
comerciale
Redefinirea echilibrelor din balana comercial i
balana de pli
mbuntirea raportului de schimb
Armonizarea structurilor economice productive

Funcii
Promovarea relaiilor comerciale (economice)
externe (stimularea exporturilor)
Protejarea economiei naionale de concurena
extern (reglementarea i controlul
importurilor)
Realizarea unui echilibru dinamic n balanele
comercial i de pli (concomitent cu
sporirea rezervei valutare a statului)

Instrumentele politicii
comerciale

Instrumente tarifare
Instrumente netarifare
Msuri promoionale
Msuri de stimulare a exporturilor

Tariful vamal
Este un catalog care cuprinde nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale i taxele
vamale aferente acestora.
Este instrumentul clasic de reglementare a
schimburilor comerciale externe, fiind permis de
normele multilaterale de conduit.
Principalele nomenclatoare de clasificare a
mrfurilor utilizate pe plan internaional sunt:
Standard International Trade Clasification
Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles
Sistemul Armonizat de Descriere i Codificare a
Mrfurilor

Politica Regional
i de Coeziune a
Uniunii Europene

Sarcini
reducerea decalajelor ntre regiuni,
- creterea nivelului de trai, coeziune,
solidaritate social
- creterea competitivitii pe plan
extern, reducerea decalajelor ntre
UE i SUA, Japonia
-

Politica regionala - Reducerea

diferenelor de prosperitate
Dei Uniunea European este una dintre
cele mai bogate zone de pe glob, exist
diferene considerabile de standard de
via att ntre regiunile din diferite
state membre, ct i ntre regiunile
aceleiai ri. Luxemburgul, cea mai
prosper ar din UE, este de peste
apte ori mai bogat dect Romnia i
Bulgaria, cele mai srace state membre

Prin politica sa regional, UE i propune:

s

ajute fiecare regiune s i ating

potenialul maxim
s creasc gradul de competitivitate i
de ocupare a forei de munc la nivel
regional, investind n domenii cu
potenial
s aduc standardele de via din rile
care au aderat la UE ncepnd cu anul
2004 la nivelul mediu nregistrat la nivel
european, ct mai rapid posibil.

Trsturi:
Obiectiv:

reducerea disparitilor o regiune din 4 are PIB/locuitor sub 75%

din media UE-27

Raiune:

solidaritatea - mai mult de

35% din bugetul UE este transferat
ctre regiunile cele mai puin favorizate
prin FS

Funcionare:

FS nu finaneaz proiecte
individuale, ci programe multi-anuale
de dezvoltare regional, elaborate n
comun de ctre respectivele regiuni,
statele membre i CE.

Obiective: convergen, competitivitate

Ce este politica de
coeziune?
Este una din politicile cele mai importante si cele
mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce
decurge din faptul c, prin obiectivul su de
reducere a disparitilor economice si sociale
existente ntre diversele regiuni ale Europei,
acioneaz asupra unor domenii semnificative
pentru dezvoltare, precum:
creterea economic si sectorul IMM
transporturile
dezvoltarea urban
protecia mediului
ocuparea si formarea profesional
educaia

Coeziunea teritorial
ncepnd cu anul 1986, obiectivul
politicii de coeziune const n
consolidarea coeziunii
economice i sociale. Tratatul
de la Lisabona i noua strategie a
UE (Europe 2020) introduc o a
treia dimensiune: coeziunea
teritorial.

REZULTATELE POLITICII REGIONALE I DE COEZIUNE 20072013

PIB pe cap de locuitor n regiunile cel mai slab dezvoltate din UE a
crescut de la 60,5 % din media EU27 n 2007 la 62,7 % n 2010;
Au fost create 594 000 de locuri de munc

198 000 de IMM-uri au beneficiat de ajutor pentru investiii directe;

53 000 de ntreprinderi nou nfiinate au beneficiat de sprijin;
262 000 de locuri de munc au fost create n cadrul IMM-urilor.
53 000 de proiecte de cercetare au beneficiat de sprijin,
16 000 de proiecte de cooperare au beneficiat de sprijin,
16 000 de locuri de munc de lung durat n domeniul cercetrii au
fost create.
Sisteme de alimentare cu ap modernizate, n beneficiul a
3,2 milioane de ceteni
O via mai bun n mediul urban: 9423 de proiecte destinate
creterii durabiliti i atractivitii oraelor.
1208 km de drum rutier i 1495 km de cale ferat contribuie la
stabilirea unei reele transeuropene de transport (TEN-T) eficiente.

Fonduri structurale i de investiii europene

n politica regional i de coeziune a UE
Fondul

european de dezvoltare regional

(FEDR)
Fondul social european (FSE)
Fondul de coeziune (FC)
Fondul european agricol pentru dezvoltare ru
ral
(FEADR)
Fondul european pentru pescuit i afaceri ma
ritime
(FEPAM)

Fondurile structurale i de investiii europene

Exist un set unic de norme care reglementeaz cele 5 fonduri structurale i
de investiii europene (ESIF)
Scopul acestor norme este de:
a stabili o legtur clar cuStrategia Europa 2020
a mbunti coordonarea
a garanta o punere n aplicare coerent
a facilita ct mai mult accesul la aceste fonduri pentru beneficiarii poteniali.
rile UE administreaz fondurile n mod descentralizat, prin gestiune
partajat. Site-urile consacrate acestor fonduri ofer informaii suplimentare
cu privire la finanarea disponibil i la procedura de depunere a candidaturii.

Fondurile alocate politicii regionale i de coeziune pentru perioada

2014-2020 se ridic la suma de 351,8 miliarde EUR. Din totalul
alocaiilor, 51,7% urmeaz a fi direcionate ctre regiunile mai puin
dezvoltate. 18% cad sub incidena FC, 15 % - regiunilor mai
dezvoltate, iar cca10% regiunilor n tranziie.

Iniiativa angajarii tinerilor (alocaii suplimentare)

3,211.2

Cooperare teritorial

9,623.5

Regiunile ultraperiferice i nordice slab populate

1,555.4

Regiunile cele mai dezvoltate

54,350.5

Regiunile n tranziie

35,381.1

Regiunele cele mai slab dezvoltate

182,171.8

Fondul de Coeziune

63,399.7
0

20000

40000

60000

80000

100000 120000 140000 160000 180000 200000

POLITICA MONETAR
Definitie
Uniunea economic i monetar reprezint o
etap superioar a integrrii multinaionale,
care presupune:
o strns coordonare a politicilor economice ale
statelor membre
o politic monetar comun
o moned unic
un sistem instituional care s coordoneze i
administreze politica monetar
liberalizarea fluxurilor de capital

Etapele formarii UEM

Prima etap, (1 iulie 1990 i 31 decembrie 1993) ale crei
elemente centrale au fost stabilite nainte de Maastricht a
reprezentat etapa consolidrii pieei si a marcat nceputul
perioadei de creare a structurilor economico-instituionale
proprii uniunii economice si monetare.
Obiectivul central al acestei etape l-a constituit creterea
convergenei politicilor economice i a cooperrii ntre
bncile centrale n scopul ncorporrii practicilor monetare
ale statelor membre n cadrul Sistemului Monetar European.
n cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de
abolirea restriciilor legate de micrile de capital,
consolidarea mecanismului ratei de schimb i o ntrire a
cooperrii ntre bncile centrale ale statelor membre. n
cadrul acestei etape, n procesul de consolidare a pieei
Consiliul a stabilit un cadru de convergen al
performanelor economice din statele membre i de
monitorizare a progresului realizat, pe baza unor rapoarte
periodice.

Etapele formarii UEM

(cont.)

Cea de-a doua etap a nceput la 1

ianuarie 1994 i s-a ncheiat la 31 decembrie
1998. n timpul acestei etape, pornind de la
prevederile Tratatului Uniunii Europene
statele membre au fost constrnse la a evita
deficitele bugetare excesive, i de a iniia
pai spre independena bncii centrale . n
procesul de cretere a independenei
bncilor centrale, Tratatul le interzice
acestora acordarea de faciliti de creditare
guvernamentale sau de achiziii de
instrumente privind datoria public direct de
la acestea.

Etapele formarii UEM

(cont.)

Etapa a treia, a nceput la 1 ianuarie

1999 cu stabilirea ratelor de schimb
irevocabile ntre monedele statelor
participante i n raport cu euro. Ecu a
fost nlocuit de ctre euro, i acesta a
devenit moneda oficial a statelor
membre care particip n totalitate la
politica monetar comun.
Din acel moment, politicile monetare i
politica cursului de schimb sunt conduse
in euro, iar utilizarea monedei euro pe
piaa internaional i emisiunile de titluri
de stat sunt fcute n mod obligatoriu n
euro, Statele membre participante au o

Criteriile de la Maastricht
CRITERII DE CONVERGENTA NOMINALA
o rat sczut a inflaiei, care s nu
depeasc cu mai mult de 1,5 % cele mai
bune performane ale statelor membre
participante n anul dinaintea examinrii;
dobnzi sczute pentru creditele pe termen
lung, care s nu depeasc cu mai mult de
2% dobnzile din cele mai performante state
membre participante n anul dinaintea
examinrii;
un deficit bugetar care s nu depeasc 3%
din PIB
o datorie public cumulat care s nu
depeasc 60% din PIB;
stabilitatea cursului de schimb, n sensul

Criteriile de convergen real privesc:

gradul de deschidere a economiei, calculat
ca pondere a schimburilor comerciale
externe n PIB,
ponderea comerului bilateral c rile
membre ale Uniunii Europene n totalul
comerului exterior,
structura economiei pe cele trei ramuri
principale (industrie, agricultur i servicii),
PIB-ul pe cap de locuitor, calculat fie n
funcie de paritatea puterii de cumprare,
fie la cursul nominal

Structura instituional a Uniunii

Economice i Monetare
este dat n principal de ctre Banca Central
European i bncile centrale ale statelor membre
care, mpreun formeaz Sistemul European al
Bncilor Centrale.
Din acest sistem mai fac parte i bncile centrale
ale statelor membre care nu fac parte din zona
Euro, i care nu particip la luarea deciziilor cu
privire la politica monetar unic pentru zona Euro.

Obiectivul declarat al SEBC l constituie:

meninerea stabilitii preurilor
definirea i implementarea politicii monetare unice,
crearea i deinerea de rezerve valutare ale statelor
participante
asigurarea stabilitii sistemului financiar.

Bugetul Uniunii Europene

NU reprezinta suma bugetelor statelor membre, ci un
instrument de sine statator
Incepand cu anul 1988, bugetul UE este planificat
multianual, iar componenta de cheltuieli se regaseste
detaliata in cadrul perspectivelor financiare
ultima perspectiva financiara - 2007-2013 pentru o
Uniune Europeana cu 13 noi state membre
Provocarile legate de Agenda Lisabona
Constrangerile date de Pactul de Crestere si Stabilitate

PRINCIPIILE BUGETULUI
1.
2.

3.
4.

5.

6.
7.

Unitatea bugetului
Universalitatea bugetului
neafectarea veniturilor
nscrierea veniturilor i a cheltuielilor n sume totale (forma
brut) excepii: donaii ale unor ri pentru programe speciale.
Specializarea bugetar
Anualitatea bugetului
perspectiva financiar
concepte de cheltuieli: limita de angajare; limita de pli
Echilibrul bugetar
Strict respectat: cheltuielile pot fi mai mici sau cel mult egale cu
veniturile;
Transparena bugetului
Buna gestionare financiar ( effectiveness; efficency)

PROCESUL BUGETAR AL UE
1.

2.

Elaborarea i adoptarea bugetului UE

proiectul de buget (1 iunie Comisia primete

propruneri; 1 septembrie, Comisia trimite proiectul de
buget la PE i CM)

trialogul Parlament, Consiliu de Minitrii, Comisie

Execuia bugetului UE

3.

baza legal;

ofieri de autorizare, ofieri de contabilitate, controlori

financiari

efectuarea unor cheltuieli: angajarea; validarea;

autorizarea; plata

Controlul execuiei bugetare i descrcarea de

Bugetul european
Bugetul anual al Uniunii Europene se ridic la peste 140
miliarde de euro. Dei este o sum important, ea nu
reprezint dect aproximativ 1% din veniturile generate de
statele membre n fiecare an, sau 2 80 de euro pe cap de
locuitor. n mare parte, bugetul european este consacrat
msurilor menite s mbunteasc viaa cetenilor i
comunitilor din UE. Se au n vedere, n special, regiunile
mai puin dezvoltate i grupurile sociale defavorizate, dar
i msurile destinate s creeze mai multe locuri de munc
i s genereze cretere economic n UE

Perspectivele financiare 2007-2013

Din punct de vedere politic:

1. Mecanismul numit UE functioneaza pe baza
bugetului
2.UE are o serie de angajamente asumate care
trebuie sa aiba acoperire financiara;

Din punct de vedere bugetar:

1.Fara buget, perspectivele financiare si planificarea
multianuala este imposibila;
2.Cele mai multe din programele curente expira in
2006;

Total
864,3

Multiannual financial framework.

EU 28