Sisteme deschise

biologice.
Comunicare celulara.
Receptori membranari.
Hormoni.

Sisteme deschise
Un sistem
poate fi definit ca un ansamblu de elemente
biologice
identice sau diferite, unite prin conexiuni ntr-un ntreg.

Deci, un sistem apare ca un ansamblu, astfel nct

conexiunile i funciile elementelor (subsistemelor)
componente concur la meninerea i ndeplinirea funciilor
ntregului, din punct de vedere al relaiilor cu mediul (deci
cu alte sisteme), sistemele pot fi: izolate, nchise, deschise.
Sistemele izolate = nu realizeaz schimb material i
energetic cu mediul, nu exist n natur, ci sunt doar
postulate teoretic.
Sistemele nchise = realizeaz doar schimb energetic.
Exemplu: un vas nchis ermetic face schimb de caldur cu
mediul exterior (cedeaz sau accept cllur). n natur nu
se gsesc sisteme absolut nchise.
Sistemele deschise = realizeaz cu mediul, att schimburi
materiale, ct i energetice. Exemplu: un izvor realizeaz
schimb energetic cu atmosfera i schimb material cu
mediul. Practic, toate sistemele din natur, fie lipsite de
via (un bazin cu ap, un nor), fie vii, fac parte din aceast
categorie.

Sistemele biologice se caracterizeaz printr-un schimb

permanent de substan i energie cu mediul. Substana
i energia sunt dou componente din care este alctuit
Universul.
Sistemele biologice deschise se deosebesc de cele
nebiologice printr-o serie de nsuiri deosebit de
importante din punct de vedere ecologic:
- evoluia;
- caracterul informaional;
- integralitatea;
- echilibrul dinamic;
- programul;
- autoreglarea.
Caracterul informational al sistemelor biologice
Sistemele biologice sunt capabile sa recepioneze, s
prelucreze, s acumuleze informaiile primite din mediu i
la rndul lor s transmit ctre alte sisteme n scopul
asigurrii integrrii lor n mediu sau n determinarea
aciunilor destinate transformrii mediului.

COMUNICARE CELULARA

Celulele comunica intre ele prin semnale. Capacitatea de a detecta

prezenta in micromediul extracelular a unor molecule sau a modificarilor
unor parametri fizico-chimici, precum si capacitatea de a reactiona
specific la aceste semnale este esentiala pentru supravietuirea celulelor.
Ele raspund la semnalele externe prin declansarea unor cascade de
reactii intracelulare care formeaza cai de semnalizare; acestea sunt
interconectate alcatuind retele complexe, prin care pot fi controlate
activitatile proprii sau se pot transmite informatii unor populatii celulare
aflate la mare distanta in organism.
Principiile semnalizarii celulare, precum si principalele cai de semnalizare
sunt comune la organismele unicelulare si pluricelulare, deoarece
proteinele implicate sunt inalt conservative de-a lungul arborelui
filogenetic. Prin urmare, descifrarea unui mecanism de semnalizare la o
specie cu organizare mai simpla (o drojdie,Drosophila, Xenopus) ajuta la
descifrarea rapida a aceluiasi mecanism la organisme aflate pe o treapta
filogenetica superioara. Cunoasterea unei cai de semnalizare apartinand
unei celule normale faciliteaza intelegerea mecanismelor aberante, care
implica participarea unor oncogene sau unor molecule secretate de tipul
citokinelor.
Pentru a indeplini functia desemnal, o molecula trebuie sa prezinte
anumite proprietati.

1.Molecula-semnal trebuiesa fie mica, pentru a putea calatori de la locul

de sinteza pana la situsul-tinta.Semnalele extracelularesunt
transportate prin lichidul extracelular, daca distanta de parcurs este mica,
sau prin sange si limfa, daca distanta de parcurs este mare.Semnalele
intracelularese depalseaza dintr-un compartiment celular in altul prin
difuziune, in sensul gradientului chimic sau electric. Moleculele mici
difuzeaza mai rapid si pot trece mai usor prin sistemul de membrane,
utilizand un carrier sau pe baza proprietatilor lor hidrofobe.
2. Moleculele-semnal trebuiesa poata fi sintetizate rapid, pentru a

asigura declansarea prompta a raspunsului celular,sisa fie degradate

rapid, pentru a permite stoparea brusca a caii de semnalizare. Pentru
aceasta celulele dispun de un sistem de enzime capabile de degradarea
semnalelor, mai ales fosfodiesteraze si fosfataze.
Pentru multe cai de semnalizare, terminarea semnalizarii este

deocamdata mai putin inteleasa decat mecanismele de activare a caii.

Modalitatile de comunicaredepind si de distanta dintre celulele care

comunica.

Daca celulele se aflain contact,pot comunica prin jonctiuni gap, ce

permit ionilor sa treaca dintr-o celula in alta. In cazul celulelorfoarte

apropiate, o molecula de pe suprafata unei celule este recunoscuta de
receptori membranari ai altei celule invecinate Celulele situatela
distantaelibereaza o molecula-semnal (ligand) care este fixata de
receptorii altor celule.

Comunicareaendocrinase realizeaza prin hormoni transportati la

distante mari prin sange. Calea de vehiculare este nespecifica
(sangele contine o mare varietate de hormoni), specificitatea
semnalizarii fiind conferita de receptorii membranari ai celulelor-tinta.
Incomunicarea paracrina, celula-tinta se afla in aria de vecinatate a
celulei ce emite semnalul. Molecula-semnal dispare in scurt timp, prin:
- degradare de catre enzime din lichidul extracelular;
- fixarea pe receptorii celulei-tinta;
- patrunderea in celula-tinta.
Semnalele moleculare emise pot actiona siautocrin,asupra celulei
emitente, ca in cazul hormonilor de crestere, eicosanoizilor. Celulele
tumorale secreta hormoni prin care isi stimuleaza propria crestere si
proliferare. Comunicarea autocrina apare deseori in celulele care se
afla in diferentiere sau dezvoltare, stimuland celula sa urmeze in
continuare drumul pe care a pornit.
Celulele apropiate comunica:1)prin recunoasterea reciproca a unor
molecule de pe suprafata lor, sau:2)prin zone membranare specifice,
cum suntjonctiunile gap(la celulele animale) siplasmodesmele(la
celulele vegetale).

Membran celular.
Receptori membranari.

Celulele din organism genereaza si primesc informatii

care le modifica starea functionala. In cazul celulelor
alaturate, informatiile se transmit prin sisteme
specifice, de cuplaj intercelular. In cazul celulelor care
nu stabilesc contacte directe, informatia circula prin
intermediul unor semnale chimice produse
decelulesursa,care ajung in mediul extracelular si
isi exercita actiunea asupracelulelortinta.
Mesagerii primari(mesageri deordinul I,liganzi
extracelulari) constituie un ansamblu de substante
biologic active care sunt recunoscute si interactioneaza
cureceptoriispecifici din membrana sau din interiorul
celulei tinta.
In raport cuoriginea lor, mesagerii primari pot fi:
endogeni- produsi de structuri apartinand organismului;
exogeni- agentii farmacologici.

In functie denaturachimicaexista:
mesageri primariliposolubili- strabat bistratul lipidic

membranar, patrund in celula unde se leaga de:

- receptori citoplasmatici (ex.Hormoni steroizi)
-receptori nucleari (ex. hormonii tiroidieni).

mesageri primari hidrosolubili- nu pot strabate

membrana, fixandu-se pe receptorii membranari (ex.

hormonii polipeptidici).

Receptorii membranari = structuri complexe

macromoleculare
carecapteaza,amplificasimoduleazainformatia
primita de la mesagerii primari.
Caracteristici structurale comune tuturor receptorilor
membranari:
un situs extern de recunoastereside ancorarea ligandului;
o regiune hidrofobacare fixeazareceptorul in stratul lipidic

al membranei;
un situs de activitatecare interactioneaza cu alteproteinede
semnalizare, fiemembranare, fie din interiorul celulei.
Partile componente sunt sintetizate in ribozomi, sunt asamblate
la nivelul membranei si degradate la nivelul lizozomilor.
Receptorii sunt, in general, proteine glicozilate, care prezinta o
structura subunitara si se caracterizeaza printr-o mobilitate
deosebita in ul membranei. In prezenta ligandului specific,
receptorii pot conglomera in zone cu sensibilitate
maxima, iar in absenta acestuia se pot raspandi difuz pe
suprafata celulei.

Numarul receptorilor se poate modifica prin doua

mecanisme:
internalizare(down-regulation) - scaderea numarului de receptori cand

celula este expusa la concentratii crescute de ligand;mecanismul

asigura scaderea sensibilitatii celulei fata de ligand;
externalizare(up-regulation) - cresterea numarului de receptori cand

celula este expusa la concentratii scazute de ligand; mecanismul

asigura cresterea sensibilitatii celulei la actiunea ligandului.

Clasificare receptori membranari

In raport cumodalitatea de semnalizare intracelularase
descriu receptori:
* proteina-canal ionic- ligandul atasat de receptor deschide un canal
ionic, determinand un flux ionic depolarizant sau hiperpolarizant.

* cuplati cu o enzima- ligandul atasat de receptor va induce

activarea unei enzime situata pe fata interna a membranei si

sintetiza unui mesager secundar intracelular.Exemplu- acetilcolina
se fixeaza de receptorul muscarinic si determina activarea
guanilatciclazei cu formare de GMPc;
* cuplati cu proteina G- ligandul determina activarea proteine G

care apoi se cupleaza fie cu alta enzima (adenilatciclaza,

guanilatciclaza, fosfolipaza A, fosfolipaza C),fie cu un canal ionic;
* catalitici -ligandul se fixeaza de un receptor cu activitate

enzimatica intrinseca si moduleaza activitatea unor proteine

semnalizatoare intracelulare:
-receptorii tirozin-kinazici- fosforileaza resturile
specifice de tirozina ale proteinelor
semnalizatoare intracelulare;
-receptorii tirozin-fosfatazici- indeparteaza
gruparile fosfat de pe resturile tirozinice ale
proteinelor semnalizatoare intracelulare;
-receptorii serin/treonin-kinazici- fosforileaza
resturile serinice sau treoninice specifice ale unor
proteine intracelulare.

HORMONI
Hormonul este o substan biochimic care transmite informaii de la un
organ sau esut la altul, fiind secretat deglandele endocrinesau de alte
esuturi, care stimuleaz i coordoneaz activitatea anumitor organe sau a
ntreguluiorganism.
Spre deosebire desistemul nervosunde informaiile de la centru
(creiersaumduva spinrii) impusurile nervoase se propag prin prelungirile
axonice sau dentritice cu o vitez mare ce dureaz fraciuni de secund,
informaiunile transmise pe cale hormonal sunt mai lente, unele ca de
exemplu n cazul adrenalinei care dureaz secunde, pe cnd n cazul celorlali
hormoni dureaz zile, pn ce informaiile ajung la organul sau esutul int.
De la aceast regul fac o excepie hormonii tisulari (produi de esuturi),
hormoni ca: histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produi
direct de parenchimul organului int.
Hormonii au fost descoperii pe la nceputul secolului XX, termenul de hormon
a fost pentru prima oar folosit n anul1905de psihologul englezErnest
Starling(1866 - 1927).
Hormonii sunt substane care acioneaz pe anumite organe int, ce au
receptori speciali n membrana celular care leag moleculele hormonului
respectiv, unde hormonii declaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd
prin membrana celular ajungnd n citoplasm, respectiv n nucleul celulei.

Hormonii dinorganismulanimalsunt produi i de glandele endocrine:hipofiz,

epifiz, tiroid, paratiroid, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala i
insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale.
Denumirea deglande endocrine sauglande cu secreie internse datoreaz faptului
c hormonii produi de glandele respective se vars direct nsngefiind transportai
pe calea sanguin la organul int.
Hormonii produi de plante se numescfitohormoni(au de exemplu un nucleu format
din o grupare fenolic i steroid) i asemntor hormonilor produi de organismul
animal, acioneaz la distan fiind suficient o cantitate foarte mic de ordinul
nanogramelor.
tiina care se ocup cu studiul glandelor endocrine i hormonilor se numete
endocrinologie, iar medicul care lucreaz n aceast ramur endocrinolog.
Clasificare hormonilor in functie de raza de actiune:

Hormoni locali: autocrini si paracrini

Hormoni endocrini
Neurohormoni

Hormonii autocrini
Hormonii autocrini sunt sintetizati si secretati de catre o celula in spatiul extracelular,
actionand ca mesager asupra aceleiasi celule. In acest caz celula tinta si celula
secretoare reprezinta defapt aceasi celula.

Hormonii paracrini
Hormonii paracrini nu respecta definitia clasica data hormonilor fiind sintetizati
de o celula specializata,uramand sa actioneze asupra celulelor invecinate, fara
a mai ajunge in torentul circulator Exemplu: somatostatina produsa de celulele
D pancreatice actioneaza asupra celulelor A (secretoare de glucagon) si B
(secretoare de insulina) inhibandu-le secretia
Hormoni endocrini
Hormonii endocrini respecta definitia clasica fiind sintetizati si secretati de
celule specializate urmand sa ajunga la celula tinta prin intermediul sistemului
circulator legati de proteine transportoare in cazul hormonilor hidrofobi sau
liberi in sange in cazul hormnilor hidrofili.
Neurohormonii
Neurohormonii sunt o categorii speciala de substante chimice produse de catre
celulele nervase, eliberate in sange prin terminatiile axonale siapoi vehiculate
prin sistemul circulator pana la nivelul celulei tinta.Prin intermediul
neurohormonilor se realizeaza interactiunea dintre sistemul nervos si sistemul
endocrin.
Clasificare hormonilor in functie de solubilitate
In functie de solubilitate hormonii se pot clasifica in hormonii hidrosolubili
(hidrofili) si hormoni liposolubili (hibrofobi). Hormonii liposolubili necesita
proteine transportoare pentru a fi vehiculati prin sange pana la nivelul celulei
tinta, de asemenea acesti hormoni prezinta capacitatea de a traversa bistratul
lipidic al membranei celulare, patrunzand in interiorul celulei unde se afla
receprtori specifici fie in citoplasma fie legati de cromatina la nivelul nucleului.

Hormonii hidrosolubili circula liberi prin sistemul circulator insa nu pot traversa
membrana celulara. Receptori pentru acest tip de hormoni se afla incorporati in
membrana celulara, determinand productia de mesageri secunzi la nivelul
spatiului citoplasmatic hormonul fiind considerat mesager primar.
Hormonii hidrosolubili: Hormonii peptidici, Hormonii proteici, Hormonii
derivati din aminoacizi.
Hormoni liposolubili: Hormonii steroizi, Hormonii tiroidieni.

In functie de structura,
hormonii se impart in 3 grupe:
- peptidici (formati din mai multi acizi
aminati);
- steroidieni (derivati ai colesterolului);
- derivati dintr-un acid aminat (hormonii
tiroidieni).
Hormonii regleaza diferite
functii din organism, printre care:
- cresterea si dezvoltarea;
- functia si reproducerea sexuala;
- metabolismul;
- starea psihologica

Sistemul endocrineste compus din mai multe glande;

unele dintre acestea sunt controlate de catrehipofiza, la
randul ei o glanda endocrina, si de catrehipotalamus,
altele au un mod de functionare mai autonom.
Asemenisistemului nervos, functia sistemului endocrin
este de a stabili o legatura/comunicareintre organe prin
stimularea si eliberea dehormoni, care controleaza o serie
de functii vitale pentru organism.
Aparitia unui dezechilibru hormonal are efecte dramatice
asupra bunei functionari a intregului organism.
Glandele care alcatuiesc sistemul endocrin:
-Glanda hipofiza
-Hipotalamusul
-Tiroida
-Paratiroida
-Glandele suprarenale
-Pancreasul
-Testiculele
-Ovarele
-Epifiza(glanda pineala)

Ce sunt hormonii si cum functioneaza ei?

Hormonii sunt de fapt chimicale eliberate de celulele din corp,care
influenteaza activitatea celorlalte cellule din organism. Ei sunt
esentiali in procese complexe care se produc in organism,precum
cele legate de crestere si dezvoltare,metabolism,fertilitate, si cam tot
ceea ce organismul face pentru a functiona.
Hormonii dirijeaza schimbarile care apar la pubertate,afecteaza
sistemul imunitar si pot modifica comportamentul. Fiind secretati de
o retea de glande endocrine si distribuiti in sange, ei pot interactiona
cu toate organele interne,pentru a putea coordona actiunile si
reactiile acestora, in diverse stari.
Cortizolul este un hormon eliberat sub efectul stresului, pentru a
oferi energie, asa cum se intampla si in cazul adrenalinei. Nivelul
maxim este atins, de abicei, dimineata devreme, iar minimum,
noaptea si la inceputul dupa-amiezei, ceea ce explica diminuarea
capacitatilor fizice si psihice, in aceste momente. Starea de
singuratate amplifica, dupa opinia unor specialisti, doza de cortizol
din organism.

Dopamina este hormonul fericirii, de aceea, cand este sintetizat in

cantitati mai mari, starea pozitiva este dominanta. Dopamina este implicata
si in miscare, maladia Parkinson caracterizandu-se si printr-un deficit al
acestui hormon. De asemenea, memoria de scurta durata se hraneste cu
dopamina, sintetizata din proteine.Cafeina si ciocolata, precum si
practicarea sporturilor favorizeaza sintetizarea dopaminei.Nivelul de
dopamina din creier difera la adolescenti si la adulti, primii fiind mult mai
sensibili la efectele aparent placute ale alcoolului, nicotinei si drogurilor,
care creeaza, pe moment, o anumita stare de bine.
Melatonina hormonul somnului este legata de intensitatea luminii
naturale. O cantitate insuficienta de melatonina genereaza apatie,
indispozitie, depresie (este si cauza depresiilor hibernale, de care se plang
foarte multi oameni). Se recomanda expunerea suficienta la lumina
naturala, in timpul zilei, evitarea neoanelor si diminuarea, seara, a surselor
de lumina, pentru a transmite organismului semnalul ca noaptea se apropie.
Adolescentii, in general, au nivel scazut de melatonina, ceea ce explica
tentinda lor de a se culca tarziu si de se trezi tot tarziu.
Endorfina este hormonul produs de glanda pituitara. Actioneaza antidurere, cantitatea produsa de organism continuand sa fie ridicata dupa un
efort fizic de aproximativ 30 de minute, de aceea o activitate intelectuala,
dupa efort fizic, are un mai bun randament.

Adrenalina este secretata ca reactie de raspuns la o stare

de stres sau este legata de o activitate fizica solicitanta, de
necesitatea de a face fata unui pericol, unei situatii iesite din
comun, antrenand o accelerare a ritmului cardiac, o crestere a
presiunii arteriale, hipoglicemie, o dilatare a bronhiilor si a
pupilelor. Aceasta ofera corpului un plus de energie in situatii
critice sau urgente. Adrenalina este secretata de sistemul nervos
centralsi de catre glandele suprarenale si are o scurta perioada
de actiune (in jur de doua minute). Din punct de vedere medical,
in forma injectabila, adrenalina se foloseste in cazul socurilor
anafilactice (de origine alergica) sau de stop cardio-respirator.

BIBLIOGRAFIE
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/CA

RACTERISTICILE-SISTEMELORBI2451922011.php
http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/Se
mnalizarea-celulara-si-comun13.php
http://www.esanatos.com/ghidmedical/fiziologie/Functia-membranei-celularein-15517.php
http://www.scritub.com/biologie/biofizica/Rece
ptori-i-traductori-de-info821211192.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Hormon