Etiologia,patogenia,tabloul

clinic, diagnosticul si
tratamentul abraziunii
patologice generalizate a
dintilor.
A realizat: Sanduleac
Cristina
gr. S1204

Scopul:
*insusirea etiologiei,patogeniei,tabloului clinic,
diagnosticul si tratamentul abraziunii patologice
generalizate a dintilor.

Obiective:
*de descris etiologia si patogenia abraziei dentare
* de prezentat tabloul clinic al acestei afectiuni
* de specificat varietatea de clasificari a abraziunilor
dentare
*de evidentiat complicatiile posibile
*de descris tratamentul abraziilor dentare

Etiologia abraziunii patologice generalizate a

esuturilor dure dentare
Caracterul abraziunii depinde de:

Tipul de ocluzie

Rezistena esuturi dure

Tipul de masticaia

Mrimea presiunii masticatorii

Topografia bresei dentare, prezenta si mrimea lor

Consistent alimentelor

Influena factorilor externi in raport cu profesia

Starea general a organismului

A.Scerbacov (1984) a sistematizat factorii etiologici

ce pot duce la abraziunea dentara patologica:
a)Insuficienta funcionala a esuturilor dure,
condiionata de morfologia lor deficienta:

Congenitala ca urmare a dereglrilor de amelo- si

dentinogeneza

Ereditara de tipul maladiei Capdepond

Dobndita ca urmare a proceselor neurodistrofice,

dereglri ale sistemului Cardiovascular si a aparatului
Endocrin, dereglri ale metabolismului de diferita etiologie

b)Suprasolicitarea funcionala a dinilor condiionata

de:

Edentaia partiala (micorarea nr dinilor antagoniti in

ocluzie, funcia mixta, etc.)

Parafunctiile musculare (bruxismul)

Hipertonusul muchilor masticatori de proveniena

encefalica sau condiionat de profesie (vibrare,
ncordare fizica)

Trauma cronica a dinilor (in acelai nr si obiceiuri

nocive)
c)Factorii profesionali nocivi

Patogenia abraziunii patologice generalizate

a esuturilor dure dentare

Mecanismul dezvoltrii, sporirii si caracterul abraziei

esuturilor dure va depinde de:
* etiologie,
*varietile si particularitile individuale de ocluzie
influenate de contactele dento-dentare in micrile
funcionale de propulsie si lateralitate a mandibulei.
*rezistenta esuturilor dure.

In condiii de norma smaltul este cel mai dur esut al

organismului, avnd diferita adncime 408 334
kg/mm2.

Aceleai particularitati sunt caracteristice si pentru esutul

dentinare, acesta, nsa, avnd o rezistenta mult mai
sczuta. In zonele poriunii coronare rezistenta dentinei
ajunge la 84 48 kg/mm2, avnd tendina de descretere
spre apexul radicular

Pe parcursul vieii indicii rezistentei esuturilor dure

variaz considerabil in raport cu starea generala a
organismului.

Sub influenta abraziunii cu timpul pe suprafeele ocluzale

ale dinilor apar zone de dentina lipsite de smalt.

Rezistenta dentinei in aceste zone la suprafata este mai

mare dect in zonele protectate de smalt si atinge 100110 kg/mm2. Acest fenomen se lmurete printr-o
mineralizare mai intensa a zonelor dezgolite ca rezultat al
stimulrii metabolismului prin aciunea excitanilor externi
si este solicitata ca o reacie de compensare.

In asemenea cazuri suprafata insulelor de dentina

dezgolita poate fi neteda cu un luciu de poleire, avnd o
duritate mai crescuta (100- 120 kg/mm2), sau dentina
poate fi lax.

Deoarece duritatea smaltului restant este mult mai mare in

zonele dezgolite, abraziunea va progresa vdit, fiind
accelerata de marginile ascuite ale smaltului. Prin urmare,
duce in principiu la o mbinare a urmtorilor 2 factori
principali:
*deficienta esuturilor dure
*suprasolicitarea funcionala a dinilor

Tabloul clinic al abraziunii patologice

generalizate a esuturilor dure dentare
Particularitile tabloului clinic al abraziunii dentare sunt
variate si depind de:
factorii etiologici,
tipul de ocluzie,
vrsta,
prezenta sau absenta breelor arcadelor dentare,
topografia lor,
timpul ce s-a scurs de la declanarea procesului,
starea reactiva si generala a organismului,
gradul de abraziune,
complicaiile aprute

Tabloul clinic al abraziunii patologice

generalizate a esuturilor dure dentare

Simptomul principal evideniat in cadrul examenului

medical al pacientului este prezenta abraziunii
avansate a esuturilor dure ale dinilor sau ale unui grup
de dinti, care a dus la dereglrile de structura anatomica
a coroanelor .
Abrazia patologica a dintilor in fazele incipiente nu
provoaca hiperestezia tesuturilor dure si dereglari
functionale.
Abrazii avansate:
*dereglari a actului de
masticatie,deglutitie,fonatie
*disfunctii musculare si ATM
*Sindromul Costen: pocnit,crepitatii si zgomot in
zonele articulatiei insotita sau nu de dureri in muschii
masticatori, urechi, in zona faciala,glosalgie,scaderea
auzului,dereglari de secretie salivara.

Tabloul clinic al abraziunii patologice

generalizate a esuturilor dure dentare
In raport cu tipul ocluziei se va gsi si tipul de abrazie:

La pacienii cu tipul de ocluzie cap la cap abraziei sunt

supuse marginile incisivale si suprafeele ocluzale a
tuturor dinilor

In caz de ocluzie deschisa abraziei avansate sunt supui

dinii ce se gsesc in contact, iar ceilali dinti i pstreaz
forma anatomica

La pacienii cu ocluzia ortognatica acest proces este

localizat pe sectoarele suprafeelor vestibulare ale dinilor
frontali inferiori si respectiv celor orale ale antagonitilor
in raport cu gradul de supraacoperire

Pentru ocluzia adnca este caracteristica abrazia

suprafeelor vestibulare ale dinilor frontali inferiori si a
celor orale ale antagonitilor

Tabloul clinic al abraziunii patologice

generalizate a esuturilor dure dentare
Afara de hipermineralizarea esuturilor dure au loc schimbri
in pulpa si parodont. Dupa H. Kalamkarov aceste schimbri
se manifesta prin:

Vacuolizarea stratului de odontoblasti

Sclerotizarea vaselor sanguine

Lezarea nervilor

Dezvoltarea atrofiei pulpei

Clasificarile abraziei dentare

Barandum deosebete urmtoarele grupe de abrazie:

Formele de abrazie la care planurile de ocluzie sunt oblic

nclinate dinspre vestibular spre oral, planul de ocluzie
general avnd forma unui sector de calota cu convexitatea
in sus.

Formele de abrazie la care suprafeele ocluzale ale

molarilor inferiori prezint o abrazie neuniforma, selectiva:

*Primul molar are suprafaa ocluzal oblica nclinat spre

vestibular
*Al 3-le-a molar are suprafaa activa oblica nclinat spre oral
*Al 2-le-a molar face trecerea intre aceste 2 forme, astfel ca
jumtatea ocluzala meziala este orientata oblic spre
vestibular, in timp ce jumtatea ocluzala este oblic in sens
lingual.

Clasificarile abraziei dentare

Broca mparte abraziunea in 5 grade:

Gradul 0 dinte fr abraziune

Gradul 1 dinti cu abraziunea smaltului

Gradul 2 dinti la care dentina pare punctiforma

Gradul 3 dinti cu relief ocluzal ters smalul rmne ca

un inel periferic

Gradul 4 Corona dentar scade mult in nlime pana

aproape de colet

Clasificarile abraziei dentare

Formele de abrazie la care planul de ocluzie prezint
firma unui segment de cilindru:

In sens sagital planul de ocluzie este curb cu

convexitatea orientata in jos

In sens transversal suprafeele ocluzale sunt

orizontale. Acest tip de abrazie se observa la
ocluzia dreapta

Clasificarile abraziei dentare

A.Grozovski a evideniat 3 forme:
Verticala se ntlnete la pacienii cu ocluzia
ortognatica cnd abrazia este localizata pe
suprafeele vestibulare ale dinilor frontali inferiori si
pe cele palatinale ale antagonitilor, sau invers, incaz
de raport interdentar caracteristic pentru progenie.
Orizontala se manifesta cnd sunt lezate suprafeele
orizontale ale dinilor, este tipica pentru ocluzia
dreapta.
Mixt cnd particularitile de ocluzie si factorii
etiologici duc la abrazia suprafeelor verticale si
orizontale ale dinilor.

Clasificarile abraziei dentare

Kurleandski deosebete 2 forme clinice:

Localizata este caracteristica abrazia locala a dinilor

de pe un sector al unei sau ambelor arcade dentare.

Generalizat se manifesta printr-un proces ce

cuprinde toi dinii.

Clasificarile abraziei dentare

Gavrilov deosebete 2 forme de abrazie dentar:

Limitat este caracteristic localizarea procesului pe

un dinte sau un grup de dinti

Difuza este caracteristic micorarea uniforma a

inaltimii coroanelor dinilor prezeni

Clasificarile abraziei dentare

G.Carcusa deosebete 3 grade de abrazie:

Sunt abraziati cuspizi dinilor laterali si marginile

incisivale ale frontalilor

Coroanele dinilor sunt abraziate pana la nivelul

suprafeelor de contact interdentar

Coroanele sunt abraziate pana la gingie

Clasificarile abraziei dentare

V.Kopeikin la fel evideniaz 3 grade de abrazie in
raport cu adncime procesului:

Corona este lezata pana la 1/3 din nlime sa

Coroana este lezata in limitele 1/3 2/3

Poriunea coronar lezata depete 2/3

Clasificarile abraziei dentare

M.Busan a elaborat urmtoarea clasificare a abraziune dentare:
Dupa stadiile de dezvoltare:
Fiziologica in limitele smaltului
De trecere in limitele smaltului si partial ale dentinei
Patologica in limitele dentinei
Dupa profunzimea lezrii:
Pana la 1/3 din inaltimea coroanei
De la 1/3 pana la 2/3 din inaltimea coroanei
De la 2/3 din inaltimea coroanei pana la gingie
Dupa planul lezrii:
Orizontala
Verticala
Mixta
Dupa ntinderea lezrii:
Limitata
Generalizata
Dupa gradul de sensibilitate a dentinei:
In limitele normei
Cu hiperestezie

Clasificarile abraziei dentare

Perler deosebete 5 grade de abrazie
Abrazia este limitat in stratul de smal
Abrazia a depit stratul de smal si se observa insule
de dentina
Abrazia este mai avansat, deoarece intre insule apar
puni de legtura tot din dentina
Abrazia este si mai avansata cnd dentina apare sub
forma unei suprafee ntinse, limitata doar de o
margine de smalt.
Abrazia este foarte avansata cu deschiderea camerei
pulpare

Complicaiile locale ale abraziunii

patologice generalizate a esuturilor
dure dentare
Complicaii locale:

Micorarea nlimii coroanelor dentare;

Hiperestezia smalului i a dentinei;

Hipermineralizarea esuturilor dure;

Vacuolizarea stratului de odontoblati, sclerozarea

vaselor sangvine, lezarea nervilor cu atrofia ulterioar
a pulpei;

Schimbri n paradontul dinilor atacai de acest

proces;

Migrri dentare;

Deformaii ale apofizelor i arcadelor dentare ;

Micorarea nlimii interalveolare

Complicaiile loco-regionale ale abraziunii

patologice generalizate a esuturilor
dure dentare
Complicaiile loco-regionale:
Dereglri ale actului de masticaie;
Dereglri de deglutiie, fonaie;
Disfunii musculare i ale ATM;
Sindromul Costen(pocnit, crepitaii i zgomot n
zonele articulaiei, care adesea sunt nsoite de dureri
nu numai n articulaie, dar i n zona muchilor
masticatori, urechi, zona facial,dureri de cap,
glosalgie, scderea auzului, scderea secreiei
salivare);
Micorarea DVO;
Dereglri ale aspectului fizionomic;
Anomalii deocluzie;
Deformaii ale arcadelor dentare i alveolarea;
Micri patologice ale mandibulei

Tabloul clinic al abraziunii patologice

generalizate a esuturilor dure forma
compensata

n acest caz micorarea nlimii coroanelor dinilor este

compensat de creterea respectiv a apofizelor
alveolare, care la rndul lor devin mai masive.
Pacienii prezint urmtoarele particulariti:
DVO nu este modificat;
micorarea dimensiunii verticale ale tuturor dinilor;
deformarea reliefului ocluzal i micorarea suprafeei
de acoperirea incisivilor;
micorarea dimensiunii interalveolare;
micorarea lungimii rdcinilor dinilor frontali i a
primilor premolari;
alungirea bazei mandibulei.

Tabloul clinic al abraziunii patologice generalizate

a esuturilor dure forma decompensata
n acest caz micorarea nlimii coroanelor nu este
compensat de
hipertrofia apofizelor alveolare.Pacienii
prezinturmtoarele modificri:
micorarea DVO;
mrirea spaiului interocluzal pn la 1-1,5 cm;
dereglareaaspectului fizionomic(pronunate plicele
nazo-labiale, plica mentonier, comisurile gurii sunt
coborte,buzele prbuite spre oral, n timpul vorbirii
dinii nu sunt observai);
apariia artrozelor;
sindromul Costen;
Tabloul clinic se complic n cazul cnd abraziunea e
nsoit de edentaie parial, anomalii de ocluzie,
deformaii ale arcadelor dentare etc.

Ocluzia redusa. Etiologia si patogeneza.

Tabloul clinic. Clasificarea Busan
Ocluzia redus este un tip de ocluzie patologic, care se
dezvolt n urma micorrii DVO, ca rezultat al abraziunii
patologice.
M.Busan clasifica ocluzia redusa astfel:
Faza incipienta
Faza avansata cu localizarea predominanta a procesului
patologic in sistemul dentar fara deformri eseniale sau
deformri de diferit grad al arcadelor dentare si ale apofizelor
alveolare
Faza avansata cu localizarea procesului patologic in sistemul
dentar si ATM fara deformri eseniale sau cu deformri de
diferit grad ale arcadelor dentare si ale apofizelor alveolare
Tabloul clinicse gsete n raport cu gradul de pronunare a
ocluziei reduse. Dac n faza iniial DVO este pstrat sau se
observ simptome de micorare neeseniale, atunci n celelalte
dou faze ea este esenial micorat.
Pentru faza a doua este caracteristic localizarea procesului
patologic numai n limitele sistemului dentar(abraziune de
gradul I, II, ocluzie traumatic, deformaii ale arcadelor dentare,
trauma mucoasei etc.), la faza a treia se altur i disfunciile
ATM.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice localizate.

La o abrazie de gradul 1 indiferent de prezenta sau

lipsa contactelor dento-dentare in zona abraziata
restabilirea coronara este posibila prin aplicarea
incrustatiilor sau a coroanelor de invelis.

La complicarea abraziei cu edentatii partiale se vor

utiliza punti dentare fixe sau PPM.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice localizate.

La o abrazie de gradele 2 si 3 cind contactele

dento-dentare sunt pastrate:

*Pregatirea proprotetica: care va asigura crearea

spatiului interdentar din aceasta zona . Pentru
aceasta folosim aparatele ortopedice sau
ortodontice care vor duce la o suprasolicitare
functionala a dintilor din zona lezata(ii va infunda)
si la o dezocluzie intre arcadele dentare in celelalte
segmente.
*Ca aparate ortopedice pot fi :
-gutiere dentare din acrilat
-gutiere dento-gingivale
-PPM
*Rar sunt folosite aparate fixe .

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice localizate

La utilizarea acestor aparate e necesar de a tine cont

ca numarul dintilor inclusi in gutiera sa fie cu mult
mai mare decit celor supusi suprasolicitarii
functionale.

Marimea spatiului in zonele de dezocluzie la fixarea

dispozitivului nu trebuie sa depaseasca 1-1,5mm.

La aparitia contactelor dento-dentare in zonele de

dezocluzie (dupa 7-14 zile de la fixarea dispozitivului)
se va aplica un strat de acrilat autopolimerizabil ceea
ce va evita reaparitia spatiului de dezocluzie.

Astfel in 3-6 luni vom obtine in zona dintilor lezati

spatiul necesar pentru restituirea morfologica a
dimensiunilor verticale a coroanelor.

Tratamentul medicamentos abraziunii

patologice generalizate a esuturilor
dure dentare
Terapia medicamentoas se aplic pentru activarea
remineralizrii esuturilor dure i n special a stratului
superficial din zonele abraziate.
Tratament medicamentos local:
ionoforeza(sol.lidocaini 1%, sol.novocaini 2%, sol.dicaini
2%);
friciunea pastelor anestetice(pasta de fluor, stroniu);
aplicarea lacurilor(fluor-lac, durafat, silcot);
proceduri fizioterapeutice(sol.calcii chlorati 10%, sol.calcii
gliuconati 10%);
aplicarea soluiilor de mineralizare(Remodent,sol.calcii
gliuconati 10%);
aplicarea preparatelor fluorate(lacuri Durafat, silcot)
paste dentare fluorate(fluodent,extradent);
Tratament medicamentos general:
Paralel cu terapia local, se recomand administrarea
glicerofosfatului de calciu n combinare cu polivitamine i
vit.D.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice generalizate a esuturilor dure
dentare
forma compensata
Forma compensata adic fara reducerea DVO, cnd spaiul interocluzal

este in limitele normei (2-3 mm)

n fazele incipiente ale abraziunii(gradul I), fara micorarea DVO cnd
arcadele dentare sunt integre, tratamentul ortopedic poarta un caracter
complex, orientat spre lichidarea hiperesteziei cu intensificarea proceselor
de remineralizare.
Se indic deasemenea crearea a cel puin trei puncte de contact (dupa
triunghiul Bonwill) din materiale rezistente(incrustaii sau coroane de
nveli).
n cazul breelor dentare se vor confeciona puni dentare sau proteze
parial mobilizabile.
Tratamentul protetic al pacienilor cu abraziune dentar generalizat
de gradele II i III de forma compensat este foarte dificil i depinde
nu numai de gardul de abraziune dar i de lipsa sau prezena breelor
dentare.Tratamentul se efectueaz n dou faze.
n prima faz se va urmri nu numai crearea spaiului interocluzal necesar,
dar i restructurarea reflexului miotatic muscular. Se vor folosi aparate ce
permit realizarea dezocluziei consecutive(iniial n zona frontal, apoi
consecutiv n zonele laterale).
Dup restructurarea reflexului miotatic muscular i crearea spaiului
satisfctor ntre arcadele dentare se trece la cea dea II-a faz a
tratamentului n care se vor utiliza microproteze conform indicaiilor,
asigurnd trei puncte de contact ntre arcadele dentare din materiale
rezistente.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice generalizate a esuturilor
dure dentare forma decompensata
Forma decompensata este forma complicata a
ocluziei reduse.
Mai complicat este tratamentul pacienilor cu
abraziune patologic forma decompensat, adic cu
micorarea DVO. n aa cazuri indiferent de starea
arcadelor dentare, tratamentul va fi efectuat n dou
etape i va fi foarte ndelungat i anevoios, cu
necesitatea unei perseverene deosebite att din
partea medicului ct i a pacientului.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice generalizate a esuturilor dure
dentare forma decompensata

M.Busan considera aceasta forma de abrazie ca o

patologie complicata de ocluzie redusa si pune la
baza tratamentului starea functionala a ATM.

In caz de micsorarea DVO pina la 4 mm:

* fara deformari a arcaderelor dentare tratamentul se

poate face intr-o etapa. In zona frontala mai rationala
este utilizarea coroanelor de invelis din portelan MC
sau MA,iar in zonele laterale-punti metalice intreg
turnate. Spatiul interocluzal sa fie in limitele 2-3mm
pentru crearea punctelor dentare multiple ceea ce va
repartiza uniform presiunile masticatorii.

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice generalizate a esuturilor dure
dentare forma decompensata
*cu deformarea arcadelor dentare si apofizelor alveolare
tratamentul se va face in 2 sedinte:
-I sedinta: slefuirea selectiva a dintilor, aplicarea
aparatelor ortodontice,compactostectomia cu
aplicarea consecutiva a aparatelorortodontice(pentru
nivelarea planului de ocluzie).
-II sedinta: utilizarea protezelor dentare pentru
restabilirea DVO

Tratamentul protetic al abraziunii

patologice generalizate a esuturilor dure
dentare forma decompensata

In caz ca DVO se micsorea za mai mult de 4 mm

* I etapa: se utilizeaz aparate ortopedice(gutiere
dentare,dentogingivale,aparate ortodontice, proteze
parial mobilizabile) confecionate conform indicaiilor
clinice individualizate. Aceste aparate majornd DVO,
pun elementele sistemului stomatognat n noi condiii
funcionale, astfel prin ntindere se majoreaz
lungimea fiziologic a muchilor, ceia ce duce la
apariia hipertonusului muscular i restructurarea
muchilor. Sarcina principal n reabilitarea acestor
pacieni,este adaptarea funcional a muchilor.
*II etapa: confectionarea protezelor dentare
adaptindu-le la noua DVO