DEFICIENTE ALIMENTARE

Chiru Ctlin-Mihail
Nstasie tefania
Ungureanu Elena-Alexandra

ANOREXIA

Claire Merces

Descrierea bolii
Anorexia este otulburare de alimentaiecu implicaii fizice i emoionale a
celor care se tem, ntr-un mod patologic, de kilogramele n plus i, n
consecin,senfometeaz. Astfel, din dorina de a nu se ngra persoanele
anorexice devin obsedate de imaginea corpului lor, ajung foarte slabe i
nutresc o obsesie negativ fa de conceptul mncare.
Obsesia fa de mncare i greutate poate duce la ritualuri ciudate de
alimentaie sau la refuzul de a mnca n faa altor persoane. Nu este neobinuit
ca persoanele anorexice s pregteasc mese bogate pentru familie i prieteni,
dar ei s nu participe la mas.
Mai mult, anorexia este otulburare psihic letal, prezentnd un risc
crescut de deces - un risc de patru ori mai mare dect n cazul depresiei
majore. Iar riscul se mrete dac persoanele sunt diagnosticate cu anorexie
n jurul vrstei de 20 de ani.
Schizofrenia sau tulburarea bipolarsunt afeciuni influenate n mod
direct de ctre anorexie amplificnd riscul de deces n ambele cazuri.
S-a demonstrat c, frecvent, cei care sufer de anorexie devin bulimici, ca apoi
s revin la starea de anorexie - dezechilibru care poate pune i mai mult n
pericol viaa acestora.

Cauze
nc nvluite n mister, cauzele anorexiei se
dezvolt din combinaia unor factori psihologici,
biologici i sociali. Ea ncepe ca o diet
alimentar nevinovat, dar se agraveaz
progresiv pn la pierderea excesiv i
duntoare n greutate.
Atitudinea social fa de aspectul fizic, influena
familiei, factorii genetici i cei neurochimici
contribuie la apariia anorexiei.
n general, persoanele cu anorexie au n
organism un nivel crescut de serotonin ce poate
duce la reducerea apetitului alimentar i
retragerea social.
Anorexia poate fi dezvoltat de cei care au avut
sau au n familie deja un astfel de caz, boli fizice
sau psihice (depresie, diferite forme de
dependen). Mai mult persoanele cu astfel de
tulburri provin din familii care sunt foarte
stricte, foarte critice, doresc ca probleme s fie
rezolvate corespunztor i sunt foarte
protectoare.

Sunt, de asemenea, evenimente care prin

gradul lor de stres pot cauza anorexie:
divorul, decesul unei persoane dragi sau
schimbarea domiciliului.
Exist i boli care pot cauza anorexie:
Boli ale tractului digestiv (calculi biliari
sau pietre la bil, ulcere, boala de reflux
gastroesofagian etc.)
Cancerul
Tulburrile hormonale (boala lui Addison)
Afeciuni ale encefalului (accident
vascular cerebral, traumatisme, demen)
Inflamaii (boli cronice inflamatorii)
Pierderea simului gustativ
Depresie
Anxietate
Diferite tipuri de medicamente.

Simptome:
- impunerea unor limite drastice pentru cantitatea de alimente permis;
- frica intens de ngrare;
- greutatea mai mic dect cea normal;
- perceperea distorsionat a propriului corp: aprecierea ca fiind supraponderal;
- deshidratarea, durerile abdominale, letargia, oboseala, emacierea, formarea de
lanugo (pr fin, pufos la nivelul corpului), confuzie i gndire lent, slbiciune
muscular i pierderea masei musculare;
- provocarea vomei: ce dezvolt distrugerea smalului
dentar;
- tierea alimentelor n porii foarte mici;
- mncarea doar a anumitor alimente;
- utilizarea diureticelor, laxativelor sau a
medicamentelor care reduc pofta de mncare pentru
a pierde n greutate;
- un program de exerciii fizice draconic;
- refuzul de a mnca mpreun cu alte persoane;
- ascunderea alimentelor sau eliminarea lor pe ascuns
n timpul mesei;
- evitarea subiectelor ce vizeaz tulburrile de
alimentaie.

Tratament si
recuperare

SCOP:
Scopul initial al tratamentului este revenirea n mod prompt, n ntregime si cu grij, la
greutatea normal, specific pentru grupa de vrst, nltimea si sexul pacientului n
populatia din care face parte, greutate la care exist 50% sanse s reapar menstrele la
adolescente.
Cellalt scop, care nu este ntotdeauna atins n timpul spitalizrii initiale, este restabilirea
snttii biologice pentru femei, greutatea la care au menstruatie si ovulatie fr
stimulare endocrin, iar pentru brbati, greutatea la care aparatul genital redevine normal
fiziologic. Unii pacienti nu vor avea functii biologice normale dect la o greutate mai mare
dect si-ar dori.
Tratamentul pentru anorexie include componente medicale, nutritioniste,
psihoterapice, comportamentale si farmacologice.
Planul de terapie necesit adecvarea tipului de tratament la severitatea bolii. Dup
evaluarea initial, se va hotr nivelul de tratament al pacientului, mergnd de la unitti
speciale de ngrijire intensiv medical/pediatric pentru cei nestabilizati, la unitti speciale
pentru cazurile grave de tulburri de comportament alimentar si programe de spitalizare
partial (de o zi) sau mai ndelungat pentru cazurile mai putin severe, precum si
preventia recderilor.
Tratamentul tulburrilor severe de comportament alimentar impune tranzitia prin mai multe
etape ale spectrului terapeutic, uneori cu reveniri la o etap inferioar, dac rspunsul
terapeutic nu a fost cel asteptat. Tratamentul se completeaz prin programe de preventie
n comunitate si n scoli. Studiile arat c rezultatele sunt, n general, mai bune pentru
pacientii tratati n unittile specializate n tratamentul tulburrilor de comportament
alimentar dect cei tratati n unitti psihiatrice obisnuite, crora le lipsesc programele
speciale. De asemenea, rezultatele sunt mai bune pentru cazurile de anorexie mental.

Metodele de restabilire a
Metodele de restabilire a greuttii
variaz, dar dovezile
disponibile sugereaz c realimentarea
greutatii
normale

supervizat n cantitate si compozitie stabilite de nutritionist duce la recapatarea greuttii prompt

si sigur.
La femeile spitalizate se cstig n greutate 1,5kg pe sptmn, iar la brbati pn la 2kg pe
sptmn. La tratamentul ambulatoriu un minim de cstig de 0,5kg pe sptmn este atins de
ctre pacientii cu motivatie puternic.
Desi alimentatia cu sond nazogastric nu este recomandat n mod obisnuit, unele programe
pentru adolescenti si copii utilizeaz sondarea gastric n timpul noptii pentru suplimentare, dar nu
pentru a nlocui alimentarea oral n efortul de a atinge greutatea dorit mai rapid.
Hiperalimentatia pe linie venoas central este de obicei contraindicat si frecvent asociat cu
complicatii medicale severe.
Esecul n a restabili n totalitate greutatea afecteaz negativ evolutia ulterioar. Foamea, chiar si
la pacientii subponderali, declanseaz episoade de mncat compulsiv. n general, pacientii care
au peste 70% din greutatea normal pot ncepe cu 1.500 calorii pe zi, cu crestere de 500 calorii
pe zi la fiecare patru zile n timpul spitalizrii sau programelor cu spitalizare partial, sau la fiecare
sptmn n ambulatoriu. Tipic, femeile necesit un maxim de 3.500 calorii pe zi, n timp ce la
brbati sunt necesare 4.000 calorii sau mai mult pe zi. Acest nivel de aport de energie variaz n
functie de rspunsul individului si complicatiile medicale, dintre care cele mai frecvente sunt
edemul de realimentare, meteorismul gastric si constipatia.

BULIMIA

Ce este bulimia?
Frecvent numita bulimie nervoasa nu este
doar o dereglare digestiva, ci o tulburare
psihologica alimentara;
Cerc vicios al episoadelor repetate de mancat
compulsiv, urmate de comportamente
compensatorii;
Auto-valorizarea persoanelor cu bulimie
nervoasa se bazeaza excesiv pe forma si
greutatea corporala;
Persoanele cu bulimie nervoasa sunt de regula
normoponderale.

Mancatul compulsiv are doua trasaturi-cheie:

mancatul unei cantitati mari de alimente intr-o perioada relativ
scurta de timp (ex. 2 ore)
sentimentul pierderii controlului (ex. "nu ma pot opri din
mancat").

Comportamenele
compensatorii inseamna:
- provocarea varsaturilor;
- abuzul de laxative sau
diuretice;
- practicarea exercitiului fizic
in exces;
- restrictionarea alimentatiei
(diete sau post negru);
- clisme;
- folosirea de medicamente,
ceaiuri etc. pentru slabit.

Cauz
Factorii genetici
e
Risc mai crescut la persoanele
cu rude de gradul I care sufera
sau au suferit de o tulburare de
comportament alimentar.

Factori de mediu
- Abuzul fizic, emotional sau sexual
- Mesajele socio-culturale la care este
expusa o persoana:
formarea unei imagini corporale
ideale;
cresterea gradului de valorizare a
aspectului fizic
- Tachinarea de catre prieteni, colegi
sau membri ai familiei cu privire la
aspectul fizic preocupare excesiva
legata de forma si greutatea corporala.

Factori
de
personalitate
Stima de sine scazuta,
perfectionismul
si
insatisfactia corporala
aceste trasaturi joaca atat
un rol predispozant, cat si
unul de mentinere a
tulburarii.

Sexul
Femeile au un risc mult
mai
crescut,
in
comparatie cu barbatii.

Complicatii medicale si efecte pe

termen lung

Consecintele varsaturilor auto-provocate, ale consumului de

laxative si diuretice si ale alimentatiei pot fi ireversible sau
chiar fatale. Persoanele cu bulimie nervoasa se pot confrunta
cu urmatoarele probleme:
deteriorarea parului, unghiilor, a aspectului pielii;
deteriorarea smaltului dentar;
scaderea densitatii osoase;
constipatie, dureri abdominale, balonare;
dereglari ale nivelului de potasiu, sodiu etc.;
regurgitare cronica;
marirea glandelor salivare (in cazul varsaturilor auto-provocate);
dereglari hormonale (amenoree sau dereglarea ciclului menstrual);
sindrom Malory Weiss (ruptura de esofag, sangerari esofagiene);
prolaps intestinal;
dereglari ale ritmului cardiac.

Tratament
Psihoterapie
cognitivcomportamen
tala

Consultatii de
nutritie

Tratament
medicament
os

Tratarea cu succes a bulimiei necesita atat abordari medicale, cat si

psihologice.
Obiectivele tratamentului sunt de a restabili sanatatea fizica si
modele de alimentare normale.
Un numar de medicamente antidepresive s-au dovedit a fi benefice
in tratamentul de bulimie.
Pacientul trebuie sa identifice sentimentele interne si credintele
distorsionate care au dus la tulburarile initiale. Educatia alimentara
si gestionarea comportamentului ofera pacientului alternative
sanatoase la managementul de greutate.

Statistici
Tulburarile de alimentatie apar la persoane de toate varstele de la copii
de 7 ani pana la batrani de 70 de ani.
Una din 100 de adolescente (10-19 ani) sufera de anorexie nervoasa.
Oficial 5 din 100 de femei sufera de bulimie, dar cel putin 2 studii au
aratat ca numai 10% din cazurile de bulimie sunt declarate, deci este
posibil ca 1 din 5 femei sa sufere de bulimie (20%).
Tulburarile de alimentatie sunt a 3-a cea mai comuna boala cronica
intre femeile tinere.
Circa 10 15% dintre persoanele cu anorexie sau bulimie sunt barbati.
Barbatii au tendinta mult mai accentuata sa nu caute tratament, datorita
prejudecatii ca bolile de alimentatie sunt caracteristice femeilor.
Bolile de alimentatie au cele mai mari rate de mortalitate dintre toate
bolile psihice.
Un studiu arata ca 5 10% dintre anorexici mor in 10 ani de la
contractarea bolii; 18 - 20% dintre anorexici vor fi decedati dupa 20 de
ani si numai 30 40% se vor insanatosi definitiv.
Aproximativ 80% dintre fetele/femeile care se trateaza de o boala de
alimentatie nu primesc tratament suficient pentru a se vindeca.
Costul tratamentului dupa spitalizare, incluzand psihoterapie si
monitorizare medicala, poate ajunge la cel putin 100.000 de dolari.

OBEZITATEA

Definiti
e:

Obezitateaeste o cretere exagerat a greutii corporale (peste 25% fa de

greutatea normal), cauzat de acumularea unei cantiti mari de grsime n
esutul subcutanat i n jurul viscerelor. Poate fi exogen, cnd este
determinat de o alimentaie excesiv sau endogen, cnd apare n urma unor
tulburri ale glandelor endocrine ori ale centrilor nervoi din hipotalamus.
Constituie un factor de risc n diabetul zaharat, patologia cardiovascular i
arterioscleroz.
Obezitatea este oafeciune medicalde nutriie i metabolism (schimb de
materii) n caregrsimea corporalse acumuleaz n exces, astfel nct poate
avea un efect advers, negativ asupra sntii, ducnd la osperan de
viaredus i/sau probleme de sntate. Oamenii sunt considerai obezi
atunci cndindicele de mas corporal(IMC), o mrime obinut prin
mprirea greutii unei persoane, exprimat nkilograme, la ptratul nlimii
acelei persoane, exprimat nmetri, este mai mare de 30kg/m 2.

Cauze

In mod evident, abuzul alimentar este principalul factor extern. Persoanele obeze fie isi
subestimeaza cu buna stiinta consumul alimentar, fie fac abstractie in mod intentionat de
acest parametru al alimentatiei, considerand ca "fiecare mananca dupa cat ii este de
foame.
Obezitatea are o prima faza, numita "dinamica", in cursul carei subiectul isi mareste
considerabil ingestia calorica si se ingrasa, urmata de o a doua, denumita "statica", in
cursul careia obezitatea nu mai progreseaza, fiind mentinuta cu o ratie calorica relativ
moderata.
La 84% dintre femei si la 86% dintre barbati se poate depista o perioada de
supraalimentatie concomitenta cu perioada cresterii ponderale. La aceste procente se
poate adauga frecventa de 7,40% pentru femei si respectiv 10% pentru barbati a obezitatii
aparute in convalescenta unor boli infectioase , in cursul tratamentului tuberculozei, sau
dupa interventii chirurgicale, cand supraalimentatia este foarte frecventa.
Supraalimentatia, ca factor extern , este perfect la indemana noastra pentru control si
supraveghere prin masuri de prevenire care tin de dieta si de conditiile generale de viata,
dar se situeaza pe primul plan in aparitia a peste 90% din cazurile de obezitate, proportie
care concorda cu observatiile majoritatii cercetatorilor.
Totusi, principalii factori externi, abuzul alimentar si sedentarismul, nu reprezinta in marea
majoritate a cazurilor decat fenomene colaterale, care se asociaza unei dereglrari corticale
si diencefalice, constituid, prin aceasta, un punct de plecare intern. Pe de alta parte,
factorii externi, la randul lor, induc de regula tulburari endocrine si metabolice cu rol cert in
evolutia ulterioara a obezitatii. In felul acesta, factorii cauzatori externi, dominati de abuzul
alimentar, se intrepatrund cu cei interni, constituind un mozaic de factori cauzatori greu
de separat.

 Cu o frecventa semnificativa, obezitatea se instaleaza la barbati dupa

abandonarea practicarii vreunui sport. Aceasta are loc mai frecvent intre
25 si 30 de ani, varsta care, corespunde, in general, casatoriei si instalarii
unui oarecare sedentarism.Efortul fizic sistematic duce la o crestere a
apetitului si deci a ingestiei de alimente, din cauza unei nevoi crescute de
energie, dar, odata cu incetarea necesitatii energetice crescute, apetitul
ramane reglat spre aportul nutritiv.
Rolul sedentarismului apare mai pregnant din analiza pe profesiuni a
cazurilor de obezitate: astfel 80,9% din obezi aveau profesiuni sedentare,
dintre care:casnice:39,90%, muncitori sedentar:16,22%, functionari:
14,30%, pensionari:10,48%.In schimb, muncitorii nesedentari furnizau
numai 10,8% dintre obezii avuti in vedere. Aceasta subliniaza efectul
factorului de mediu in geneza obezitatii.
Alcoolul poate constitui o sursa suplimentara de calorii si atata timp cat
nu este consumat in cantitati prea mari, susceptibile sa sa compromita
integritatea functionala a tubului digestiv si a ficatului, el poate favoriza
aparitia obezitatii.Rolul etilismului moderat apare neglijabil la femeile
anchetate(7% din cazuri), dar semnificativ la barbatii obezi (29,88%).
Traumele psihice au fost invocate ca moment declansant in proportie de
5,4% la femei si de 3,4% la barbatii obezi. In unele dintre aceste cazuri, sa putut cu o probabilitate destul de mare, o legatura directa intre trauma
psihica si hiperfagie.

 Factorii congenitali favorizanti actioneaza asupra fatului in

cursul vietii intrauterine, depinzand de alterarile neuroendocrine
induse secundar de abuzul alimentar in organismul matern.
Peste 40% dintr-un lot de 753 de persoane obeze au descendenti
directi suferind de obezitate, iar in alt studiu realizat pe 1000 de
obezi s-a aratat ca obezitatea aparea la colaterali sau ascendenti
directi in circa 70% din cazuri.
Traumatizarea fatului in timpul nasterii are loc mai ales in
regiunile mai voluminoase, adica in primul rand la nivelul
craniului si la baza craniului, regiune care are corespondenta cu
sediul centrilor nervosi care regleaza apetitul, si, in oarecare
masura, motilitatea spontana a individului.
Greutatea la nastere a descendentilor femeilor obeze este legata
de posibilitatea determinismului congenital al obezitatii.
Se poate spune ca predispozitia ereditara la obezitate pare sa fie
agravata de unii factori care actioneaza asupra fatului in cursul
vietii uterine sau la nastere. Hiperinsulinismul fetal, pe de o
parte si traumatismul obstretical pe de alta, pot actiona ca
factori revelatori ai predispozitiei ereditare, fapt sugerat de
debutul in prima copilarie a obezitatii in aceste cazuri.

Cauzele
obezitatii

Semne, simptome i
complicaii

La inceput se simte doar un exces ponderal, evidentiat la cantarirea organismului, la masurarea

circumferintei abdominale si la eforturi fizice.
Cu timpul, cu cat se va lua mai mult in greutate se vor prezenta si alte acuze asa cum ar fi
respiratia cu dificultate la efort, palpitatii, dureri ale articulatiilor, mai ales in articulatia soldului, a
genunchilor si a gleznelor care vor afecta calitatea vietii.
Complicatii
Complicatiile pot afecta aproape toate organele. Cele mai importante sunt:
1.Complicatii cardiovasculare: hipertensiune arteriala,cardiopatie ischemica,varice ale
membrelor inferioare,tromboflebite.
2.Complicatii osteoarticulare: coxartroza, gonartroza (degenerarea oaselor bazinului si a
genunchiului), spondiloza lombara.
3.Complicatii ale pielii: vergeturi, celulita, eczeme.
4.Complicatii metabolice: diabet zaharat, cresterea grasimilor in sange (colesterol,trigliceide).
5.Complicatii digestive: steatoza hepatica (ficat gras),reflux gastroesofagian.
Cele mai de temut sunt hipertensiunea arteriala, dislipidemia si diabetul zaharat, care vor face
un cerc vicios si vor da alte complicatii mai grave in special la nivelul inimii si a aparatului
respirator.

Tratamentul
Este important de investigat istoricul familial al pacientului, de inventariat preferintele alimentare ale
acestuia si de estimat nivelul activitatii fizice. Trebuie excluse de asemenea depresia ca si tulburarile
alimentare (bulimie, anorexie, binge-eating).
Tratamentul obezitatii incepe cu modificarea stilului de viata a pacientului (dieta, activitate fizica,
modificari comportamentale). Pentru rezultate bune si de durata, in scaderea ponderala este importanta
motivarea pacientului. Acesta trebuie sa aiba asteptari realiste: orice pacient care intra intr-un program
de scadere ponderala trebuie sa aiba obiective care pot fi atinse, masurabile, specifice, realiste si
convenabile.
Tratamentul medicamentos se recomanda numai la pacietii la care beneficiul depaseste riscul terapeutic
pentru ca toate medicamentele au efecte adverse si eficacitate limitata.
Tratamentul chirugical este rezervat pacientilor cu obezitate morbida (IMC>40 kg/m2) si/sau boli
asociate la care chirurgia bariatrica s-a dovedit ca determina scadere in greutate sustinuta si beneficii
clinice semnificative.
Sunt importante de asemenea tratamentul bolilor asociate obezitatii (diabet, dislipidemie, hipotiroidie,
sindrom apnee in somn, hipertensiune etc) si monitorizarea scaderii in greutate pentru ca dietele
dezechilibrate, scaderile rapide in greutate sau scaderile ponderale, urmate de cresteri in greutate pot
determina aritmii cardiace, depresii, formarea de calculi biliari.

Obezitatea n Romnia
Cel mai recent studiu efectuat n Romnia asupra numrului persoanelor cu obezitate
a fost n 2013 este studiul Omnibus efectuat de GFK pentru spitalul Ponderas, n urma
cruia au reieit urmtoarele date:
Populaia supraponderal era de 34%, iar cea obez de aproximativ 20%;
peste 56% dintre brbaii romni erau supraponderali i obezi, n timp ce n rndul
femeilor 48% se confrunt cu aceast afeciune;
18% dintre tinerii cu vrste ntre 15-24 de ani sunt supraponderali
cele mai avansate forme de obezitate sunt ntlnite la persoanele cu vrste ntre 4564 ani (25,2%);
n total, populaia Romniei are aproximativ 200.000 tone de exces ponderal;
Conform aceluiai studiu efectuat de Ponderas, dintre regiunile Romniei, Ardealul se
confrunt cel mai mult cu problema obezitii, aflndu-se n topul zonelor afectate.
Aproximativ 21% dintre respondenii care locuiesc n Ardeal i Banat au declarat c
sufer de obezitate. Pe locul urmtor, cu 17,2% persoane obeze din totalul de locuitori
se regsete Oltenia.

CURE DE SLABIRE
Dieta cu sucuriConst n consumarea a 6 mese pe zi,
din dou n dou ore, din care 4 sucuri, o salat la prnz
i o sup seara. Nu numai c te scap de kilogramele n
plus, dar te ajut s te detoxifici. Faptul c se bazeaz
doar pe consumul de fructe i legume, o face s fie una
dintre cele mai accesibile diete de pn acum!
Dieta Japonez Se bazeaz n general pe consumul de
legume i fructe i, ocazional, consumul de pete.
Promite s te ajute s dai jos 3 kilograme n doar trei zile,
ceea ce o face nu numai accesibil ca pre, dar i
eficient!
Dieta cu iaurtTestat de vedete precum Courtney
Cox, David Arquette i cteva top modele Victorias
Secret, dieta pe baz de iaurt este i ieftin i uor de
urmat. Elementul de baz, iaurtul, combinat cu o porie
de orez, o salat sau o porie de cartofi copi, o face s
transforme meniul zilei ntr-unul accesibil i sntos!
Dieta VolumetricsA devenit de-a lungul anilor unul
din cele mai testate regimuri de slbit. Accesibil
deoarece poi s mnnci, n general, aceleai alimente
pe care le consumi de obicei , eficient pentru c te
scap de kilogramele n plus ntr-un timp extrem de scurt
i sntoas pentru c include legume, fructe i porii
mici de produse de panificaie, Dieta Volumetrics este
balana perfect ntre accesibil i eficient!
Dieta de mireasDieta KEN este una dintre cele mai
folosite metode de slbit ntr-un timp scurt. Este un
regim de slbit ieftin, pentru c presupune introducerea
unui tub n nas, care inhib senzaia de foame, astfel c
nu va trebui s dai banii pe foart mult mcare. Cu
toate acestea, NU este recomandat din punct de vedere
al sntii!

Dieta Mayo Este nu numai un mod uor de a slbi, dar i

un mod eficient de mbuntire a stilului de via. Pe lng
un meniu sntos, dieta Mayo Clinic promite s te ajute s
dai jos 5 kilograme n doar 14 zile. i pentru c presupune
consumul de legume, fructe, cereale i carne slab, este i
un mod ieftin de a te menine sntoas i n form!
Dieta cu mere Cura de slbire cu mere este uor de urmat
i, pe lng faptul c te ajut s obii o siluet de invidiat,
are i numeroase efecte benefice ntregului organism.
Presupune, consumul a ct mai multe mere ntr-o zi, alturi
de puin brnz cu un coninut sczut n grsimi, carne
slab i ap. Ieftin i benefic din punct de vedere al
sntii
Dieta abdomenului perfectPentru c presupune
consumul alimentelor comune, cum ar fi: fructele, legumele,
oleaginoasele i cerealele integrale, Este nu numai
accesibil, dar i extrem de eficient. Conceput ca un plan
de 6 sptmni, alturi de un program de exerciii pentru
abdomen, aceast diet poate fi soluia perfect pentru o
talie de invidiat.
Dieta cu fructe i legume Promite s te scape de
kilogramele nedorite, s-i mbunteasc digestia i s-i
accelereaze rata metabolismului. Dieta cu fructe i legume
mrete procesul de absorbie al nutrienilor de ctre tractul
gastrointestinal, avnd ca rezultat un ritm mai mare al
metabolismului. Consumul exclusiv de fructe i legume nu
numai c este ieftin, dar ajut i la detoxifierea organismului!
Dieta de post Promite s te scape de 3 kilograme n doar
apte zile! Consumul exclusiv de alimente vegetale este
ieftin, sntos i eficient atunci cnd vine vorba de slbire!

VA MULTUMIM!