HOTUL DE

CARTI
de Markus Zusak

Proiect realizat de
Lavri Claudia

Im always finding humans at their best

and worst. I see their ugly and their
beauty and I wonder how the same thing
can be both.
(Intotdeauna vad in oameni ce-i mai bun si
ce-i
mai rau. Vad in ei ce-i mai frumos si ce-i
mai urat si ma intreb cum acelasi lucru le
poate reprezenta pe amandoua.)
-Naratorul, Hotul de carti

Cuprins

Personaje principale
Caracterizarea
personajului principal
Prezentarea cartii
Cartea vs Filmul

Personaje principale

Moartea
Liesel Merminger
Hans
Hubermann

Caracterizarea
personajelor

Moartea
Moartea este
naratorul, chiar personaj
am putea spune, al
acestei carti. Initial, el
este sarcastic, cu un sens
al umorului nergru, insa,
cu cat actiunea devine
mai intensa si cand cel
de-al doilea razboi
mondial se instaleaza in
Germania, el isi exprima
grija si nu mai este
indiferent fata de miile de

Liesel Merminger
Liesel Merminger este
protagonista cartii de factura
realista ce surprinde
transformarea ei interioara,
de la o fata timida care nu
stia sa citeasca, total
detasata de lume odata ce
mama ei a murit, la cea care
e in stare sa fure o carte
doar pentru placerea de a
citi si la cea care este
profund atasata de familia ei
adoptiva.

Liesel este un copil nevinovat, afectat atat de moartea

mamei ei cat si de adoptarea ei de o familie din Germania.
Ceea ce sa intampla in jurul ei ulterior, razboiul, conditile
neprielnice din timpul lui, sunt motivele principale care au
facut-o sa fure lucrurile la care tinea cel mai mult, cartile.
Desi pare la inceput un copil
timit, ea de fapt nu invatase sa
vorbeasca prea bine. Este o fata
constiincioasa, ce vrea sa-si extinda
cunostintele in ciuda starii sale
materiale. Desi pana la 10 ani nu
invatase sa citeasca si sa scrie, se
straduia sa recupereze lecturand
cateva carti printre care Manualul
Groparului, Cainele Faust si Mein
Kampf, scriind pe tabla de la subsol
Cuvintele neintelese.

Ea isi face un prieten,

Rudy Steiner, ce
locuieste in acelasi
cartier. Ulterior acesta
devine cel mai bun
prieten al ei.
De mentionat este ca
fata este usor
influentabila, numindu-l
cateodata pe Rudy
Saukerl (Porcule),
cuvant rostit destul de
des in casa ei de catre
mama ei, Rosa

Liesel are o voce

blanda, calda, intrucat,
in timpul
bombardamentelor,
cand oamenii stateau
ascunsi la subsol, ea
citea cu voce tare o
poveste din una din
cartile ei pentru a-i
linisti pe ceilalti.
Liesel Merminger este tipul fetei inocente
ce incerca sa iasa din realitatea dura a
razboiului prin intermediul cartilor.

Hans Hubermann
Hans Hubermann estetatal
vitreg al lui Liesel. El este
calm, gentil intrucat este
prima persoana care ii castiga
increderea fetei.
El este constant motivat saajute pe ceilalti si simtul sau
de a identifica binele si raul il
duce cateodata la a actiona
impotriva propriilor lui
interese.

Rosa Hubermann
Rosa Hubermann este
mama vitrega a lui Liesel.
Find diferita de sotul ei,
Rosa se arata la inceput
rece si distanta, insa cand
povestea avanseaza si fata
o roaga sa-l lase pe Max sa
stea la ei, Rosa isi arata
adevarata fata, fiind blanda
si rabdatoare, in ciuda
aparentei ei.

Max Vandenburg
Max Vandenburg este un tanar
evreu de care Liesel devine
foarte atasata. El locuieste in
subsolul casei familiei
Hubermann, ascunzandu-se de
politia ce vrea sa-I extermine pe
ce de religie evreica.
De asemenea, el este un
luptator, facand tot ce ii sta in
putinta pentru a ramane in viata.
Cateodata se simte vinovat
deoarece ii pune in pericol pe
Liesel si sotii Hubermann.

Rudy Steiner

(Singurul lucru mai rau

decat un baiat care te
uraste: un baiat care te

Rudy Steiner este un baiat

intelegator si loial mai ales cand
vine vorba de Liesel. Cu
siguranta ii pasa de ea si mereu
va fi de partea ei cand va fi
necesar.
Cand Viktor Chemmel, un baiat
din cartier, se ia de Liesel, acesta
nu ezita in a-I lua apararea, iar
cand Viktor ii arunca jurnalul
fetei in rau, Rudy imediat sare in
apa pentru a-l recupera, nu
pentru ca ar insemna ceva
pentru el personal, dar pentru ca
era important pentru Liesel.

Liese
l si
Rudy

Prezentarea cartii

Povestea ncepe cu moartea

micuului Warner, fratele lui
Liesel, n trenul de Munchen.
Mama i ducea unei familii din
Molking, orel din suburbia
Munchenului, spre adopie.
Prima ntlnire cu Moartea
coincide cu prima hoie: Liesel i
fur unui tnr gropar
Manualul groparului, pe care
acesta l pierduse n cimitir la
nmormntarea fratelui ei.
Familia adoptiv,
Hubermannii, stteau pe strada
Himmel(Rai) i ar fi trebuit s-i
ia spre adopie contra unei
alocaii. Singura legtur a
micuei Liesel cu trecutul va
rmne cartea furat n cimitir.
Fusese ultima dat cnd i-a

Pe strada Himmel, Liesel l ntlnete

pe Rudy Steiner, admirator al lui
Jesse Owens cel care la Olimpiada din
1936 a ctigat patru medalii de aur
la alergare i cruia Hitler a refuzat
s-i strng mna pe motiv c era
negru, deci nu era om.
ncet-ncet Liesel ncepe s se
integreze n familia Hubermann. Cel
care i-a fost cluz i ndrumtor a
fost tatl vadoptiv, Hans. Noapte de
noapte Liesel are comaruri cu chipul
friorului su mort. Trecutul o trgea
spre sine i singurul lucru care o lega
de trecut era Manualul groparului. i
pentru c nu tia s citeasc Hans o
ajut s ptrund taina obiectului
magic numit carte. S-i fac accesibil
coninutul i astfel s-i alunge
spaima de necunoscut.

Pivnia devenise camera

secret, un fel de
Shamballa n care Liesel
ptrundea taina
cuvintelor.i bucuria cea
mare a fost atunci cnd, la
Crciunul lui 1939, Liesel a
primit cadou dou cri.
nvase s citeasc i s
scrie. Descoperind scrisul
s-a gndit c aa ar fi
putut s mai afle ceva
despre mama sa de care-i
era n continuare dor. i a
nceput s-i scrie scrisori.
Scrisori moarte pentru c
nu ajungeau la destinaie.

i nu dup mult timp a aprut i a

treia carte. Mergea sptmnal acas
la primar s ia rufe la splat. Nevasta
primarului a primit-o n bibliotec,
unde Liesel a rmas, pur i simplu,
uimit de acel adevrat sanctuar al
Cuvntului.ns, Cuvntul se afla n
mijlocul ntinderii nesfrite de spaiu
gol, de lemn. Crile erau la kilometri
deprtare. ns Moartea era
omniprezent. Nimeni nu le iubea i nu
le mngia. Rmseser aa, de cnd
Viaa de pe
stradaiHimmel
prea
fiul primarului
murise
nimeni nu
mais curg ntr-un soi de
normalitate.
a aprut
el.ele.
Lupttorul. Boxerul evreu ce nu-i
gsea
timp i Pn
dragoste
pentru
mai avea locul n Germania nazist a Fuhrerului. Unnenorocit,
lihnit de foame i nfricoat, care spera s scape de ea, de
Moarte. Singura lui avere era o valiz cu cteva lucruri i-o carte.
i singura lui speran era arianul Hans cruia, cndva, tatl su
i salvase viaa, murind n locul lui. i Hans promisese c-i va
rscumpra darul oferindu-l atunci cnd cineva din familia lui ar fi
avut nevoie. Lucrurile se schimbaser. Acum, patria sa cerea
sngele tuturor evreilor. Hans Hubermann nu putea s uite c un

Biblioteca lui Liesel sporete cu un exemplar n

februarie 1941, cnd mplinete doisprezece ani:
primete n dar Oamenii nmolului. Max nu avea ce s-i
druiasc. Singura carte pe care o adusese cu sine era
Mein Kampf. A decis s-i fac i el un dar lui Liesel, aa
c i-a scris el o carte. A scos pagini din Mein Kampf, le-a
vopsit n alb, apoi a scris propria poveste: Omul aplecat
asupra mea.
ntre timp, Liesel nva lecia supravieuirii mpreun
cu prietenul su Rudy cu care descoperise ce mult
nsemna s fii iute de mn pentru a-i face rost de
mncare. ntr-una din expediiile lor, Rudy salveaz
Cuvntul de la nec. Cndva, Liesel l salvase din foc.
Acum, Rudy Steiner se arunc n apele nvolburate i
reci ale Amperului n care o carte plutea vertiginos la
vale. Era Omul care fluier, cartea pe care Liesel o
primise n dar de la Ilsa Hermann, nevasta primarului
.Fiind de fa, Moartea ar fi putut n orice clip s-i ia
tributul. ns n-a mai rezistat s-l vad nc o dat pe

n Molching bombardamentele se ndesesc, pe msur ce

rzboiul se apropie de sfrit, iar trupele SS caut api
ispitori rscolind pivniele cetenilor. Max decide s
plece pentru a nu aduce condamnarea la moarte
Hubermannilor.Viseaz s poat iei din iadul rzboiului i
s ajung n America.
Liesel Meminger ncepe s se simt tot mai singur dup ce
i Hans Hubermann este luat pe front, la un spital militar din
Viena. Primete de la Rosa Hubermann cadoul lsat de Max
nainte de plecare- o alt carte scris de el pe paginile
albite din Mein Kampf. O intitulase Scuturtoarea de
cuvinte, carte n care Max adunase cele mai semnificative
ntmplri din viaa ei.
August 1943. Rzboiul se apropie de sfrit. Convoaiele de
evrei ce mergeau ctre Dachau i ctre Auschwitz deveneau
tot mai dese pe strzile Molkingului.
Din cauza unei alarme ce nu s-a auzit, locuitorii au fost loviti de o bomba
in plin. Din pacate, sotii Hubermann si Rudy mor, iar Liesel ramane din
nou singura.

Cartea vs Filmul

"Houl de cri" nu este o carte care se citete dintr-o suflare.

Stilul autorului este un pic neconvenional, cerndu-i timp i atenie
pentru a-i transmite drama personajelor. Decorul este sumbru,
Germania nazist dinaintea i din timpul celui de-al Doilea Rzboi
Mondial. nc de la primele pagini ncepi s simi frica i tortura la
care un om nebun a suspus un popor i chiar o lume ntreag.
Povestea fetiei curajoase, Liesel Meminger, este aparent trist, iar
viaa ei ia o ntorstur neateptat odat cu moartea friorului ei.
Dat spre adopie unei familii modeste i copleite de neajunsuri,
Liesel descoper crile mpreun cu noul tat n pivinita casei lor
srccioase de pe strada Himmel. Fata devine fascinat de ele
dinainte de a nva s citeasc, ca mai apoi cuvintele s-i devin
singurul sprijin ntr-o perioad tulbure de durere i neputin.
Ceea ce ocheaz nc de la nceput este nsui naratorul;
povestea este spus pe tot parcursul ei de Moarte. Personificat,
ironic i sub o form aparent uman, Moartea cred c este
personajul central al romanului, special creat s accentueze oroarea
rzboiului. Rzboaiele sunt cele mai bune prietene ale ei, dup cum
nsi mrturisete... furnizoare de suflete... Dar nu, povestea
"hoaei de cri" nu este nici pe departe una despre moarte, ci
despre puterea cuvintelor i a imaginaiei ntr-un moment n care
sperana prea c a plit. Dincolo de scena evenimentelor

Nici filmul nu este mai prejos. Nu depete poate cartea,

dar nu este nici cu mult sub ea. De mult timp nu mai
vzusem unul care s m mite att de puternic. Un film bun,
aparent simplu, nu foarte comercial, dar tulburtor pe toat
durata, un film care va rmne cu tine o lung perioad de
timp dup vizionare. Geoffrey Rush este un actor care nu m-a
dezamgit niciodat; joac impecabil rolul tatlui adoptiv,
Hans Hubermann. Emily Watson intr perfect n rolul mamei,
Rosa, o femeie aparent dur, dar cu o inim mare. ns
surpriza cea mare au reprezentat-o cei doi copii: Sophie
Nlisse, cea care i-a dat via lui Liesel i Nico Liersch n rolul
lui Rudy, biatul cu prul ca lmia. Drama att de
emoionant a personajelor transpus pe fundalul rzboiului
mi-a adus aminte de "Pianistul", un alt film memorabil.
E surprinztor s afli la final c nu numai noi, oamenii,
suntem bntuii de moarte, ci i Moartea este uneori bntuit
de unii dintre noi....