Alimentaia nou-nscutului

prematur
A realizat: Puca Mihaela
gr.50 a/m

Cuprins:
1

Fiziologia gastro-intestinal a prematurului

Modaliti de alimentare

Monitorizarea toleranei digestive

Supravegherea

Epidemiologie

Noiuni despre fizio-morfologia

tractului gastrointestinal al n.n
prematur
coordon
are
suptdeglutii
e
( 34 SG)

peristalt
ica
intestin
ului
subire
tranzitul
intestinal complet
(tunic
muscularimatur,
imaturitate a

Nevoi nutriionale ale n.n

prematur
Energie:
110-135
kcal/kg/zi

Proteine
o
< 1 kg 4-4,5
g/kg/zi
o 1-1,8 kg 3,5-4
g/kg/zi

Glucide
11,6-13,2
g/kg/zi

Substa
ne
nutriti
ve

Lipide
4,8-6,6 g/kg/zi
sau
4,4-6,0 g/100
kcal (40-55%
aport de
energie)

Vitamine/
minerale

Modaliti de alimentare
a
n.n prematur
Alimentai
a n.n
prematur

Enteral

Fiziologic

Parentera
l

Prin
gavaj

Condiii pentru iniierea

alimentaiei
enterale
stabil
hemodinamic,
TA normal
respiraii
regulate
frsemne
clinice de
infecie
neurologic
normal
dupa
eliminarea

absena
distensiei
abdominale
prezena
sunetelor de
activitate
intestinal
pH > 7,3, PaO2
> 55
absena sngelui
la examenul
scaunului

Ce administrm?
Lapte matern Lapte
matern fortificat
Lapte donator
pasterizat Lapte
donator pasterizat
fortificat

Formul de lapte
pentru prematuri

Laptele matern
Alimentul preferat pentru administrarea enterala , la prematuri ,
este laptele matern. Laptele mamelor ce au nscut prematur are o
cantitate mai mare de proteine, calorii, Na i cloruri i o concentraie
mai mic de lactoz n comparaie cu laptele mamelor ce au nascut la
termen , diferene care persist 2-4 sptmni.

Lapte
matur VS
prematur

Proteine, g
% din calorii
Lipide, g
Acid linoleic, mg
Carbohidrai, g
Ap, g
Calciu, mg (mEq)
Fosfor, mg
Magneziu, mg
Fier, mcg
Iod, mcg
Vitamina A, UI
Vitamina E, UI

1,05
6
3,9
374
7,2
89,8
27,9 (1,4)
14,3
3,47
27
10,9
225,2
0,41

1,4
8
3,89
369
6,64
87,9
24,8 (1,24)
12,8
3,1
121
10,7
390
1,07

rezultate mai bune pe termen

lung (inciden mai mic n
dezvoltarea bolilor
cardiovasculare, a diabetului
zaharat de tip 2 i a obezitii)

avantaje
neurodevelopmentale

Beneficii
biodisponibilitate nutritiv
marcat/ mbuntete
toleran alimentar

protecie imunitar

Beneficiile laptelui matern

pentru
n.n prematur

Fortificarea laptelui
matern
Prematurii care se alimenteaz doar cu LMS (nefortificat) trebuie
sprimeasc vit. A, vit. D, acid folic, sodiu i suplimente de fosfat.

Laptele matern trebuie sfie fortificat cu un fortificator

multicomponent comercial al laptelui matern, care este preconizat
pentru prematuri

Hrnirea cu LMS nefortificat ar trebui sfie limitat n timp dac

dup cinci - apte zile nu se observ adaos n greutate.

Particularitile alimentaiei
enterale i
parenterale

Prematuri cu Vg de 2932, vor primi n prima zi

nutriie parenteral i
dac starea clinica
permite se va iniia
nutriia enteral.

Prematuri cu Vg <29 pot

primi nutriie parenteral
pn la echilibrarea
hemodinamica, trecerea la
alimentaia enteral fcnduse lent, folosind cantiti
mici de lapte, prin gavaj

Moduri de
administrare

Prin gavaj (sond

nazo-gastric)

 Gavajul- introducerea unei sonde n

GAVAJUL
stomac, nazo- sau orofaringian , pentru a
permite alimentaia gastric direct.

Gavajul gastric
continuu
(gastrocliz)
administrarea cu
ajutorul unei pompe
a intregii cantiti de
lapte pentru 24 ore,
distribuit n 4-8
seringi

Gavaj

GAVAJUL
INTERMITENT
Se recomand 810 pranzuri pe zi ,
individualizat in
functie de:
greutate,vrsta
gestaie starea
clinic

Realizarea manoperei
Materiale
necesare:
sondele de
preferat sunt cele
din polyurethane
sau silicon
manusi de
protectie
apa sterila
pentru lubrefiere
benzi adezive
pentru fixare
seringi (2 5 10
ml)

Tehnica efecturii:
pozitie procliva si decubit lateral drept a nou-nascutului
masurarea si marcarea distantei ureche - nas - baza sternului + 1
cm
lubrefierea sondei
flexia lejera a capului si introducerea sondei usor, fara fortare
controlarea pozitionarii corecte a sondei prin prezentade lichid
gastric la aspiratie sau introducerea a 1-2 ml. aer cu seringa in
stomac si ascultarea cu stetoscopul a epigastrului
fixarea sondei la nivelul nasului (gurii ) respectand anatomia,
pentru mentinerea unei bune pozitionari si pentru a evita
eventualele tractiuni
msurarea lungimii externe a sondei si notarea acestei msuri n
foaia de alimentaie

Tolerana alimentar:
Rezid gastric < 25% dup3 ore
dup alimentare
Lipsa distensiei
abdominale (< 2 cm)
Lipsa vomei
Lipsa bilei/sngelui n
rezidul gastric
Scaunul neschimbat
Curba ponderal
ascendent
Prezena sunetelor intestinale

Supravegherea
Primele 3 luni dupe
xternare adaosul n
greutate este de 25-30
g/kg/zi, creterea n lungime
0,7-1,0 cm/sptmn.
Complementul nu trebuie
s fie introdus mai devreme
de 16 sptmni
cronologice i nu mai trziu
de 7 luni cronologice.
Formula de calcul: 16
sptmni + (40 TG la
natere).