Universitate de Stiinte Agronomice si Medicina

Veterinara Bucuresti
Facultatea de Management,Inginerie Economica
in Agricultura si Dezvoltare Rurala

PREZENTAREA STATIUNII
TURISTICE
PREDEAL
Prof.coordonator:

Student:
Grupa

Cuprins
Tipul statiunii
Localizare
Altitudine
Cai de acces
Istoric
Etimologia numelui
Clima si influenta in activitatile balneoturistice
Factori naturali terapeutici
Posibilitati de tratament
Indicatii terapeuitice
Atractii terapeutice
Atractii turistice in statiune si in vecinatate
Capacitati de cazare

TIPUL STATIUNII.LOCALIZARE.ALTITUDINE

Staiunea Predeal este situat pe Valea Prahovei, lng

trectoarea cu acelai nume din Carpa ii Meridionali, la
altitudinea de 1.060 m, ntr-o trectoare
ntre Muntenia i Transilvania.
Localitatea are ca delimitri rurile Prahova la sud i Timi la
nord. Oraul este delimitat de 3 masive: Postvarul, Piatra
Mare i Bucegi.
Coordonatele Predealului sunt 45'30" latitudine Nordic i
25'26" latitudine Estic. Localitatea se nvecineaz cu mai multe
orae, astfel: n Sud cu oraul Azuga, n Sud-Vest cu
oraul Buteni, n Nord-Vest cu oraul R nov iar n Nord
cu Municipiul Braov.

Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile

rcoroase(temperatura medie in iulie este de 15 C) i iernile
friguroase (media lunii ianuarie este sub -5), face ca staiunea
Predeal s fie de un real interes turistic n toate anotimpurile.
Temperatura medie anuala este de 5 C si media
precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza
peste 100 zile anual.
Oraul Predeal este recomandat att pentru recreere ct i
pentru refacere din convalescen prin aerul su cu umiditate
ridicat i nepoluat, dar i pentru practicarea sporturilor de
iarn precum ski, snowboard sau sniu

Ci de acces feroviare
Gara Predealasigur legtura localitii cu restul rii. Gara dispune de linii electrificate
(primele linii electrificate din Romnia) cu dublu sens. Principalul traseu feroviar este Bucureti
Braov.
Ci de acces aeriene
n imediata apropiere nu exist aeroport. Pentru a ajunge n Predeal din strintate, se poate
folosiAeroportul Internaional Henry Conad Bucureti, situat la 140 de kilometri
distan i apoi se poate folosi autoturismul sau mijloacele de transport n comun rutiere sau
feroviare. n vecintate, la Braov-Ghimbav, este n construcie un Aeroport Internaional.
Ci de acces rutiere
n Predeal se poate ajunge cu maina personal sau cu autobuzul pe:
DN 1 (E60)pe ruta Bucureti Braov;
DN 73Adinspre Rnov i jonciune cu DN 1;
DN 1pe ruta Braov Predeal.
Distana fa de principalele orae:
Bucureti 140 kilometri;
Braov 25 kilometri;
Sinaia 25 kilometri;
Suceava 343 kilometri;
Iai 322 kilometri;
Constana 363 kilometri;
Timioara 416 kilometri;
Cluj 288 kilometri;
Craiova 207 kilometri.

ISTORIC
Zona vii superioare a Prahovei a fost populat
ncepnd cu secolul al XVII-lea, cnd au nceput s
se aeze scutelnicii de pe lng mnstirea Sinaia.
Pn n 1852, ns, punctul muntenesc de vam ntre
ara Romneasc i Transilvania a fost la Breaza, n
acel an mutndu-se n comuna Predeal,
impulsionnd dezvoltarea turismului.
Pn n 1874 intravilanul de astzi al
Predealului fcea parte din domeniul comunei Podul
Neagului (azi parte a oraului Comarnic), care
cuprindea tot inutul de pe valea superioar
a Prahovei; comuna Predeal s-a nfiinat n 1864.
cnd Podul Neagului i Posada s-au alipit comunei
Comarnic, restul satelor formnd comuna Predeal,
cu reedina la Buteni, apoi (dup 1874) la Predeal
i apoi la Azuga

Numele asezarii a starnit interes pentru mai multi exegeti, majoritatea

ramanand la concluzia ca este o denumire latina, traducand termenul latin
Pre Deal prin mai sus decat dealul, in fata dealului sau mosie
dependenta. Dupa cum se stie, localitati cu acest toponim sunt numeroase:
Predeal in Plaiul Teleajenului, Predelut la Bran si Predelus in partile
Bratocei
Se stie ca de Predeal se pomeneste la 1368, cand armata condusa de
voievodul Transilvaniei, Nicolae, trece in Muntenia prin pasul Predeal
pentru a i se impotrivi lui Vladislav I (Vlaicu Voda)

Factori naturali terapeutici:

Bioclimat tonic, sti
caracterizat prin:
o presiune atmosferic relativ mic,
aer curat, lipsit de praf si de alergeni,
bogat n radiatii ultraviolete
cu o ionizare accentuat a atmosferei.

Principalii factori de cura sunt recomandati in :

tratamentul

neuroasteniei,
pentru revigorarea organismelor slabite,
pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice
sau intelectuale,
pentru tratamantul tulburarilor endocrine
in tratarea problemelor de crestere a copiilor.

ATRACTII TURISTICE
Oraul Predeal atrage anual peste 150.000
deturiti, fiind una dintre cele mai importante
destinaii turistice din Romnia.
1. COMPLEXUL DE SKI CLBUCET

Complexul de ski Clbucet conine 5 prtii de ski, fiecare avnd un

anumit grad de dificultate i aproape fiecare fiind dotat cu zpad
artificial . Transportul prin cablu este disponibil pentru toate prtiile.
Pentru nceptori, este recomandata prtia Clbucet Sosire, singura dotat
cu instalaie de nocturn, iar pentru schiorii ceva mai avansa i prtia
Subteleferic e o foarte bun alegere.

PARTIA CLABUCET

2. DRUMEII, TRASEE MONTANE

Traseul Predeal Clbucet Cabana Grbova Azuga este unul din preferatele iubitorilor
de drumeii montane. Traseul ncepe de la Cabana Clbucet Sosire Predeal, apoi se urc pe jos sau cu
telescaunul pn la Clbucet Plecare, dup care se coboar spre sud pn la Cabana Grbova i se
urmrete poteca pe culmea nordic a Clbucetului Taurului, continund spre vrful Clbucetul
Taurului (1.586 m).
De la Clbucetul Taurului se urc spre Poiana Mare, dup care ncepe coborrea spre Azuga pn la
oseaua naional din partea nordic a ora ului.
Un alt traseu ales de turiti este Predeal Glma Mare Valea Rnoavei Vf. Fitifoiu
Predeal. Punctul de start este Str. Narciselor. Se continu pe Valea Joi ei spre pdure, dup care se
ajunge pe un drum forestier ce pornete din Valea R noavei. Se urc apoi pe vrful Glma Mare (1.272
metri) i se continu spre Valea Rnoavei, pe la sanatoriu. Se urc din nou spre Pasul R nov sau
Sipote (1.074 metri) i, dup alte dou popasuri (la Prul Stna Mare i la Vrful Fitifoiului), parcursul
se ncheie la Cabana Trei Brazi.
A 3-a variant de traseu este drumul Predeal Cioplea Susai. Este un traseu uor accesibil pe tot
timpul anului, care pornete de la Cioplea, din pdure, i coboar 10 minute pn n Poiana Poli toaca,
dup care se merge pe drumul forestier ctre Susai (aten ie, cci drumul e lipsit complet de marcaje).

3. CASTELE CELEBRE
Zona Predeal Braov Buteni este bine-cunoscut nu numai n Romnia, ci i n
ntreaga Europ, graie faimoaselor castele aflate aici.
Castelul Bran este situat n apropierea oraului Braov. Construit acum mai bine de
700 de ani ca cetate i transformat n castel de ctre Regina Maria n 1932, Branul a
devenit faimos n ntreaga lume ca fiind re edina legendarului conte Dracula. Castelul
atrage anual aproape o jumtate de milion de turi ti i a fost evaluat de revista Forbes la
140 de milioane de dolari, ceea ce l face a doua cea mai scump cldire din lume.

Castelul Pele este un palat din Sinaia, construit ntre 1873 i 1914. Fost re edin de var a
regilor Romniei, din 1953 castelul a fost transformat n muzeu. Datorit valorii sale
istorice i artistice, Castelul Pele este unul dintre cele mai importante monumente din
Romnia i chiar din Europa. n perioada recent a fost deschis publicului un tur extins,
care cuprinde att etajul I, ct i mansardele I i II.

4. LCAE DE CULT
Pentru turitii credincioi sau pur i simplu pentru cei care doresc s
viziteze un lca de cult, cu ornamente i picturi vechi, o bun alegere
poate fi Mnstirea Predeal, datat din 1774, Biserica Ortodoxa "Sfintii
Imparati Constantin si Elena sau alte mnstiri din Valea Prahovei,
precum Caraiman, Sinaia, Cornu sau Schitul Sfnta Ana. .
Cei dispui s parcurg o distan puin mai mare 30 de kilometri
distan de Predeal nu ar trebui s rateze ocazia de a vizita mrea a
Biseric Neagr din oraul Braov, probabil cel mai important monument
aparinnd arhitecturii gotice din ara noastr

Manastirea Predeal
Cronologic, al treilea asezamant manastiresc in zona Bucegilor este
Metocul din Predeal, fondat la 1774 de ieromonahul. Ioanichie.
De asemenea reiese din document ca, la 1788, in timpul razboiului ruso-turc,
schitul a fost prefacut in cenusa, pentru ca apoi staretul Ionisie sa rezideasca
atat schitul cat si chiliile, sprijinit financiar de Ioan Buzatu din BaciulSacelelor. Constructia fiind facuta din lemn, la numai 30 de ani se reface in
piatra, avandu-l drept ctitor pe Ion Manole la anul 1819.
Biserica mare, n care se slujete astazi, este zidita intre anii 1833-1836 si
are aceleasi caracteristici ca biserica Sf. Nicolae. Are lungimea exterioara de
22 m, latime 18 m si inaltimea 7 m, naosul fiind prevazut cu o cupolt.
Alaturi de Safta Castrisoaie din Bucuresti (dupa altii Sevastia Bujoreanu din
Campina, care s-a calugarit), socotita ctitor principal, la constructia bisericii
au contribuit numerosi credinciosi, pomelnicul amintind pe caminarul
Grigore Boureanu si Maria Druganescu, fiica raposatului Belu Logofat.

MANASTIREA PREDEAL

5.FESTIVALURI, EXPOZIII SI TRGURI TRADIIONALE

Predealul st destul de bine i la categoria manifestrilor
culturale iatradiiilor populare. Avem anual obiceiuri
precumRvitul oilor,o srbtoare simbolic ce
marcheaz sfritul anului pastoral, atunci cnd turmele
coboar din muni pentru a fi rvite.
Rvitul oilor se ncununeaz cuFestivalulBrnzei i
al Pastramei, ocazie cu care turitii aflai n Bran, la
poalele castelului cu acelai nume, pot degusta i cumpra
preparate tradiionale inclusiv celebra brnz n coaj
de brad pentru a ncinge mai apoi cte un dans popular
i a se bucura mpreun cu localnicii ntr-o atmosfer plin
de voie bun.

CAPACITATI DE CAZARE
Staiunea dispune de peste 5300 de locuri de cazare pe
tot parcursul anului, acestea fiind suficiente i repartizate n
hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri, dar i cazare n
case, la particulari autorizai.
PREDEAL CONFORT SUITES
CAPACITATE: 68 LOCURI
5 STELE

HOTEL ORIZONT
CAPACITATE: 262 locuri
4 STELE

HOTEL PIEMONTE
CAPACITATE: 70 LOCURI
4 STELE

PENSIUNEA CARPATIC
CAPACITATE: 28 locuri
4 STELE

PENSIUNEA DAPA
CAPACITATE: 16 LOCURI
4 STELE

CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA A STATIUNII PREDEAL

BIBLIOGRAFIE
http://sanuuitam.blogspot.ro/
http://www.dragamaria.ro/
http://undemergem.ro/
http://www.statiunituristice.ro/
http://www.predeal.org/
http://statistici.insse.ro/shop/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal